30 noiembrie 1886, a avut loc primul spectacol de revistă din lume la teatrul Folies Bergere din Paris

2021: După 400 de ani în care a fost colonie a Marii Britanii, Barbados devenea republică

2018: Stat din America Centrală, Honduras intra în Cartea Recordurilor după ce 900 de persoane se adunau într-un parc din San Sebastian pentru a bea dintr-o „ceaşcă” în care se aflau 18.000 de litri de cafea

2017: Era înregistrat cel mai persistent curcubeu, într-o zonă muntoasă a capitalei taiwaneze, Taipei, spectacolul menținându-se pe cer 8 ore și 58 de minute

2013: Actorul american Paul Walker, star al seriei cinematografice ‘Furios şi Iute’, murea într-un accident de maşină (n. 1973)

2008: Se stingea din viaţă scriitorul şi enciclopedistul Artur Silvestri (n. 1953)

2008: În România erau organizate primele alegeri parlamentare după sistem uninominal

2007: Pugilistul Lucian Bute era decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa I

2007 – Vladimir Putin a semnat decretul care a suspendat participarea Rusiei la Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa (CFE).

2001 – Prima inimă artificială total autonomă, implantată la 2.07.2001 americanului Robert Tools, a încetat să mai bată.

Inima artificială fusese fabricată de compania Abiomed Inc. din Danvers (Massachusetts) şi a fost botezată AbioCor.

2001 – Preşedintele României i-a decorat pe membrii conducerii postului de radio Europa Liberă şi pe cei ai departamentului de limbă română ai postului, pentru contribuţia la promovarea libertăţii şi democraţiei.

2000 – Croaţia a aderat la Organizaţia Mondială a comerţului, devenind cel de–al 140–lea membru al acestei instituţii.

1995 – La Köhln a fost înmânat, pentru prima oară, Premiul internaţional pentru jurnalism „Madame de Stael”, instituit de postul de radio Deutschland şi de Institutul Goethe.

1995 – Bill Clinton a fost primul preşedinte american care a vizitat Irlanda de Nord.

1992 – România a aderat la Convenţia Europeană privind statutul copiilor născuţi în afara căsătoriei.

1974 – Au fost descoperite, în Etiopia, fosilele unei femei preistorice, botezate Lucy, despre care se crede că face parte dintre primii strămoşii omului.

1973 – Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia Internaţională asupra eliminării şi reprimării crimei de apartheid.

1966 – Barbados şi-a dobândit independenţa faţă de Marea Britanie.

1947 – Au avut loc manifestaţii ale populaţiei evreieşti din Capitala şi din alte oraşe din România, care au salutat hotărârea ONU din 29 noiembrie, privind crearea unui stat evreiesc în Palestina.

1939 – A început Războiul de iarnă (cunoscut şi ca „Războiul sovieto-finlandez” sau „Războiul ruso-finlandez”), care a izbucnit în momentul în care Uniunea Sovietică a atacat Finlanda, trei luni după izbucnirea celui de-Al doilea Război Mondial. Drept consecinţă, Uniunea Sovietică a fost exclusă din Liga Naţiunilor pe 14 decembrie.

Iosif Vissarionovici Stalin, conducătorul statului sovietic, se aşteptase să cucerească întreaga ţară până la sfârşitul anului, dar rezistenţa finlandeză a zădărnicit toate planurile sovieticilor, deşi aceştia din urmă îşi depăşeau inamicii în proporţie de 3 la 1. Finlanda a rezistat până în martie 1940, când ţara a fost obligată să semneze un tratat de pace prin care ceda agresorului sovietic aproximativ 10% din teritoriul naţional şi cam 20% din capacităţile sale industriale.

1928 – Compozitorul Mihail Jora a inaugurat şi dirijat, la numai o lună de la înfiinţarea postului naţional de radio din România, prima stagiune radio-live pentru concerte simfonice din ţara noastră; astăzi sala de concerte a Societăţii Române de Radiodifuziune îi poartă numele.

Jora a fost profesor și Rector al Academiei Regale de Muzică din București. Și-a făcut studiile la Leipzig și la Paris. Ca profesor de compoziție la Conservatorul din București, a educat o întreagă pleiadă de compozitori. Creația sa cuprinde balete (printre care „Curtea veche”, „La piață”, „Când strugurii se coc” și „Întoarcerea din adâncuri”), suita simfonică „Priveliști moldovenești” (suită în patru părți, care are la baza un motiv melodic din folclor: „Pe malul Tazlăului”, „La joc”, „Grâu sub soare”, „Alai țigănesc”), poemul simfonic „Poveste indică”, „Burlesca” pentru orchestră, „Simfonia în do”, „Balada pentru bariton și orchestră”, lucrări de muzică de cameră (printre care „Cvartetul de coarde”).

Este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai liedului în muzica românească. De remarcat faptul că și-a numit cele peste o sută de partituri de gen Cântece, tocmai pentru a sugera caracterul românesc și particularitățile specifice care despart aceste lucrări de tradiția liedului german, reprezentat în special de cmpozițiile lui Schubert, Schumann și Brahms. El a compus, pe versuri ale marilor poeți români, numeroase lucrări de acest gen, care se disting prin expresia lor originală.

Creațiile lui Jora se caracterizează prin conținutul lor de viață bogat și variat. Unele lucrări ale sale sunt străbătute de o undă de umor și ironie. Opera lui Jora se remarcă prin măiestria interpretării elementelor melodice și ritmice, specifice cântecului popular. A fost printre primii compozitori care au întrezărit virtuțile artistice ale baletului.

Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele și organizează anual la București „Concursul Național de Interpretare Muzicală Mihail Jora”.

1886 – A avut loc primul spectacol de revistă din lume la teatrul Folies Bergere din Paris. Grandiosul spectacol prezentat pe scena pariziană a costat 10.000 de franci, o sumă exorbitantă pentru acele vremuri, însă a crescut reputaţia teatrului celebru pentru spectacolele cu dansatoare nude.

Pentru realizarea revistei au lucrat peste 200 de persoane, s-au ridicat 40 de decoruri şi s-au creat 1.000 de costume, ceea ce a reprezentant un record al acelor timpuri.

Folies Bergere a fost inaugurat în 2 mai 1869, avea cea mai spaţioasă sală de spectacol din Paris, renumele şi l-a câştigat greu, pentru că reprezentanţiile cu elefanţi, cămile, cai ori cu cel mai înalt bărbat din lume nu au adunat prea mulţi spectatori.

Ulterior, Foilies Bergere a devenit sinonim cu locul plăcerilor carnale datorită fetelor care purtau costume sumare, dar şi graţie unor spectacole incendiare.

1874 – S-a născut Winston Churchill, prim-ministru al Marii Britanii în perioada 1940-1945 şi 1951-1955, laureat al premiului Nobel pentru Literatură în anul 1953.

Pe numele întreg, Winston Leonard Spencer Churchill, politicianul britanic s-a născut în Oxfordshire, într-o familie prestigioasă cu o îndelungată tradiţie militară. Prin urmare, tânărul Churchill a urmat aceeaşi cale şi s-a înscris la Academia Militară.

După ce a absolvit, a servit în armată vreme de şapte ani în India, Sudan, Africa de Sud. În 1899, s-a retras şi a început o carieră politică strălucită. Un prim pas a constat în accederea în Parlament, ca reprezentant al Partidului Conservator. Patru ani mai târziu, a intrat în rândul liberalilor, iar în timpul Primului Război Mondial, a activat în Marina britanică. Ca urmare a campaniilor dezastruoase din Dardanele şi Galliopoli, a fost exclus din Comitetul de război, dar s-a oferit să preia comanda unui batalion de infanterie din Franţa.

În 1917 a revenit în politică ca membru al Cabinetului liberal condus de Lloyd George. În 1924, s-a reîntors în Partidul Conservator, doi ani mai târziu devenind liderul formaţiunii. Tot în acestă perioadă, a început să atragă atenţia asupra pericolului de agresiune din partea Germaniei şi Japoniei, care s-a confirmat prin izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, când Churchill a fost rechemat în postul de conducător al Armatei, pentru ca la puţină vreme să fie numit premier. Din această postură a orchestrat, împreună cu preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, şi liderul sovietic, Iosif Stalin, victoria Aliaţilor împotriva naziştilor. În iulie 1945, la 10 săptămâni după îngenuncherea Germaniei, Churchill a suferit şi el o înfrângere, pentru că în urma alegerilor conservatorii, au pierdut puterea în favoarea Partidului Muncitoresc.

Marele politician britanic a devenit lider al opoziţiei, iar în 1951 a fost reales în funcţia de prim-ministru. A fost decorat de Regina Elisabeta a II-a, care i-a acordat titlul de Sir, şi a fost recompensat cu premiul Nobel pentru Literatură, juriul luând în considerare cele şase volume de studii istorice despre cel de-Al Doilea Război Mondial, pe care le-a scris, precum şi discursurile sale politice.În 1955, a demisionat din funcţia de premier, însă a continuat să activeze în Parlament până în 1964, cu un an înainte de a se stinge din viaţă.

1840 – A avut loc debutul lui Vasile Alecsandri în teatru, cu piesa Farmazonul din Hârlău, pusă în scenă de Costache Caragiale.

1840 – S-a înfiinţat, la Sibiu, Transilvania, prima asociaţie a meşteşugarilor (Uniunea meseriaşilor), fiind urmată de asociaţii asemănătoare la Braşov (1841), Bistriţa, Mediaş (1844) şi Sighişoara (1847), având drept scop sprijinirea meşteşugarilor pentru a se putea adapta la cerinţele moderne şi ale producţiei industriale.

1823 – Ţarul Alexandru I a indicat Senatului să cuprindă în cadrul recensământului toţi şerbii ruşi aflaţi în Basarabia ţaristă.

1786 – Ducatul Toscanei a devenit primul stat care a abolit pedeapsa cu moartea.

1700 – A avut loc Bătălia de la Narva: O armata suedeză de 8.500 de oameni, sub comanda regelui Carol al XII-lea, a învinw o armată mult mai mare rusă.

Dorind ca Rusia să-și croiască un drum de ieșire la Marea Baltică, ţarul Rusiei Petru cel Mare a atacat portul suedez Narva de la Golful Finic. Tânărul rege suedez Carol al XII-lea a zdrobit armata lui Petru cel Mare, dar din fericire pentru ruși, Carol, în loc să declanșeze o contraofensivă împotriva Rusiei, s-a încurcat într-o serie de războaie pentu ocuparea tronului statului Polono-lituanian, dând ruşilor  răgazul să edifice o nouă armată după modelul occidental. Când, în 1709, armatele celor două puteri s-au întâlnit din nou la Poltava, rușii i-au învins pe suedezi.

1224 – Regele Ungariei, Andrei al II-lea, a întărit privilegiul dat de înaintașul său, Geza al II-lea, populației săsești din Transilvania. Acest act, azi pierdut, este cunoscut sub numele de Andreanum.

Regiunea colonizată de aceștia, cuprinsă între Orăștie și Baraolt, inclusiv ținutul locuit de secui, se organizează ca un teritoriu autonom cu numeroase privilegii, în schimbul unor obligații financiare și militare față de regele ungar; cu acest prilej li s-a asigurat dreptul de a folosi, liberi de orice obligație, „pădurea românilor și a pecenegilor”.

538 – A venit pe lume Grigorie de Tours, episcop francez şi istoric.

Sfântul Grigorie de Tours ( d.17 noiembrie 594), a fost un episcop galo-roman. Numele său a fost Georgius Florentius, la care a adăugat, mai târziu, numele de Gregorius, în onoarea stră-bunicului din partea mamei sale.

A scris în limba latină vulgară, istoriile sale constituind una dintre sursele cele mai importante referitoare la evenimentele acelei perioade. Cea mai notabilă lucrare a sa este Decem Libri Historiarum sau zece cărţi de Istorii, mai bine cunoscuta sub numele de Francorum Historia („Istoria francilor”).