4 iunie 1941, s-a născut Valentin Uritescu, un important actor român de televiziune, film și teatru.
2006 – Fosta republică iugoslavă Muntenegru şi-a proclamat independenţa, Parlamentul adoptând decizia de a pune capăt uniunii cu Serbia, luată de populaţie prin referendumul de la 21 mai.
2004 – A fost inaugurat Water Park, cel mai mare parc acvatic din România (lânga Aeroportul Otopeni).
2003 – Ministrul Afacerilor Externe a inaugurat Consulatul General al României de la Barcelona.
2001 – Consiliul General al Organizaţiei Internaţionale a Patronilor, întrunit în cadrul reuniunii anuale, a decis în unanimitate primirea Confederaţiei Patronatelor din România (CPR) ca membru cu drepturi depline.
1994 – Prim ministrul israelian Yitzhak Rabin şi liderul Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, au semnat un acord cu privire la acordarea autonomiei palestinienilor în Fâşia Gaza şi Ierihon.
1992 – A avut loc sfinţirea crucii de marmură şi a monumentului ridicat în memoria mareşalului Ion Antonescu, în apropiere de Jilava, pe locul unde a fost executat, la 1 iunie 1946.
1990 – Letonia şi-a proclamat independenţa faţă de URSS.
1989 – În Polonia au avut loc alegeri câştigate de sindicatul necomunist Solidaritatea, condus de Lech Walesa, singura mişcare muncitorească independentă întâlnită vreodată într-un stat comunist din estul continentului european.
1970 – Tonga şi-a câştigat independenţa faţă de Marea Britanie.
1968 – La sediul ONU din New York a avut loc ceremonia de transmitere a tapiseriei Cântare omului (operă a artistului plastic Ion Nicodim, realizată în 1963), oferită de Guvernul României ONU.
Tapiseria este expusă pe peretele vestic al principalului hol al delegaţiilor de la etajul 1 al clădirii Adunării Generale a ONU.
Sub tapiserie este fixată o placă conţinând traducerea în limba engleză a unui fragment din poezia Cântare omului, de Tudor Arghezi.
1964 – S-a stins din viaţă Gheorghe Ionescu-Șișești, agronom român, doctor în științe agricole al Universității din Jena; membru al Academiei Române.
Gheorghe Ionescu-Șișești a fost un creator de școală în domeniul agronomiei întemeind, în anul 1927, Institutul de Cercetări Agronomice al României, institut pe care l-a condus până în 1948.
De asemenea, a condus Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău între anii 1914-1919 și 1928, și a fost ministru al agriculturii de patru ori între anii 1931-1940.
Gheorghe Ionescu-Șișești a fost membru corespondent (1925) și membru titular (1936) al Academiei Române, ocupând și funcțiile de vicepreședinte al Academiei Române, între anii 1938-1939, 1940-1941 și 1959, și de președinte al Secției de Biologie și Științe Agricole a Academiei Române, în 1955.
A fost membru al mai multor academii de științe agricole: membru și vicepreședinte (1949) al Academiei de Agricultură din România, membru corespondent (1926) și ulterior membru de onoare (1938) al Academiei Cehoslovace de Agricultură, membru corespondent al Academiei Unionale de Științe Agricole „V.I. Lenin” din Moscova (1957).
1961 – A decedat Alice Voinescu, scriitoare, eseistă, profesoară universitară, critic de teatru și traducătoare română; prima româncă doctor în filosofie (Sorbona, Paris, 1913).
Teza sa de doctorat, publicată la Paris, trata școala filozofică neo-kantiană de la Marburg. În 1948, a fost pensionată de la catedră și a petrecut un an și șapte luni de închisoare la Jilava și la Ghencea.
După detenție, a avut domiciliul obligatoriu în comuna Costești de lângă Târgu Frumos, până în 1954.
A creat Catedra de estetică și istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică din București. A publicat cărți de filosofie, estetică și teatru.
1953 – Ernest Hemingway a câştigat premiul Pulitzer pentru Bătrânul şi marea.
1947 – Aviatorul american Boyd a depăşit, la bordul unui avion Shooting Star, viteza de 1000 km/oră.
1942 – Între 4 şi 7 iunie s-a desfăşurat bătălia aeronavală între forţele japoneze şi cele americane de la Midway, terminată prin înfrângerea japonezilor.
1942 – Reinhard Heydrich, adjunctul direct al şefului Gestapoului nazist Heinrich Himmler, a fost asasinat de un grup de patrioţi cehi pe 27 mai şi a murit în urma rănilor primite pe 4 iunie 1942.
În urma morţii sale, naziştii germani au declanşat un val de represiuni în rândul populaţiei cehe, care s-a soldat cu mii de arestări şi execuţii.
1941 – S-a născut Valentin Uritescu, un important actor român de televiziune, film și teatru.
A absolvit în 1963 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (IATC) din București, la clasa profesorului Constantin Moruzan. A învăţat la Liceul Aurel Vlaicu din Orăştie, a fost campion la schi şi a practicat gimnastica, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică in 1963, la clasa profesorului Constantin Moruzan. Si-a început cariera la Teatrul Maria Filotti din Brăila, oraş in care a rămas 5 ani si a cunoscut-o pe soţia sa, Valeria. S-a mutat la Teatru Tineretului din Piatra Neamţ, unde a jucat primul rol dintr-o drama, in piesa Mai înainte de a cânta cocoşul de Ivan Bukovkan, apoi a jucat in Răfuiala de Phillip Massinger, Nastratin Hogea de Mircea Florian si s-a mutat la Bucureşti, la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra. A fost aici Orgon din Tartuffe de J.B.P. Moličre, Delca din Dimineaţa pierdută de Gabriela Adameşteanu sau Lagrange din Cabala bigoţilor de Mihail Bulgakov.
Din 1991 joaca la Teatrul Naţional. Printre spectacolele in care a apărut se număra: Avram Iancu de Lucian Blaga, Vrăjitoarele din Salem de Arthur Miller, Livada de vişini de A.P. Cehov, Morişca de Ion Luca, Tehnica Raiului de Mihai Ispirescu, Strigoii de Henrik Ibsen, Numele trandafirului de Umberto Eco, Crimă pentru pământ după Dinu Săraru, Take, Ianke şi Cadâr de Victor Ioan Popa. S-a retras de pe scenă in urma unui conflict cu Ion Caramitru, director al Teatrului Naţional.
Debutul pe marele ecran a avut loc in 1981, cu filmul Angela merge mai departe, regizat de Lucian Bratu. A jucat apoi in peste 40 de filme, debuta la televiziune în 1984, cu Eroii n-au vârsta.
Valentin Uritescu este vocea de pe audiobook-urile gastronomice cu reţetele lui Păstorel Teodoreanu.
1939 – Vaporul St. Louis având la bord 963 refugiaţi evrei din Europa, neprimind permisiunea de a acosta în Cuba şi apoi în Statele Unite, s-a văzut obligat să se întoarcă în Europa.
Cea mai mare parte a pasagerilor săi şi-a găsit sfârşitul în lagărele de concentrare naziste.
Drama acelor evrei a fost redată în filmul Călătoria blestemată, în anul 1976.
1922 – A avut loc, la Sibiu, Congresul general al sindicatelor din România, la care s-a realizat unificarea şi centralizarea mişcării sindicale.
S-a ales Consiliul General al Uniunii Sindicatelor din România, cu sediul la Bucureşti, şi s-a adoptat statutul sindicatelor.
1920 – Tratatul de la Trianon a fost semnat, la data de 4 iunie 1920, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.
Tratatul a fost semnat în Franţa, la Palatul Marele Trianon de la Versailles, de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, şi de Ungaria, de altă parte.
Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei: Austria, Ungaria, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (stat redenumit ulterior Iugoslavia), Cehoslovacia, precum şi între România şi Ungaria.
Tratatul este divizat în patru părţi:
Prima parte include Pactul Ligii Naţiunilor (parte comuna pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).
Partea a doua (articolele 27-35) defineşte frontierele Ungariei cu statele vecine. În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Frontiera româno-ungară este descrisă în sectiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere între România şi Ungaria).
Tratatul consfinţea includerea teritoriului Croaţiei, Sloveniei şi Voivodinei în cadrul Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.
Partea a treia (articolele 36-78) intitulată Clauze politice pentru Europa, conţinea o serie de clauze privind, pe de o parte cadrul bilateral al relaţiilor dintre Ungaria şi statele vecine, recunoaşterea unor clauze politice privind anumite state din Europa, dispoziţii referitoare la cetăţenie, protecţia minorităţilor naţionale.
Partea a patra (articolele 79-101), intitulată Interesele Ungariei în afara Europei, conţinea prevederi referitoare la renunţarea de către Ungaria la tratatele încheiate de Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (Thailanda de azi) şi China.
Frontierele Ungariei cu statele vecine, astfel cum au fost descrise în tratat, au fost delimitate în anii imediat următori. Singura excepţie a fost oraşul Sopron (în limba germană Odenburg) din Burgenland, care, în urma unui plebiscit ţinut la data de 14 decembrie 1921, a decis să rămână parte a Ungariei.
Dispoziţiile tratatului referitoare la minorităţile din Ungaria au fost aplicate parţial, astfel că procesul de asimilare a acestora a continuat, Ungaria fiind, în prezent, unul din statele cele mai omogene din Europa.
Tratatul de la Trianon a consfinţit existenţa unui stat maghiar independent, trecerea către statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungară a Dublei Monarhii) şi a 63% din populaţie, aceasta din urmă în majoritatea ei alcătuită din etnici ne-maghiari.
Tratatul nu a ocupat un rol la fel de important în conştiinţa populaţiei statelor succesoare. Pentru acestea, Tratatul de la Trianon a consfinţit realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Transleithania (partea ungară a Dublei Monarhii) şi a consfinţit o realitate existentă pe teren (majoritatea teritoriilor fuseseră deja ocupate de forţele armate ale României, Cehoslovaciei, Statului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor).
Tratatul de la Trianon a intrat în vigoare la 25 iulie 1921.
1919 – Congresul american a aprobat cel de-al 19-lea amendament al Constituţiei SUA, care garantează dreptul la vot al femeilor.
1910 – Aurel Vlaicu a realizat primul zbor cu avionul său, în România.
1909 – S-a organizat Școala superioară de medicină veterinară din România.
1904 – S-a născut Ioan Massoff, teatrolog și prozator român. A debutat în ziarul Rampa, în 1924.
Debutul editorial a avut loc în 1934, cu volumul Londra 1933. Este autorul mai multor biografii – realizate independent sau în colaborare – ale marilor actori sau ale unor personalități ale teatrului liric.
S-a afirmat ca prozator prin notele de călătorie din volumul Londra 1933, romanul Fard… și anecdotele din Actorul de la miezul nopții, precum și prin intermediul volumelor de interviuri Despre ei și despre alții.
1876 – S-a format, la Bucureşti, Societatea Naţională de Cruce Roşie a României.
1873 – A apărut Decretul privind înfiinţarea, la Bucureşti, a Societăţii anonime generale de asigurare România.
1783 – Fraţii Joseph şi Étienne Montgolfier au făcut prima demonstraţie în public a zborului cu baloane cu aer cald.
Au repetat experimentul câteva luni mai târziu cu oameni la bord, zburând vreo 9 kilometri în 25 de minute.
1738 – A venit pe lume George al III-lea, George William Frederick, rege al Regatului Unit și rege al Irlandei din 25 octombrie 1760 până la unirea acestor țări la 1 ianuarie 1801; după această data, a fost rege al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei până la moartea sa.
Concomitent, a fost Duce și prinț elector de Brunswick-Lüneburg până la promovarea sa ca rege al Hanovrei, la 12 octombrie 1814. A fost al treilea monarh britanic al Casei de Hanovra, dar spre deosebire de precedenții, el s-a născut în Marea Britanie și a vorbit engleza ca limba natală. Niciodată nu a vizitat Hanovra.
Lunga domnie a regelui George al III-lea a fost marcată de o serie de conflicte militare care a implicat regatele sale, mare parte a Europei și părți din Africa, America și Asia. La începutul domniei sale, Marea Britanie a învins Franța în Războiul de șapte ani, devenind puterea dominantă europeană în America de Nord și India.
Totuși, multe colonii americane au fost pierdute curând în Războiul American de Independență. O serie de războaie împotriva revoluționarilor și a Franței lui Napoleon, într-o perioadă de peste 20 de ani, a dus în cele din urmă la înfrângerea lui Napoleon în 1815.
1675 – Regele Carol al II-lea al Angliei a dispus construirea Observatorului Regal Greenwich.
1574 – S-a încheiat domnia lui Ioan-Vodă cel Cumplit în Moldova (începută în februarie 1572).
1466 – Ştefan cel Mare a început zidirea Mănăstirii Putna.
1256 – A fost constituit, la Mănăstirea Lecceto, Ordinul monahal al Augustinilor, atunci când Papa Alexandru al IV-lea a emis bula papală Ecclesiae catholicae Licet.