8 iulie 1869, la Timişoara a început să circule primul tramvai cu cai din România

0 177

2013Marina rusă va primi 36 de nave de război în 2013, un număr fără precedent în istoria Rusiei.

Ca urmare a implementării programului de reînarmare al statului până în 2020, marina ar urma să primească opt submarine strategice cu propulsie nucleară, 16 submarine multirol şi 54 de nave de luptă de clase diferite.

Cele opt submarine strategice echipate cu rachete includ trei Borei şi cinci Borei clasa A (SSBN), echipate cu rachete balistice Bulava, iar cele 16 submarine multirol includ opt submersibile de atac din clasa Graney, cu propulsie nucleară, şi altele Kilo îmbunătăţite şi din clasa Lada.

2006 – A avut loc primul zbor al unui ornitopter cu echipaj uman, autopropulsat (un aparat care zboară fluturând din aripi), construit la Toronto, în Canada.

1990 – Germania a câştigat pentru a treia oară Campionatul mondial de fotbal.

În minutul 85, un penalty executat de Brehme, a adus la campionatul mondial desfăşurat în Italia, cea de-a treia Cupă Mondială de fotbal Germaniei RFG.

1976 – A fost fondat Partidul Popular European (PPE), federaţie a partidelor democrat–creştine din ţările membre ale Uniunii Europene.

1946 – A fost creată Uniunea Internaţională a Profesorilor.

1922 – Echipa de tenis a României a jucat pentru prima oară în Cupa Davis (România–India, 0-5).

1901 – În Franţa, viteza automobilelor a fost limitată la 10 km/h.

1889 – A fost publicată prima ediţie a prestigiosului cotidian american economic şi financiar: Wall Street Journal.

1869 – La Timişoara a început să circule primul tramvai cu cai din România. (ilustrație)

Prima porţiune de linie executată în ritm vertiginos, pe relaţia dintre cartierele Cetate – Fabric, a fost terminată în luna iulie 1869. Această primă linie de tramvai din Timişoara a fost inaugurată la data de 8 iulie 1869, după recepţia tehnică în prezenţa delegatului ministerului, zi în care s-a dat drumul la circulaţie a minunii tehnice la acea oră, tramvaiul cu cai, după doi ani de tratative şi pregătiri.

Multe piedici s-au întâmpinat din partea autorităţilor militare locale, fiindcă lucrarea şinelor presupunea tăierea de drumuri, trasarea liniei prin inima cetăţii, crearea unor noi poduri peste şanţurile ce înconjurau cetatea şi spargerea zidului de apărare, pentru a crea noi porţi prin care să treacă tramvaiul.

Linia de tramvai lega cartierul Cetate (cu punct de pornire în P-ţa Sf. Gheorghe) de cartierul Fabric (cu punct de sosire la ospătăria “Regina Engleză”), în lungime de 1 896 m. Pe străzi linia era aşezată în pavaj de piatră, fără ca şinele să fie mai înalte sau mai adânci decât suprafaţa străzii. Pe locurile unde linia nu era amplasată în stradă, şinele erau aşezate în pietriş amestecat cu nisip, şine sistem Vignole de 16 kg/m liniar.

În baza contractului, societatea trebuia să întreţină programul normal de circulaţie timp de 16 ore zilnic. Programul de circulaţie începea la ora 06:00 şi se termina seara la 22:00. Traseul a fost deservit de patru vagoane cu cai, la interval de 10-12 min. Fiecare vagon era tras de doi cai, iar pe timpul iernii, din cauza zăpezii, se prevedea a se mai prinde câte un cal în plus.

Un tur complet dura 48 minute, o semitură era parcursă în 12 minute, iar la fiecare capăt pauza era de 12 minute, timp în care cailor li se asigura adaparea si odihna. Caii se preschimbau la P-ţa Sf. Gheorghe, după fiecare tur complet, câte un cal la fiecare vagon. Astfel, după două curse complete, fiecare cal avea o pauză de 60 minute la capătul P-ţa Sf. Gheorghe.

1868 – A apărut, la Iaşi, manualul şcolar al lui Ion Creangă, intitulat „Metodă nouă de scriere şi cetire pentru uzul clasei I primară”, care a cunoscut numeroase ediţii.

A fost cel mai bun și mai răspândit abecedar timp de peste 20 de ani, îmbunătătit la un moment dat de Creangă prin includerea poveștii “Ursul păcălit de vulpe”, în ediția a cincea. În anul morții lui Ion Creanga, 1889, Metoda nouă de scriere și cetire pentru usul clasei I primară apărea în a XXI-a ediție, scria Constantin Părăscan, iar în 1893, la ediția a XXIII-a, se depășiseră 500 de mii de exemplare vândute.

1853Japonia a fost forţată să iasă din izolare şi să-şi deschidă porturile navelor americane.

Nave de război americane comandate de Matthew Perry au sosit în Golful Edo (Tokyo). În numele preşedintelui Statelor Unite, Perry a solicitat shogunului japonez (din familia Tokugawa) să deschidă porturile ţării sale navelor americane şi să semneze un tratat de prietenie între cele două ţări.

După negocieri, japonezii au deschis porturile Shimoda şi Hakodate, oferind un statut privilegiat Statelor Unite ale Americii.

1838 – S-a născut Ferdinand von Zeppelin, inventator german

Ferdinand von Zeppelin (n. 8 iulie 1838 – d. 8 martie 1917) a fost constructorul german al dirijabilului. În 1900, cu motorul pregătit de el, a efectuat primul zbor cu un dirijabil rigid cu structură metalică.

Ferdinand von Zeppelin (n. 8 iulie 1838 – d. 8 martie 1917) a fost constructorul german al dirijabilului. În 1900, cu motorul pregătit de el, a efectuat primul zbor cu un dirijabil rigid cu structură metalică.

1835 – A fost încheiată o Convenţie pe 7 ani, între Moldova şi Ţară Românească, referitoare la extrădarea fugarilor britanici, dezertori, debitori etc.

Această convenţie stabilea şi regimul comerţului între cele 2 ţări române, tranzitul mărfurilor devenind liber, cu excepţia grânelor şi a vitelor.

1730 – Un cutremur estimat la magnitude de 8,7 a produs un tsunami care a afectat peste 1.000 km de coastă a Chile.

1709 – Armata rusă condusă de Petru cel Mare a învins-o pe cea suedeză în bătălia de la Poltava, în Marele Război al Nordului, punând capăt supremației Suediei în Europa.

Bătălia de la Poltava a reprezentat victoria decisivă a țarului Petru I al Rusiei în fața regelui Carol al XII-lea al Suediei într-una dintre cele mai celebre bătălii ale Marelui Război al Nordului. Ea este considerată a fi începutul declinului Suediei ca mare putere europeană, locul ei ca putere dominantă a Europei de Nord fiind luat de Rusia. Această bătălie a marcat și sfârșitul ambițiilor de independență ale ucrainenilor.

 

1621 – A venit pe lume Jean de La Fontaine, poet, dramaturg și prozator francez; cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale; membru al Academiei Franceze.

Debutul lui Jean de La Fontaine în literatură s-a petrecut la 17 august 1654, prin publicarea unei comedii în cinci acte: L’Eunuque („Eunucul”), o prelucrare după Terențiu, care nu a avut însă succes.

1497 – Navigatorul portughez Vasco da Gama a început prima călătorie pe mare din Europa spre India, pe la Capul Bunei Speranţe, deschizînd calea de navigaţie spre Asia, având sub comanda sa trei nave.

1481 – A avut loc Bătălia de la Râmnic dintre Ştefan cel Mare al Moldovei, pe de o parte, şi Basarab IV-lea cel Tânăr al Munteniei cu armata otomană condusă de Ali-beg şi Skender-beg, pe cealăltă parte.

Basarab cel Tânăr (Ţepeluş) a fost pus de turci la domnia Munteniei ca recompensă pentru devotamentul acestuia. În 1480, el a năvălit în Moldova înmpreună cu nişte paşi turci Ali-beg şi Sakander-beg venind până la Lunca Mare, atac care a fost respins de Ştefan cel Mare al Moldovei.

În 1481, în timpul în care turcii se pregăteau de o luvitură asupra cetăţilor din sudul Moldovei, Ţepeluş a adunat o armată şi se aşează sub munte aşteptând venirea aliaţilor turci pentru a putea începe atacul.

O scrisoare a lui Ştefan Batory către Sibieni, la 30 aprilie 1481, atenţiona că Ţepeluş, voievodul părţilor tranalpine, a ridicat neamurile şi popoarele statului său cu gândul de a ataca cetatea Chilia a Moldovei.

Ştefan cel Mare l-a atacat pe Ţepeluş sub munţii judeţului Râmnic şi după o luptă la sânge, Ţepeluş a fost învins şi a fugit. Totuşi, oastea lui Ştefan cel Mare l-a prins pe Ţepeluş şi Ştefan a cerut să-l omoare neapărat, probabil pedepsindu-l pentru necredinţa cu care Laiolta Basarab al Munteniei îl hrănise de mai mult timp. În această luptă a căzut eroic Şendrea, cumnatul domnului Moldovei.

Ştefan cel Mare, după ce l-a ucis pe Ţepeluş în bătălia de la Râmnicu Sărat, l-a pus în locul lui în Muntenia pe unul Vlad-Vodă, supranumit şi Călugărul.

1392 – S-a menţionat prezenţa monedelor emise de Ţara Românească în Pera Constantinopolului; era atestată, astfel, circulaţia monedei româneşti în comerţul sud-est european.

452 – Papa Leon I l-a implorat pe regele hunilor Attila să nu invadeze Roma. Attila, care distrusese deja Galia, dar a suferit o înfrângere zdrobitoare în bătălia de pe Câmpiile Catalaunice, la 20 iunie 451, pe teritoriul actualei Franţe, a acceptat, retrăgându-şi armata de la porţile Romei.

Leave A Reply

Your email address will not be published.