16 decembrie 1910, inginerul şi inventatorul român Henri Coandă a efectuat primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacţie, de invenţie proprie (biplanul Coandă)

By Stefan Damian On dec. 15, 2024

2017: Regele Mihai l, ultimul monarh al României, era înmormântat în Noua Catedrală din Curtea de Argeș

2015: Revista „Nature” publica un studiu care concluziona că primele plante cu flori au apărut pe Terra în urmă cu 130 de milioane de ani, având mici dimensiuni şi un ciclu de viaţă scurt

2015: Handbalistele tricolore se calificau în semifinalele Campionatului Mondial, învingându-le pe daneze cu 31-30

1970 – A avut loc premiera filmului Love Story, regia Arthur Hiller, film ce a avut un imens succes la public (protagonişti: Ali Mac Graw şi Ryan O´Neal).

1945 – La Moscova s-a desfăşurat Conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe ai URSS, SUA şi Marii Britanii.

În privinţa României, Conferinţa a hotărât recunoaşterea guvernului condus de Petru Groza, dar a cerut includerea a câte unui reprezentant al PNL şi PNŢ, precum şi organizarea de alegeri libere.

1938 – S-a creat organizaţia politică Frontul Renaşterii Naţionale (F.R.N.) din România şi s-a înfiinţat organizaţia Străjerii ţării.

1931 – S-a semnat, la Rio de Janeiro, prin schimb de note, primul acord comercial româno–brazilian (intrat în vigoare la 22.05.1933).

1918 – S-a semnat decretul privind exproprierea pământului. S–au expropriat de la vechii proprietari aproximativ 6 milioane hectare de pământ ce au fost împărţite ţăranilor, modificându–se astfel structura proprietăţii în noua Românie).

1910 – Inginerul şi inventatorul român Henri Coandă a efectuat primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacţie, de invenţie proprie (biplanul Coandă).

Premiera mondială a avut loc cu ocazia celui de-al doilea Salon Internaţional de Aeronautică, de la Issy les Moulineaux, lângă Paris, Franţa. Invenţia avionului cu reacţie a făcut ca Henri Coandă să intre în istoria aviaţiei mondiale şi ca pionier al aviaţiei cu reacţie.

Henri Coandă s-a născut în 7 iunie 1886 la Bucureşti şi a urmat Liceul Sfântul Sava din localitatea natală, după care Liceul Militar din Iaşi.

În 1905, a devenit ofiţer de artilerie, iar patru ani mai târziu, a absolvit Şcoala Superioară de Aeronautică din Paris, perioadă în care a realizat machete de avioane şi rachete cu care a reuşit să surprindă specialiştii.

Între anii 1905-1906, a conceput machete de rachete şi o machetă de avion cu un motor rachetă cu combustibil solid. Celebrul inginer Gustave Eiffel (1832 – 1923) şi savantul Paul Painlevé (1863 – 1933) l-au sprijinit pe Henri Coanda să construiască un banc mobil, de încercări, montat pe o locomotivă, şi un dispozitiv original, de înregistrare a fenomenelor aerodinamice, din jurul aripilor groase.

Cercetările au adus rezultatul scontat şi la 16 decembrie 1910, la Salonul Internaţional de Aeronautică de la Issy les Moulineaux din Paris, Henri Coandă a revoluţionat aeronauticăcu una dintre cele mai importante creaţii ale sale.

Calităţile sale de constructor nu au fost trecute cu vederea, astfel că a fost imediat angajat la Uzinele de Avioane din Bristol, Marea Britanie, unde a rămas până în 1914.

La Bristol, savantul a conceput şi construit, în anii 1911 – 1914, câteva tipuri de avioane, printre care şi avionul denumit Bristol – Coandă, cu remarcabile calităţi, pentru acei ani.

În anul 1914, Henri Coandă a inventat tunul fără recul, pentru aviaţie, care nu suprasolicita structura avionului, în timpul tragerii.

În anul 1934, Henri Coandă a obţinut, în Franţa, brevetul pentru invenţia Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid. Noul fenomen fizic descoperit de Henri Coandă, Devierea unui jet plan de fluid ce patrunde în alt fluid în vecinătatea unui perete convex, a fost denumit efectul Coandă.

Utilizarea practică a efectului Coandă a fost începută de descoperitorul său, care a inventat şi brevetat în 1935, în Franţa, Aerodina lenticulară (discul zburător), precum şi alte invenţii (Dispozitiv pentru îmbunătăţirea randamentului motorului cu combustie internă, Frână de recul pentru armele de foc).

Aflându-se la baza a numeroase aplicaţii, efectul Coandă este, fără îndoială, certificatul de naştere a mecanicii fluidelor, o nouă ramură a tehnicii.Cercetările din numeroase ţări, printre care şi România, au condus la multe utilizări practice ale efectului Coandă, propulsia şi sustentaţia vehiculelor aeriene, îmbunătăţirea turbinelor cu gaze, amplificatoare cu fluide, aparate pneumatice, amortizoare de zgomote etc.

Inventator prolific, cu peste 250 de invenţii brevetate, Henri Coandă a conceput şi realizat aparate de ochire, pentru avioanele militare, vagoane de beton, cisterne de beton, pentru transportul pe calea ferată, rezervoare de beton, subansamble şi elemente pentru case prefabricate (încă din 1918), o instalaţie solară, pentru desalinizarea apei de mare.

În 1971, inventatorul român a înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică. A fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Bucureşti şi a fost membru al Academiei Române, precum şi al Societăţii Aeronautice Engleze.

1848 – Adunarea naţională a fruntaşilor români transilvăneni, la Sibiu, a adoptat o petiţie naţională în care au protestat împotriva uniunii forţate a Transilvaniei cu Ungaria şi a hotărât înarmarea gărzii naţionale române, deschiderea de şcoli şi a unei facultăţi juridice în limba română, desfiinţarea guvernului de la Cluj.

1773 – În colonia britanică americană Massachusetts Bay, devenită ulterior statul american Massachusetts, în rada portului Boston, colonişti revoltaţi au aruncat în mare încărcături de ceai. Evenimentul, cunoscut ca „Boston Tea Party”, a devenit una din scânteile Revoluţiei americane (1776 – 1784).

1770 – A venit pe lume Ludwig van Beethoven, compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii, considerat un compozitor de tranziție între perioadele clasică și romantică ale muzicii.

Ludwig van Beethoven s-a născut la Bonn, Germania, ca fiu al lui Johann van Beethoven (1740-1792), de origine flamandă, și al Magdalenei Keverich van Beethoven (1744-1787).

Mediul familial nu îi era tocmai favorabil, sub autoritatea capricioasă a tatălui, un cântăreț de curte mediocru, alcoolic notoriu. Observând însă talentul muzical precoce al fiului său, acesta a încercat să facă, fără succes, din micul Ludwig un copil-minune, asemenea lui Wolfgang Amadeus Mozart.

Beethoven a început să ia lecții de muzică, în jurul vârstei de 10 ani, cu organistul Christian Gottlob Neefe. Acesta a recunoscut dotarea muzicală excepțională a tânărului Beethoven și, cu sprijinul Arhiepiscopului din Bonn, Maximilian Franz, i-a facilitat în 1787 o călătorie la Viena.

În noiembrie 1792, Beethoven a plecat pentru a doua oară la Viena, unde a devenit elevul lui Joseph Haydn, iar mai târziu și al lui Antonio Salieri.

În capitala imperiului habsburgic, Beethoven a reușit să câștige favorurile aristocrației vieneze prin concerte private, ocazie cu care a căpătat faima de virtuos pianist și de compozitor.

În martie 1795, a apărut pentru prima dată în fața publicului vienez executând primul său concert pentru pian și orchestră. A urmat o serie de concerte la Praga, Dresda, Berlin și Preßburg (Bratislava).

Prin anul 1818, Beethoven a devenit complet surd, singura modalitate de a comunica cu interlocutorii erau „caietele de conversații”, în care aceștia scriau în loc să vorbească. Surditatea nu i-a întrerupt însă creația artistică, în 1819, a compus „Variațiile-Diabelli” pentru pian, în 1820, a executat prima versiune a „Missei Solemnis”, a realizat ultimele sale sonate pentru pian și cvartetele de coarde, precum şi Simfonia a IX-a.

În ziua de 7 mai 1824, a avut loc, la Viena, prima audiție a Simfoniei a IX-a. Succesul a fost triumfal, Beethoven a fost întâmpinat cu cinci salve de aplauze, când, potrivit etichetei, însăși familia imperială era salutată la intrarea în sală doar cu trei salve. Simfonia a dezlănțuit un entuziasm delirant, multă lume plângea. Beethoven, care se găsea pe scenă cu fața la orchestră, nu percepea nimic din cele ce se petreceau în sală, unde lumea ridicată în picioare striga și își agita pălăriile. Una din soliste l-a întors pe Beethoven cu fața la public, putând astfel să-și trăiască triumful.

1653 – Oliver Cromwell, cel care în 1649 a instalat republica (Commonwealth), a devenit Lord protector al Angliei, Scoţiei şi Irlandei.

1607 – Au avut loc lupte pentru tronul Moldovei între fiii lui Ieremia Movilă şi Simion Movilă. În lupta de la Ştefăneşti, Constantin Movilă l–a înfrânt pe vărul său Mihăilaş, cucerind tronul Moldovei.

1554 – La Wilno (Polonia) a fost parafat Tratatul de alianţă şi de pace eternă între Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, şi Sigismund al II–lea August, regele Poloniei.

1431 – Henric al VI al Angliei a fost încoronat rege al Franţei la catedrala Notre Dame din Paris.

Henric fusese încoronat ca rege al Angliei la Westminster Abbey, Londra, la 6 noiembrie 1429, cu o lună înainte să împlinească opt ani. A fost singurul copil și moștenitor al regelui Henric al V-lea al Angliei.

S-a născut la 6 decembrie 1421, la Windsor și, la vârsta de nouă luni, la 31 august 1422, a moştenit tronul Angliei, când tatăl său a murit. Mama sa, Caterina de Valois, era fiica regelui Carol al VI-lea al Franței.