5 iunie 1883, a început serviciul trenul Orient Express, destinat să lege Parisul de Istanbul, trecând prin Munchen, Viena, Belgrad, Bucureşti.

2002 – La Institutul de boli cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”, din Bucureşti, a fost efectuat primul autotransplant cardiac, intevenţie chirurgicală constând în explantarea cordului pacientului, repararea, redimensionarea în afara corpului pacientului şi reimplantarea sa.

1984 – Prim ministrul indian Indira Gandhi a ordonat forţelor de ordine atacarea rebelilor sikhs baricadaţi în Templul de Aur, cel mai sfânt loc al religiei Sikh.

1973 – Românul Ilie Năstase a câştigat turneul de tenis de la Roland Garros.

1970 – Prima expoziţie retrospectivă a lui Constantin Brâncuşi, în Europa, s-a deschis la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România.

1967 – A început războiul de şase zile: Forţele aeriene israeliene au lansat atacuri simultane asupra Egiptului, Iordaniei şi Siriei.

În şase zile de lupte, Israelul a ocupat Fâşia Gaza şi Peninsula Sinai din Egipt, înălţimile Golan aparţinând Siriei şi Cisiordania şi sectorul arab din Ierusalimul de Est, aparţinând Iordaniei la acea dată.

În momentul în care Organizaţia Naţiunilor Unite a cerut încetarea focului, care a intrat în vigoare în 11 iunie, Israelul cucerise mai mult decât dublul teritoriului pe care îl deţinea până atunci.

1947 – Secretarul de stat al SUA, George Marshall, a făcut public planul Marshall, de ajutorare a ţărilor din Europa Occidentală, devastate de cel de-Al Doilea Război Mondial.

Aplicarea acestuia a început de la 3 aprilie 1948, fiind în vigoare până în luna iulie 1951.

1944 – Mai mult de 1000 de bombardiere britanice au aruncat 5000 de tone de bombe pe coasta Normandiei, în pregătirea zilei Z (Al Doilea Război Mondial).

1940 – Grupările comuniste, fasciste şi naziste au fost declarate ilegale în Canada, iar conducătorii lor au fost trimişi în închisoare.

1935 – Corneliu Zelea Codreanu a înfiinţat Partidul „Totul pentru Ţară”, expresia politică a Mişcării Legionare.

1915 – Danemarca a modificat constituţia pentru a permite şi femeilor să voteze.

1914 – Alexandru Marghiloman a fost ales preşedinte al Partidului Conservator din România, ca urmare a demisiei lui Titu Maiorescu.

1884 – Facultatea de medicină din Paris i-a acordat titlul de doctor în medicină Mariei Cutzarida Crăţunescu, prima femeie medic din România.

A fost militantă feministă, a înfiinţat Societatea Maternă (1897) şi a organizat prima creşă de fabrică în 1899.

1883 – A început serviciul trenul Orient Express, destinat să lege Parisul de Istanbul, trecând prin Munchen, Viena, Belgrad, Bucureşti.

Acest tren a fost unul dintre cele mai luxoase din Europa, fiind echipat cu vagoane de dormit şi un restaurant cu o gastronomie de înaltă clasă.

Parcurgea distanţa de 3186 km, dintre Paris-Istanbul, în trei zile şi a inspirat scrierile a numeroşi scriitori, printre care Agatha Christie, Paul Morand sau Paul Valéry.

1865 – A apărut, la Pesta (din 27 aprilie, 1880 la Oradea), revista Familia, fondată şi condusă de losif Vulcan.

Revista a apărut până la 31 decembrie 1906.

1859 – S-a născut Constantin I. Nottara, actor român, una dintre personalitățile cele mai de seamă ale teatrului românesc, tatăl compozitorului Constantin C. Nottara.

A fost elevul lui Ștefan Vellescu. În 1877, Nottara a început să joace pe scena Teatrului Național. Unul dintre pionierii școlii realiste de interpretare scenică, a aderat un timp la stilul romantic de joc, sub influența cerințelor vremii și sub îndrumarea lui Mihail Pascaly.

Nottara s-a afirmat în roluri ca Shylock, Hamlet și Lear din teatrul shakespearean, Oedip din Oedip Rege, de Sofocle, Don Salluste din Ruy Blas de Hugo, bătrânul medic din Medicul în dilemă, de Shaw, Ștefan Tipătescu din O scrisoare pierdută și Ion din Năpasta, de Ion Luca Caragiale, Vlaicu din Vlacicu Vodă, de Alexandru Davila, Ștefan cel Mare din Apus de Soare și Tudose din Hagi Tudose, de Delavrancea.

Contactul cu dramaturgia originală, îndrumarea lui Caragiale și colaborarea cu actori de orientare ne realistă, ca Aristizza Romanescu și Grigore Manolescu, l-au readus la vechea sa orientare realistă.

Jocul lui Nottara profund emoționant, pus în valoare de un glas modulat caracteristic, și expresiv prin frazare, se întemeia pe construirea gândită și precisă a rolului, astfel încât nimic din interpretare să nu rămână nejustificat.

1826 – A murit Carl Maria von Weber, compozitor german, creatorul operei romantice germane.

Weber și-a făcut educația muzicală în Salzburg, sub îndrumarea lui Michael Haydn. La vârsta de numai 13 ani, în anul 1798, pe când locuia la München, în casa de pe Sendlingerstraße 23, Weber a compus prima sa operă, Die Macht der Liebe und des Weins (Forța dragostei și a vinului), operă între timp dispărută.

Și-a desăvârșit cunoștințele prin contactul cu viața muzicală din diferite orașe, în care a ocupat diverse funcții: Kapellmeister în Breslau, director muzical al operei din Praga, apoi al operei din Dresda.

Pianist și dirijor remarcabil, Weber s-a afirmat, totodată, în domeniul teatrului muzical, fiind, pentru spațiul de cultură germană, cel mai important compozitor de opere înainte de Richard Wagner și creatorul operei romantice.

Cele mai cunoscute dintre cele opt opere ale sale, Freischütz (1821), Euryanthe (1823) și Oberon (1826), au influențat creația succesorilor săi în acest gen.

Atmosfera evocatoare, coloritul feeric, conturarea precisă a caracterelor, construcția de ansamblu și sugestivitatea tratării orchestrale au conferit operelor sale un farmec deosebit.

Weber a mai compus și două simfonii, uverturi, concerte pentru diverse instrumente și orchestră (pian, fagot, clarinet), sonate și piese pentru pian (celebra „Invitație la dans”).

1779 – A venit pe lume Gheorghe Lazăr, pedagog, teolog și inginer român, considerat fondatorul învățământului în limba națională din Țara Românească (în 1818, a înființat, în București, prima școală cu predare în limba română, Școala de la Sfântul Sava).

În Țară Românească, Gheorghe Lazăr s-a manifestat ca promotor al ideii de înființare a unei școli româneșţi la cel mai înalt nivel științific posibil pe atunci, într-o vreme în care învățământul se desfășura în limba greacă.

Sprijinit de Iordache Golescu și Constantin Bălăceanu, a trebuit să ducă o muncă intensă cu cei care susțineau că limba română era prea săracă pentru a exprima adevărurile științei.

La 24 martie 1818, obțânând aprobarea pentru înființarea școlii româneșţi, și-a început activitatea într-un local impropriu din centrul capitalei, la Sfântul Sava.

La început, elevii săi erau băieți de mici meseriași, târgoveți și dascăli, pentru că odraslele boierești frecventau în continuare școala grecească.

Noua instituție a devenit curând principalul focar de consolidare și difuzare a culturii românești. Din prima generație de elevi au făcut parte, printre alții, Petrache Poenaru, Daniel Tomescu, Theodor Pallady, Simion Marcovici etc .

Ca o recunoaștere a activității sale, în multe localități din România au fost amplasate statui ale lui Gheorghe Lazăr.

Astfel, în anul 1886, în Piața Universității din capitala României, a fost amplasată o impunătoare statuie care readuce în memoria tuturor întreaga sa operă dedicată identității româneșţi.

În Avrig, în centrul localității, a fost instalat un bust dedicat marelui înaintaș, conceput cu mare putere de expresie de sculptorul Cornel Medrea.

Și la Sibiu, în fața palatului ASTRA, se află un bust al lui Gheorghe Lazăr.

1461 – A avut loc prima incursiune a lui Ştefan cel Mare al Moldovei, în Transilvania.

După moartea lui Alexandru cel Bun, care domnise pe tronul Ţării Moldovei răstimp de 32 ani, au venit vremuri de cumpănă pentru Moldova. În scaunul ţării au urcat diferiţi domnitori, lacomi de putere şi avuţie.

Tronul Moldovei semăna mai degrabă cu o minge aruncată de partidele boiereşti de la o mlădiţă de os domnesc la alta. Printre aceştia a fost şi Petru Aron, care mişeleşte l-a omorât pe Bogdan Vodă (tatăl lui Ştefan cel Mare), iar mai apoi şi pe partenerul său în acest complot, nepotul său, Alexandrel, astfel, devenind domnitorul unic al Ţării Moldovei.

Dar nu i-a fost lungă domnia, pentru că, în 1457, a năvălit asupra lui , cu mulţime de oaste muntenească şi din ţară adunaţi, Ştefan, mai apoi numit „cel Mare”, fiul lui Bogdan al II-lea, ca să răzbune moartea tatălui său.

Victoria a fost de partea lui Ştefan, acesta urcând pe tronul Moldovei, la 14 aprilie 1457.

Pentru a-i închide toate drumurile lui Aron, Ştefan a făcut o incursiune în Polonia, în 1459, unde a încheiat Tratatul moldo-polon de la Overhelauţi, prin care voievozii Rusiei mici şi ai Podoliei se obligau să nu permită lui Petru Aron să se apropie de graniţa Moldovei decât până la Smotric.

Aron, însă, a reuşit să părăsească Polonia în 1460, găsind adăpost în Transilvania, la curtea voievodului Sebastian de Rozgony. Drept consecinţă, Ştefan cel Mare a înfăptuit, la 5 iunie 1461, o primă incursiune în Transalvania.

1456 – La această dată a avut loc Închinarea de la Vaslui.

Marea Adunare a Moldovei, cu participarea domnului Petru Aron, a mitropolitului Teoctist şi a boierimii, a decis (din cauza lipsei totale a unui ajutor extern) plata unui tribut anual către Poarta Otomană.

Acesta este considerat primul tratat moldo-turc, în care erau stipulate şi privilegii pentru negustorii din întreaga Moldovă.

1446 – Dieta Ungariei l-a ales pe lancu de Hunedoara guvernator al Ungariei.

DAin 7 martie 1441, lancu de Hunedoara a fost voievod al Transilvaniei. El deţinea această funcţie pe lângă cea de comite al Timişoarei şi ban al Severinului.

1257 – Cracovia a fost declarată oraș.

774 – Carol cel Mare s-a încoronat rege al francilor şi al longobarzilor. În perioada următoare, în urma unor campanii victorioase, şi-a mărit semnificativ regatul, iar, la 25 decembrie 800, a fost încoronat Împărat al Occidentului de către Papă.