23 decembrie 1963, Cargoul “Bucuresti” a devenit prima nava sub pavilion romanesc care a efectuat o călătorie în jurul Pământului

2003 – Muzeul Colecţiilor de Artă s-a redeschis după 19 ani de inactivitate. Constituit ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, MCA a fost inaugurat oficial la 21 august 1978, cu menirea de a reuni într-un singur aşezământ colecţiile particulare devenite publice.

1994 – A fost inaugurat Muzeul Sportului la Muzeul de Istorie al României.

1992 – S-a constituit Comitetul Fulbright, un pas important în dezvoltarea relaţiilor de schimburi în domeniul învăţământului între România şi SUA.

1990 – La Aeroportul Otopeni s-a dezvelit un monument din marmură  pe care sunt gravate numele celor care şi-au pierdut viaţa în acest loc, în timpul evenimentelor din decembrie 1989.

1990 – Printr-un referendum, populația Sloveniei a votat în proporţie de 88% pentru independența ţării faţă de Iugoslavia.

1989 – A fost prima zi de libertate a românilor, după mai bine de 40 de ani de comunism.

În timpul nopţii au fost atacate Televiziunea, clădirea Comitetului Central al PCR, Biblioteca Centrală Universitară, care a fost grav afectată de incendii, Ministerul Apărării Naţionale.

Zeci de români şi-au pierdut viaţa în Bucureşti, la Otopeni, precum şi în restul ţării. Peste 1.000 de persoane s-au jertfit pentru libertatea ţării, România fiind singura ţară din fostul bloc sovietic în care schimbarea regimului s-a făcut cu vărsare de sânge.

De asemenea, în aceeaşi zi au fost eliberaţi din închisori deţinuţii politici, printre care şi cei câţiva ziarişti din gruparea „România liberă” (Petre Mihai Băcanu, Anton Uncu, Mihai Creangă) care, cu un an în urmă, protestaseră deschis împotriva regimului. Căderea regimului comunist a făcut posibilă restabilirea democraţiei şi redobândirea tuturor libertăţilor şi drepturilor de către români.

1986 – Dick Rutan şi Jeana Yeager au terminat primul zbor în jurul lumii cu un avion numit Voyager, fără să-l realimenteze cu combustibil.

1968 – 82 de marinari de pe nava spion americană „Pueblo” au fost eliberaţi de autorităţile comuniste nord-coreene,  după unsprezece luni de la capturarea lor.

1963 – Cargoul „Bucureşti” (foto: pictură realizată de Valentin Donici) a ancorat în portul Constanţa, devenind prima navă sub pavilion românesc care a efectuat o călătorie în jurul Pământului.

Călătoria Cargoului Bucureşti a durat 144 de zile. Cargoul Bucureşti a fost construit în anul 1962, în Iugoslavia, şi în data de 11 august 1963 a părăsit Dana Portului Constanţa, navigând spre vest, cu un echipaj de 50 de persoane la bord, sub comanda căpitanului de cursă lungă Liviu Neguţ, unul dintre cei mai buni comandanţi ai flotei maritime comerciale româneşti. Voiajul a durat 4 luni şi 11 zile, până pe dată de 23 decembrie 1963, au fost parcurse 27.600 de mile, şi echipajul a avut vreme frumoasă pe parcursul voiajului, fiind ferit de furtunile violente. Secundul navei era Boris Cazacu şi ofiţerul III al cargoului Bucureşti a fost Romulus Moise, care ulterior a devenit primul decan al Facultăţii de Navigaţie şi director al Companiei Naţionale Maritime Navrom. Nava era încărcată cu tractoare, instalaţii pentru o fabrică de ciment, zahăr şi lădiţe cu şuncă de pentru Cuba şi China.

Cargoul a navigat prin Marea Neagră şi prin Mediterana şi a făcut prima escală în Gibraltar, pentru hărţi necesare călătoriei în jurul lumii. Traversarea Atlanticului a durat 17 zile şi nava a atins coasta Cubei la Santiago de Cuba. Apoi La Havana au fost descărcate tractoarele şi utilajele pentru fabrică de ciment, iar apoi s-au făcut opriri la Cienfuegos şi la Guantánamo de unde a fost încărcat zahăr pentru China. După o lună petrecută în Marea Caraibilor, nava a plecat spre Oceanul Pacific.

În Panama, nava, care venea dintr-o ţară comunistă, a fost reţinută şi verificată timp de câteva săptămâni, de militarii americani, care asigurau securitatea canalului, şi de autorităţile statului Panama, dar în cele din urmă a reuşit să traverseze cu bine Canalul şi s-a oprit la Honolu, în arhipelagul Hawaii.

1954 – A avut loc primul transplant la om la un spital din Boston. În premieră mondială, medicii au transplantat un rinichi.

1947 – Fizicienii americani John Bardeen, Walter Brattain şi William Shockley au conceput primul tranzistor.

1920 – Irlanda de Nord (Ulster) a fost separată administrativ de restul Irlandei şi a fost semnat „Ireland Act”. Parlamentul s-a împărţit în două: unul la Dublin şi celălalt la Belfast.

1914 – Vasile Lucaciu şi Octavian Goga au demisionat din Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania.

1908 – S-a născut principesa Ileana, penultimul copil al regelui Ferdinand al României şi al reginei Maria, căsătorită la Sinaia cu arhiducele Anton de Habsburg la 26 iulie 1931, având şase copii: Ştefan, Arhiduce de Austria (1932-1998), Maria Ileana, Arhiducesă de Austria (1933-1959), Alexandra, Arhiducesă de Austria (n. 1935), Dominic, Arhiduce de Austria (n. 1937), Maria Magdalena, Arhiducesă de Austria (n. 1939) şi Elisabeta, Arhiducesă de Austria (n. 1942).

Căsătoria Ilenei cu Arhiducele Anton de Habsburg a fost rodul unei iubiri împărtăşite de ambii soţi şi o decizie acceptată fără rezerve de Casa Regală Română, fiind pentru prima oară când un membru al familiei regale române s-a căsătorit fără a încheia o căsătorie morganatică sau fără a trebui să respecte o alianţă matrimonială.

A fost ultima căsătorie oficială încheiată în ţară pentru un membru al familiei regale române.

Ceremonia căsătoriei a avut loc la Castelul Pelişor, pe dată de 26-27 iulie, la vârsta de 22 de ani. Pentru că tatăl ei murise în 1927, a fost condusă la altar de fratele ei mai mare, regele Carol al II-lea.

Invazia armatei roşii şi ocupare României, forţarea abdicării regelui Mihai de generalul KGB Vîşinski, au făcut ca, la 8 ianuarie 1948, Principesa Ileana, împreună cu nepotul său Mihai I, să părăsească România. Principesa s-a mutat cu întreaga sa familie întâi în Elveţia, apoi în Argentina. La Buenos Aires a înfiinţat un cămin destinat refugiaţilor politici români, cămin ce a purtat numele mamei sale, Regina Maria.

În 1950, Ileana, împreună cu copiii, a ajuns la Boston, Statele Unite.

După divorţul său, s-a căsătorit în 1961, la New York, cu Ştefan Isărescu, de care ulterior s-a despărţit şi s-a călugărit, făcând timp de şase ani stadiul de novice, într-o mănăstire din Franţa.

În 1967, Ileana s-a reîntors în SUA şi, sub numele de maica Alexandra, a devenit stareţa mănăstirii ortodoxe cu hramul „Schimbarea la Faţă”, din oraşul Ellead, Pennsylvania.

După căderea regimului Ceauşescu, Maica Alexandra a vizitat România în septembrie 1990, la vârsta de 81 de ani şi suferindă. Câteva luni mai tîrziu, la 21 ianuarie 1991, a murit la Spitalul St. Elizabeth din Youngstown, Ohio, SUA, ca urmare a unor complicaţii survenite în urma fracturii bazinului, accident survenit chiar în chilia mănăstirii unde a locuit de la început.

Memoriile sale au apărut în Anglia în anul 1951, iar în România, în 2005, sub titlul Trăiesc din nou.

1907 – În România a fost adoptată o lege pentru învoielile agricole prin care s-au interzis formal munca sau dijma la tarla, precum şi dările suplimentare în natură sau bani.

1896 – A venit pe lume Giuseppe Tomasi di Lampedusa, scriitor sicilian, faimos pentru singurul său roman, Il Gattopardo (publicat postum pentru prima dată în 1958, tradus sub titlul Ghepardul), ce se petrece în Sicilia, în timpul Unificării Italiei.

Giuseppe Tomasi s-a născut la într-o mare familie nobilă. Este fiul lui Giulio Maria Tomasi și a lui Beatrice Mastrogiovanni Tasca di Cutò. Întrega sa viață a rămas foarte strâns legat de mediul familial și a evitat să se alăture mediilor literare. A rămas în istoria literaturii italiene drept autor al unui singur roman, Ghepardul. A studiat scriitorii italieni și străini, clasici și moderni, vădind un interes deosebit pentru teoriile lui Freud. În 1943, în cursul unui bombardament a fost distrusă casa familiei sale, moment care a reprezentat și începutul declinului clasei din care făcea parte.

La sfârșitul anului 1954 și în 1955 a început să redacteze romanul Il Gattopardo (Ghepardul), scop în care a cules o serie de descrieri de locuri, persoane și experiențe, practic o bază de date, pe care a publicat-o în 1954 sub titlul Luoghi della mia prima infanzia (Locurile copilăriei mele).

Romanul Il Gattopardo a fost refuzat de editorul Elio Vittorini, fiind publicat postum, în 1958, de Feltrinelli. Cartea a avut un imens succes la public, în special datorită excepționalei transpuneri cinematografice de către regizorul Luchino Visconti, în 1963.

Romanul Ghepardul urmărește istoria familiei unui nobil din Sicilia, Don Fabrizio Corbera, Principe de Salina, în cursul evenimentelor din perioada cunoscută sub numele de Risorgimento. Cel mai memorabil moment din carte este acela în care Tancredi, nepotulul lui Don Fabrizio, încearcă fără succes să îl convingă pe Don Fabrizio să rupă jurământul de credință față de Regatul celor două Sicilii, care se prăbușea, și să se alieze cu dinastia de Savoia.

1834 – A murit economistul britanic Robert Malthus, fondatorul teoriei ce îi poartă numele, conform căreia populaţia creşte în progresie geometrică, în timp ce mijloacele de subzistenţă cresc în progresie aritmetică, cunoscută sub numele de „Malthusianism”; ca o consecinţă a acestei relaţii, credea Malthus, sărăcia, bolile, epidemiile, războaiele sunt o binecuvântare pentru omenire, asigurând echilibrul între numărul populaţiei şi numărul mijloacelor de subzintenţă.

1823 – A venit pe lume Alexandru Flechtenmacher, compozitor, violonist şi dirijor român, autorul melodiei „Hora Unirii”.

A urmat studii muzicale în oraşul natal, Iaşi, iar apoi a studiat la Conservatorul din Viena. S-a implicat activ în Revoluţia de la 1948, perioadă în care a scris mai multe cântece patriotice. A compus primele vodeviluri şi operete româneşti, precum şi cupletele pentru piesele scriitorului Vasile Alecsandri.

A scris muzica pentru aproape toate spectacolele româneşti de teatru apărute între anii 1840-1880, creând circa 600 de piese muzicale.

De numele lui se leagă şi Conservatorul din Bucureşti, el fiind fondatorul instituţiei pedagogice şi primul director al acesteia.

1672 – Italianul Giovanni Cassini a descoperit Rhea, al doilea satelit ca mărime al lui Saturn.