2 iulie 1992 – Ziua sărbătoririi lui Ştefan cel Mare si Sfânt canonizat în această zi de Biserica Ortodoxă Română

0 179

2008 Ingrid Betancourt a fost eliberată de gherilele Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia. A fost răpită în timpul campaniei sale electorale şi ţinută ostatică timp de şase ani de Forţele Armate Revoluţionare din Columbia.

Alături de Ingrid Betancourt, alţi trei americani şi 11 militari columbieni au fost eliberaţi în urma unei operaţiuni de infiltrare minuţios pregătită de armata columbiană.

2002 – Bancherul american Steve Fossett a devenit primul om care a călătorit singur, non-stop, în jurul lumii într-un balon.

2000Podul Øresund, cel mai lung pod rutier şi feroviar în Europa, care conectează Suedia şi Danemarca, s-a deschis pentru trafic.

1992Ziua sărbătoririi lui Ştefan cel Mare şi Sfânt: a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 2 iulie

1985Mihail Gorbaciov a fost ales preşedinte al Sovietului Suprem al URSS.

1976Vietnamul de Nord comunist a proclamat (după ocuparea Vietnamului de Sud) unirea şi formarea Republicii Socialiste Vietnam.

1964 – Președintele american Lyndon B. Johnson a promulgat Legea Drepturilor Civile, prin care s-a interzis segregarea rasială în școli, locuri publice și la angajare.

1937Piloţii americani Amalia Earhart şi Fred Noonan, care au încercat să zboare în jurul lumii, au fost daţi dispăruţi deasupra Oceanului Pacific.

1924 – A luat fiinţă Asociaţia Internaţională a Presei Sportive.

1908 – Au fost inaugurate Cursurile de vară de la Vălenii de Munte, organizate şi conduse de Nicolae Iorga. În anul 1922 au luat denumirea de Universitatea Populară Nicolae Iorga.

Cursurile s-au desfăşurat, anual, până în 1943, apoi cu intermitenţe până în 1946, când s-a impus desfiinţarea Universităţii.

În iulie 1968 a fost redeschisă sub auspiciile Societăţii Ştiinţifice Istorice, dar în 1978 a fost din nou închisă.

Cursurile au fost reluate după 1990 şi continuate şi astăzi.

1897 – Omul de ştiinţă italian Guglielmo Marconi a obţinut, la Londra, un brevet pentru inventarea radioului.

1877 – A venit pe lume Hermann Hesse, scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1946, pentru inspiratele sale scrieri care, crescând în îndrăzneală și putere de pătrundere, exemplifică idealuri umanitare clasice și înalte calități ale stilului.

Este faimos pentru romanele sale Der Steppenwolf (Lupul de stepă), Das Glasperlenspiel (Jocul cu mărgele de sticlă) și Siddhartha.

Singurătatea spirituală a artistului și izolarea de lumea modernă sunt teme frecvente în operele lui Hesse.

Romanele sale, majoritatea psihoanalitice și simbolice, includ Peter Camenzind (1904), Unterm Rad (Sub roată) (1906), Rosshalde (1914) și Demian (1919).

Lupul de stepă (1927), unul dintre cele mai cunoscute și mai complexe romane ale sale, descrie natura duală a umanității. Aceeași temă se regăsește și în Narziss und Goldmund (Narcis și Gură de aur), 1930.

Finețea și calitatea lirică a prozei lui se regăsesc și în versurile pline de melancolie din Gedichte (Poeme) (1922) și Trost der Nacht (1929).

1849 – Pentru prima dată, Principatele Române au fost menţionate, într-un document oficial, sub numele de România, rămas definitiv după Unirea acestora (1859).

Este vorba de Proiectul de pacificare, semnat la Seghedin (Szeged), de către Lajos Kossuth, guvernatorul Ungariei, şi de către Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, reprezentanţii emigraţiei române.

1838 – A apărut (până la 24.II.1865, cu unele întreruperi), la Braşov, revista socială şi culturală Foaie pentru minte, inimă şi literatură, ca supliment literar al Gazetei de Transilvania (apărută în martie acelaşi an), sub conducerea lui George Bariţiu (iar din 1850, a lui Iacob Mureşianu).

Revista a sprijint lupta de emancipare politică şi culturală a românilor transilvăneni.

1504 – S-a încheiat redactarea lucrării Letopiseţul de când cu voia lui Dumnezeu s-a început Ţara Moldovei, prima creaţie laică a culturii române scrisă la curtea lui Ştefan cel Mare.

Ultima referire fiind despre moartea domnitorului, s-a tras concluzia că însemnările s-au încheiat la 2.07.1504.

1504 – S-a stins din viaţă Ştefan al III-lea (Ştefan cel Mare şi Sfînt), domn al Moldovei, cel care a zidit 44 mănăstiri şi biserici, conform tradiţiei, după fiecare luptă o biserică.

Ştefan al III-lea, supranumit şi Ştefan cel Mare şi Sfânt, fiul cel mic a lui Bogdan al II-lea (fost domn al Moldovei în anii 1449-1551) şi al Oltei (Maria, nume luat la călugărire, înaintea morţii), nepotul lui Alexandru cel Bun, a venit la domnie la 12 aprilie 1457.

1504 – A urcat pe tron Bogdan al III-lea cel „orb”, fiul lui Ştefan cel Mare și al Doamnei Maria Voichița, fiind asociat la domnie încă din 1497.

Lui Bogdan al III-lea i s-a atribuit cea mai cunoscută poreclă a sa, „Orbu”, datorită cronicarului Grigore Ureche, în secolul al XVII-lea. Acesta, în letopisețul său, îl numește Bogdan vodă cel Orb și Grozav (în sensul de groaznic la înfățișare sau grozav, extraordinar în timpul luptelor).

1431 – A avut loc prima menţiune documentară a Vrancei: Varancha.

Numele Vrancea este atestat printr-un document scris în latină, datat 2 iulie 1431, în transcrierea VARANCHA.

Referindu-se la acest toponim, VARANCHA, B.P. Haşdeu a emis opinia că termenul aparţine fondului lexical de origine traco-dacică (Vran ar însemna pădure, munte).

133 – O diplomă militară a lui Hadrian, descoperită în ruinele castrului roman de la Gherla, cuprindea prima menţiune a Daciei Porolissensis.

Leave A Reply

Your email address will not be published.