11 decembrie 1861, a fost emisă Proclamaţia de la Iaşi a domnitorului Alexandru Ioan I Cuza către naţiune

2017: Într-o şedinţă solemnă, Parlamentul omagia memoria Regelui Mihai I

2004 – A fost inaugurată, la Focşani, prima eurogară din România.

2001 – Mai mulţi intelectuali români şi maghiari, majoritatea din Transilvania, au adresat Parlamentului un memorandum care propunea transformarea României în stat regional.

1994 – A avut loc intrarea trupelor rusești pe teritoriul republicii separatiste Cecenia. Potrivit estimărilor internaționale, conflictul s–a soldat cu aproximativ 100. 000 de victime, dintre care aproximativ 80% din rândul populației civile.

1993 – A încetat din viaţă, la Paris, Elvira Popescu, actriţă de teatru şi film. Stabilită în Franţa din anul 1924, a jucat pe scenă roluri special create pentru ea de oameni de teatru ca Jean Cocteau, Maurice Druon, Sacha Guitry. În 1989, preşedintele Franţei, Francois Mitterand, i-a acordat titlul de Comandor al Legiunii de Onoare.

1992 – La Bursa Română de Mărfuri, a avut loc prima tranzacţionare bursieră.

1992 – România a devenit membru al Consiliului administrativ al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT).

1972 – Sonda americană Apollo 17 a ajuns pe Lună.

1958 – A fost arestat Constantin Noica, sub acuzația de „uneltire contra orânduirii sociale”, condamnat la 24 de ani de muncă silnică, la 1 martie 1960.

1955 – Lua fiinţă prima companie farmaceutică din România şi din sud-estul Europei

În luna decembrie 1955 lua ființă prima fabrică din România și din sud-estul Europei care producea Penicilina descoperită de Alexander Fleming. Construita la Iasi in perioada 1953 si 1955, compania purta numele de Fabrica Chimica nr. 2 Iasi. Patru ani mai târziu, intra în funcțiune secția de fabricație a Streptomicinei și se obțin primele forme finite de medicamente sub formă de unguente, creme si supozitoare. Fabrica Chimica nr. 2 Iași își schimbă denumirea în Fabrica de Antibiotice.

În anii ’80 Antibiotice exporta deja 50% din producția realizată. Substanțele active fabricate la Iasi deveneau astfel componenta de baza pentru o gama larga de medicamente fabricate de producători atât din țara cât și de producatori din întreaga lume. În aceeași perioadă au fost înregistrate 44 de brevete de invenții în domeniul farmaceutic și au fost aplicate în procesul de fabricație circa 600 de inovații tehnologice. După 1990, acțiunile Antibiotice (simbol ATB) sunt tranzacționate la categoria I a Bursei de Valori din Bucuresti; Antibiotice devine societatea pe actiuni Antibiotice SA. Compania implementează un sistem performant de asigurare a calitătii care implică controlul strict al proceselor de fabricație.

1946 – A fost creat Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), cu sediul central la New York, cu scopul ajutorării copiilor din ţările devastate de cel de-Al Doilea Război Mondial. Cel care a pledat pentru înfiinţarea organizaţiei a fost polonezul Ludwik Rajchman, care a propus la o întrunire a reprezentanţilor Naţiunilor Unite crearea unui fond pentru sprijinirea copiilor. Condiţia impusă a fost însă aceea ca banii să nu fie direcţionati egal, doar spre statele victorioase din Al Doilea Război Mondial. Astfel, pe 11 decembrie 1946, Adunarea Generala a ONU a adoptat o rezolutie care a prevazut aparitia noului for. In primii ani de activitate, programele UNICEF au fost directionate spre Europa de Est, Orientul Mijlociu si China.

1937 – Italia a renunţat la calitatea de membru al Ligii Naţiunilor.

1936 – Edward al VIII–lea, regele Marii Britanii din 20 ianuarie 1936, şi-a anunțat, printr–un comunicat radiofonic, abdicarea în favoarea fratelui său și opțiunea sa pentru o viață normală, dincolo de celebritate, alături de femeia pe care a iubit-o, americana Wallis Simpson.

1918 – A avut loc greva generală de protest de la Bucureşti, împotriva suspendării ziarului Socialismul, motiv pentru careautorităţile au fost nevoite să revină asupra măsurii.

1918 – Partidul Social-Democrat din România şi-a schimbat denumirea în Partidul Socialist din România.

1916 – În urma înfrângerilor militare suferite de România în toamna anului 1916, s-a format, la Iași, guvernul de concentrare naţională Ionel I.C. Brătianu – Take Ionescu.

1911 – S-a născut Naguib Mahfouz, scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1988, primul scriitor de naţionalitate arabă laureat al acestui premiu; acordarea acestei distincţii a fost contestată de către arabi, care l-au acuzat de tratarea exclusivistă a problemelor Egiptului; la 14 octombrie 1994, scriitorul a fost ţinta unui atentat al fundamentaliştilor islamici, căruia i-a supravieţuit cu greu.

A publicat, într-o carieră de peste 70 de ani, 34 de romane, peste 350 de nuvele și multe scenarii de film.

În opera sa timpurie, din perioada 1939-1944, Mahfuz s-a străduit, pornind de la preocuparea cu vechiul Egipt, să promoveze afirmarea unei identități egiptene. După cel de-Al Doilea Război Mondial și după căderea monarhiei în Egipt, speranța într-o eliberare de sub sistemul colonial britanic și nemulțumirea față de antagonismele sociale grave au dus la orientarea autorului spre subiecte contemporane, prezentate în mod realist, cum a fost, de exemplu, în romanul „Străduța Midaq” din 1947.

„Paradisul copiilor” (1959), una din operele sale celebre, a fost interzisă în Egipt sub acuzația de blasfemie.

Romanul este o parabolă a istoriei universale și are ca subiect viețile lui Adam, Moise, Iisus și Muhammad, problematizând, în același timp, relația dintre credință și cunoașterea științifică.

Alte cărți ale autorului au fost mult timp interzise în țările arabe, în urma angajamentului său în favoarea tratativelor de pace cu Israelul, duse de președintele Anwar Sadat la Camp David. Doar odată cu acordarea Premiului Nobel pentru Literatură, în 1988, Mahfuz a fost publicat și în Orientul Mijlociu, el fiind deocamdată singurul scriitor de limbă arabă onorat cu acest premiu.

1901 – A fost trimis primul semnal radio transatlantic, de către italianul Guglielmo Marconi, de la Poldhu din Cornwall, fiind recepționat de Persy Wright Paget, la St. John, din Newfoundland.

1876 – A avut loc, la Constantinopol, Conferinţa reprezentanţilor puterilor europene, cu scopul de a determina Poarta otomană să acorde unele libertăţi popoarelor supuse. Poarta a proclamat, la 11 decembrie, o Constituţie, în care România era desemnată provincie privilegiată a Imperiului otoman.

1861 – A fost emisă Proclamaţia de la Iaşi a domnitorului Alexandru Ioan I Cuza către naţiune, ce a adus oficial la cunoştinţă că: Unirea este îndeplinită. Naţionalitatea Română este întemeiată. Acest fapt măreţ, dorit la generaţiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante şi s-a înscris în datinile Naţiunilor. Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu ţara, a fost cu noi. El a întărit silinţele noastre prin înţelepciunea poporului şi a condus Naţiunea către un falnic viitor.

În zilele de 5 şi 24 Ianuarie, aţi depus toată a voastră încredere în Alesul naţiei, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domn.

Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie.

Vă iubiţi Patria, veţi şti a o întări.

Să trăiască România!

1861 – S-au desfiinţat taxele de export la produsele Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei.

1843 – A venit pe lume Robert Koch, bacteriolog şi imunolog german, laureat cu premiul Nobel pentru medicină. Fiu al unui inginer minier, Koch şi-a surprins părinţii încă din copilărie cu inteligenţa sa pentru că la cinci ani ştia să citească.

A studiat medicina la Universitatea din Gottingen, pe care a absolvit-o în 1866. Şi-a început activitatea ca medic de ţară, pentru ca după numai câţiva ani să revoluţioneze medicina, continuând cercetările lui Pasteur asupra infecţiei cărbunoase. Aceste cercetări l-au ajutat să descopere microbul care produce antraxul.

Faima a dobândit-o abia în 1882, cand a identificat bacilul tuberculozei, care îi poartă numele. La un an după importanta descoperire, a mai făcut una, găsind vibrionul holerei ca urmare a studiilor întreprinse în Egipt şi India. În 1891, a devenit director al Institutului de Boli Infecţioase din Berlin, continuându-şi cercetările asupra bacilului tuberculozei, în încercarea de a găsi un tratament.

Savantul german a fost recompensat cu premii şi medalii, iar în 1905, a primit Nobelul.

1816 – Indiana a devenit cel de–al 19–lea stat al SUA.

361 – Iulian Apostatul a intrat în Constantinopol ca împărat unic al Imperiului Roman.

Flavius Claudius Iulianus (331 – 26 iunie 363) a domnit între anii 361 – 363, şi a fost ultimul împărat roman păgân. S-a născut la Constantinopol ca fiu al lui Iulius Constantinus (fratele vitreg, asasinat în 337, al lui Constantin cel Mare).

A abandonat religia creștină, în 351, în favoarea unui monoteism neoplatonician. La 6 noiembrie 355, a fost desemnat de împăratul Constantin II caesar al provinciilor din Occident.

Trupele din Occident l-au proclamat împărat în februarie 360, la Luteția (astăzi, Paris). După moartea lui Constantin II, (la 3 noiembrie 361), Iulian a fost recunoscut ca unic împărat al imperiului și a venit la Constantinopol.

Scurta lui domnie a stat sub semnul persecuţiilor anticreștine și a încercărilor de reînviere a vechilor culte păgâne, a obiceiurilor și moravurilor străbune. A adoptat edicte anticreștine, care i-au adus cognomenul de Apostatul.