1 ianuarie 1847, Franz Liszt susține la București al treilea concert, dat la Palat, la invitația lui Vodă Bibescu
1 ianuarie 45 î.Hr. – Intră în vigoare calendarul iulian.
Calendarul iulian a fost introdus de Iuliu Cezar în 46 î.Hr., intrând în uz în anul 45 î.Hr. (sau 709 ab urbe condita). Acest tip de calendar a fost ales după consultări cu astronomul Sosigenes din Alexandria și a fost cel mai probabil calculat prin aproximarea anului tropic. Calendarul iulian are un an obișnuit de 365 de zile, împărțit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile.
Calendarul iulian a rămas în uz în unele țări până în secolul al XX-lea și mai este folosit încă de mai multe biserici naționale ortodoxe. Cu acest calendar ar trebui adăugate prea multe zile pentru a păstra corespondența cu anul astronomic, care este mai lung cu 11 minute decât anul iulian mediu, această ducând la acumularea unei zile diferență în 128 de ani.
S-a spus că Cezar era conștient de imperfecțiunea calendarului propus, dar a considerat că este vorba de o problemă minoră. Pentru a pune de acord anul calendaristic cu cel astronomic, la propunerea doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582, reforma calendarului.
Noul calendar este cunoscut, de atunci, sub denumirea de calendarul gregorian. Acesta făcea reglarea funcție de echinocțiul de primăvară și luna sinodică (pentru Paște). Uneori, pentru a evita confuziile dintre cele două moduri de datare, se folosește denumirea de Stil Vechi prin comparație cu Stilul Nou, denumirea dată calendarului gregorian.
Familia lui Cezar, deşi provenind din descendenţi patricieni aristoGaius Iulius Cezar s-a născut la Roma pe 13 iulie 100 î.Hr, într-o bine-cunoscută familie de patricieni (ginta Iulia), care se presupunea că descinde din Iulus, fiul prinţului troian Eneas, care, conform legendei, era fiul zeiţei Venus.
Mitul spune că naşterea lui Cezar a fost posibilă prin cezariană, însă este foarte puţin probabil, deoarece în acele vremuri o astfel de incizie se executa doar asupra femeilor decedate. Cezar a crescut într-un modest apartament al unei construcţii în Suburba, un cartier al clasei mijlocii a Romei. cratici, nu era avută, după standardele nobilimii romane. Astfel, niciunul dintre membrii familiei sale nu a obţinut câștiguri remarcabile în vremurile copilăriei sale, deşi, în generaţia tatălui său, avusese loc o reînnoire a averilor familiei.
1 ianuarie 1847 – Franz Liszt susține la București al treilea concert, dat la Palat, la invitația lui Vodă Bibescu. Liszt improvizează pe tema unor cântece românești.
Concertul a fost susţinut, la 1 ianuarie 1847, la invitaţia domnitorului Gheorghe Bibescu, în saloanele palatului domnesc. Repertoriul a fost acelaşi pentru toate cele trei concerte: fantezii din opere,o mazurcă de Chopin, Invitaţie la vals de Karl Maria von Weber şi melodii populare ungureşti, culese şi prelucrate de el. Succesul a fost incontestabil. Redăm în acest sens câteva rânduri dintr-un articol al lui Cezar Bolliac, publicat în „Curierul Românesc”, despre primul concert al lui Liszt la Bucureşti: „Trei sute de persoane din societatea înaltă au primit artistul în aplauze şi fizionomia-i inspirată s-a animat în cercul adoratorilor… de la cel dintâi debut – ar fi zis cineva că sufletul cel mare al artistului s-a vărsat în toată sala şi inimile auditorilor au devenit clavirul, în care vibrau, ca prin electrism, sunetele clavirului ce se încorporase cu artistul”.
Iar despre ultimul concert, din chiar prima zi a anului, 1 ianuarie 1847, ziarul „Vestitorul românesc” scria că talentatul pianist a improvizat pe tema unor cântece populare româneşti pe care „le-a frământat cu variaţii atât de felurite şi de magice, încât persoanele ce erau de faţă, neştiind cu ce să-şi arate a lor mulţumire, murmurau cu sfială un «Bravo», care se repeta în tot salonul”
În Bucureşti, Franz Liszt a venit în contact cu reprezentanţii de frunte ai boierimii şi intelectualităţii liberale, revoluţionare, precum C.A. Rosetti, Cezar Bolliac, poetul Catina, pictorul Carol Popp de Szathmary, pe care îl cunoscuse mai demult, în Italia, dar şi Ion Văcărescu, care i-a dedicat nişte versuri impresionante: „Tu cânţi ca libertatea/În inimi împilate,/C’amarul, ca dreptatea/Cânţi, răni sunt vindicate.
1 decembrie 1908 – Pentru prima oară, o minge este scăpată în Times Square din New York City, semnificând începutul Anului nou.
În cursul anului 1907 primăria orașului New York interzice artificiile în oraș. Alfred Ochs are atunci ideea de a înlocui artificiile cu coborârea exact la miezul nopții a unei uriașe mingi luminoase din vârful unui catarg metalic. Prima minge a fost construită din lemn și fier, avea o greutate de 317 kg și un diametru de 1,5 metri, fiind împodobită cu 100 de becuri de 25 wați fiecare.
În anul 1914, The New York Times se mută din sediul din Times Square, dar la acea dată sărbătorirea venirii Noului An în Times Square marcată prin coborârea unei uriașe mingi luminate devenise deja o tradiție.
Doar în anii 1942 și 1943 tradiția nu a fost respectată din cauza celui de-al doilea Război Mondial, când la miezul nopții, în loc de coborârea mingii luminoase, s-a ținut un minut de reculegere în memoria soldaților americani morți în război.
În prezent, sărbătoarea din Times Square atrage în fiecare an peste un milion de participanți, fiind celebră în toată lumea.
1919: Se năştea scriitorul american JD Salinger, autorul celebrei cărţi “De veghe în lanul de secară” (d. 2010)
1927: Se înfiinţa postul de radio britanic BBC (British Broadcasting Corporation)
1927: Înceta din viaţă coregraful şi regizorul francez Maurice Bejart, unul dintre fondatorii dansului contemporan (d. 2007)
1928: Înceta din viaţă pictorul Sabin Popp (n. 1896)
1929: Se năştea pugilistul Nicolae Linca, medaliat cu aur olimpic (d. 2008)
1939: Se năştea poetul Emil Brumaru (d. 2019)
1939: Într-un garaj din Palo Alto, California, antreprenorii americani Bill Hewlett și Dave Packard fondau compania care le poartă numele
1942: Se năştea actorul Ovidiu Iuliu Moldovan (d. 2008)
1949: Se înfiinţa Filarmonica de Stat din Sibiu
1960: Johnny Cash susţinea primul concert în spatele gratiilor
1965: Era fondată organizația palestiniană al-Fatah
1966: SUA introduceau avertismente pe pachetele de țigări
1968: Programele tv color erau introduse în Olanda
1972: Înceta din viaţă actorul si cântăreţul Maurice Chevalier (n. 1888)
1973: Marea Britanie, Irlanda și Danemarca se alăturau pieței comune europene
1976: Se năştea rapper-ul american Durrell Babbs, al cărui nume de scenă este Tank
1980: Premierul Adbou Diouf devenea președinte al statului african Senegal
1981: Grecia devenea stat membru al Comunităţii Europene
1981: Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa publica romanul “Războiul sfârșitului lumii”
1985: În SUA, începea să emită postul tv muzical VH 1
1986: Aruba îşi declara independenţa faţă de Curacao
1993: Separându-se, Cehia şi Slovacia deveneau state independente şi suverane
1999: Era introdusă moneda europeană unică, Euro, pentru început în formă electronică
2003: Într-un accident rutier, înceta din viaţă în Dumitru Tinu, ziarist, director al cotidianului ‘Adevărul’ şi al Clubului Român de Presă (n. 1940)
2006: Spania interzicea fumatul în toate spaţiile publice închise
2007: România şi Bulgaria deveneau membre ale Uniunii Europene
2007: Sibiu şi Luxemburg preluau, pentru un an, titlul de capitală culturală europeană
2009: Înceta din viaţă scriitorul Donald Westlake, unul dintre cei mai prolifici autori americani de romane poliţiste (n. 1933)
2009: Rusia întrerupea livrările de gaze către Ucraina în lipsa unui compromis asupra preţului şi a întârzierii plăţilor
2010: Înceta din viaţă cântăreaţa latino-americană Lhasa de Sela (n. 1972)
2010: Peste 100 de persoane erau ucise într-un atac cu maşină-capcană comis în oraşul pakistanez Lakki Marwat
2011: Înceta din viaţă dirijorul Marin Constantin, fondator al Corului Naţional de Cameră ‘Madrigal’ (n. 1925)
2015: Lituania adopta moneda euro, devenind al 19-lea stat din zona euro
2016: Murea actorul George Alexandru (n. 1957)
2017: Diplomatul portughez António Guterres devenea secretar general al ONU, preluând ştafeta de la sud-coreeanul Ban Ki-moon
2018: În premieră, Bulgaria prelua preşedinţia semestrială a Uniunii Europene
2018: California devenea primul stat american care legaliza cannabisul în scop recreaţional
2018: Islanda devenea prima țară din lume care legaliza egalitatea salarială între bărbaţi şi femei
2019: România prelua preşedinţia semestrială a Uniunii Europene
2019: Extremistul Jair Bolsonaro prelua oficial funcţia de preşedinte al Braziliei
2019: Înceta din viață compozitorul şi pianistul spaniol Joan Guinjoan, figură cheie a muzicii contemporane (n. 1931)
