14 mai 1981, a avut loc primul zbor al unui român în spaţiul cosmic, Dumitru Prunariu, cu nava Soiuz–40
2002 – Preşedinţii Rusiei, Armeniei, Belarusului, Kazahstanului, Kîrgîzstanului şi Tadjikistanului, reuniţi la Moscova, au decis să transforme tratatul de securitate colectivă din care fac parte statele lor într-o organizaţie internaţională după modelul NATO.
1998 – A fost inaugurat, la Bucureşti, primul hotel de cinci stele din România, Athénée Palace – Bucharest Hilton, construit în 1924 şi extins în 1936 și 1965.
1981 – A avut loc primul zbor al unui român în spaţiul cosmic, Dumitru Prunariu, cu nava Soiuz–40. Zborul a durat 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute, activitatea spaţială desfăşurându–se la bordul staţiei orbitale Saliut 6.
Dumitru Prunariu s-a născut în 27 septembrie 1952, la Braşov, şi a absolvit în 1976 Facultatea de Aeronave a Institutului Politehnic din Bucureşti.
În perioada 1978-1981 a urmat cursuri de pregătire pentru zboruri cosmice pilotate pe nave sovietice de tip „Soiuz” şi laboratoare de tip „Saliut”, la Centrul de pregătire a cosmonauţilor „Iuri Gagarin” de lângă Moscova.
În 14 mai 1981, Dumitru Prunariu a participat la primul zbor cosmic româno-sovietic, devenind primul cosmonaut român, şi a decolat în spaţiu la bordul navei „Soiuz 40”. El a stat în spaţiu opt zile, alături de cosmonautul rus Leonid Popov, şi a revenit pe Pământ în 22 mai 1981.
După Revoluţia din 1989, Dumitru Prunariu a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Spaţiale Române.
1973 – Prima staţie spaţială sub pavilion SUA, Skylab, a fost lansată pe orbita Pământului.
1970 – S-a constituit, în Germania federală, gruparea teroristă de orientare marxistă Fracţiunea Armata Roşie.
Fracţiunea Armata Roşie, cunoscută la început ca Grupul Baader-Meinhof, a fost una dintre cele mai violente grupări teroriste de stânga. RAF a fost fondată în 1970, de către Andreas Baader, Gudrun Ensslin, Horst Mahler, şi Ulrike Meinhof, care au descris-o ca fiind o mişcare comunistă şi anti-imperialistă de gherilă urbană, angajată în rezistenţă armată împotriva a ceea ce ei considerau a fi un stat fascist.
1963 – Emiratul Kuweit s-a alăturat Naţiunilor Unite.
1957 – S-a stins din viață Camil Petrescu, romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet român; a pus capăt romanului tradițional și a rămas în literatura noastră ca inițiator al romanului modern.
S-a născut la București, la 22 aprilie 1894. A fos tfiul lui Camil și al Anei Cheler. A rămas orfan de ambii părinți și a fost crescut la o doica din mahalaua Moșilor.
După gimnaziu, a continuat studiile la Colegiul Sfântul Sava și la Liceul Gheorghe Lazăr din București. Rezultatele bune la învățătură l-au transformat în bursier intern, iar din 1913, a urmat cursurile Facultății de Filozofie și Litere de la Universitatea București. Şi-a luat cu brio licența, cu calificativul magna cum laude, în fața unei comisii prezidată de profesorul de filosofie P.P. Negulescu.
A debutat în revista Facla (1914), cu articolul Femeile și fetele de azi, sub pseudonimul Raul D.
Între 1916 – 1918, acesta a participat ca ofițer la Primul Război Mondial, iar experiența trăită acolo se regăsește în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930). În 1916, a fost mobilizat și a plecat pe front, unde a fost rănit. După un stagiu într-un spital militar, a ajuns iarăși în prima linie, dar a căzut prizonier la unguri. În timpul unui bombardament german, și-a pierdut auzul la o ureche, iar infirmitatea l-a marcat întreaga viață, după cum și-a notat în Jurnal: Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc. Sunt exclus de la toate posibilitățile vieții. Ca să merg pe stradă trebuie să cheltuiesc un capital de energie și de atenție cu care alții pot ceti un volum. Aici, unde totul se aranjează în șoaptă, eu rămân vecinic absent.
Încă din anul 1920, a participat la ședințele cenaclului Sburătorul condus de Eugen Lovinescu, iar în revista omonimă a publicat primele poezii.
Debutul editorial s-a petrecut cu un volum de Versuri. Idee. Ciclul morții în 1923. În 1933, a publicat cel mai valoros roman al său și unul dintre romanele importante ale Modernismului european, Patul lui Procust.
În 1939, Camil a fost numit directorul Teatrului Național din București, unde a rezistat doar 10 luni, iar din 1947, a fost ales membru al Academiei Române.
Camil Petrescu a îmbrățișat principiile realismului socialist și a devenit unul dintre cântăreții noului regim comunist. A adus contribuții novatoare în poezie, în tehnica romanului și a teatrului românesc.
S-a manifestat creator în cele mai variate direcții ale culturii. Cu vădite și temeinice aplicații spre filosofie, formația spirituală a scriitorului și-a pus amprenta asupra creației sale literare.
1955 – Opt ţări ale blocului comunist, în frunte cu Uniunea Sovietică, au semnat un pact de apărare reciprocă, numit Pactul de la Varşovia.
1948 – Marea Britanie şi-a încheiat mandatul în Palestina. David Ben Gurion a citit Declarația de independență a Israelului în Sala Independenței din Tel Aviv şi s-a constituit un guvern provizoriu.
Imediat după Declaraţia de independenţă, Israelul a fost atacat de statele arabe vecine, declanşându-se războiul arabo-israelian din 1948.
1939 – Lina Medina, o fetiţă din Peru, a devenit la vârsta de cinci ani cea mai tânără mamă din lume.
Născută la 27 septembrie 1933, în Ticrapo, Peru, Lina Medina a dat naştere unui copil la vârsta de cinci ani, şapte luni şi 17 zile.
Medina a fost adusă la spital de părinţii ei, din cauza creşterii anormale a dimensiunilor abdomenului său.
Iniţial, s-a crezut că are o tumoră, dar medicii şi-au dat seama că era în luna a şaptea de sarcină. Dr. Gerardo Lozada a luat-o la Lima, înainte de intervenţia chirurgicală, pentru a avea confirmarea altor specialişti că fetiţa era însărcinată.
O lună şi jumătate mai târziu, la 14 mai 1939, ea a dat naştere sub anestezie, prin cezariană, unui băiat, care a cântărit 2.7 kg la naştere şi a fost numit Gerardo, după numele doctorului Lozada.
Gerardo a fost crescut crezând că Lina este sora lui, dar la vârsta de 10 ani a aflat că Lina era, de fapt, mama lui.
Lina Medina nu a dezvaluit niciodată cine este tatăl copilului şi nici împrejurările în care a rămas gravidă. Tatăl ei a fost arestat sub suspiciunea de viol şi incest, dar a fost eliberat ulterior din cauza lipsei de dovezi.
1911 – O echipă de gimnaști români a participat la concursul internațional de gimnastică de la Torino, cucerind cupa de argint. Aceasta a fost prima participare internațională a unei echipe românești.
1881 – A venit pe lume Marius Bunescu, pictor român, organizator al Muzeului Național de Artă, directorul Muzeului Anastase Simu.
Personalitatea lui Marius Bunescu impresionează prin aportul pe care l-a adus vieții artistice românești, atât în planul creației, ca pictor și grafician, cât și înplan administrativ, ca fondator și director al unor muzee și galerii bucureștene.
Şi-a petrecut primii 20 de ani din viață fără a avea un contact efectiv cu pictura, fiind autodidact într-o perioadă în care încerca mai multe meserii, de la contabil la desenator tehnic.
Primele lecții de pictură și desen le-a primit la Constanța, între 1904 și 1906, de la Dimitrie Hârlescu. Acesta l-a îndrumat către aprofundarea studiilor în Germania, unde s-a înscris, în 1906, la cursurile Academiei Regale din München, asemenea tuturor celor care reprezentau promisiuni pentru arta românească: Luchian, Petrașcu, Pallady, Iser, Băncilă, Tonitza, Mützner, Cecilia Cuțescu, Ipolit Strâmbu și alții.
Aici, a asimilat impresionismul în varianta sa germană, iar tematica de care se simţee cu predilecție atras, peisajul orașului și imaginea solidității acestuia, se afla în incompatibitate cu modul în care atmosfera tratată impresionist se interpunea clarității subiectului.
A debutat în 1911, la Salonul Oficial din București, cu cinci lucrări pe care le-a și vândut, iar prima expoziție personală a deschis-o în 1919, la librăria Minerva.
În 1937, a primit Premiul Național de pictură în 1938, iar în 1940, a fost laureat cu Meritul Cultural în grad de cavaler clasa I-a. În anii de după 1947, Bunescu a continuat pe calea începută înainte, fără a-și transforma stilul pentru a se adapta noilor condiții ideologice impuse artei.
Alături de pictură și administrare muzeală, pasiunea ctitorescă a lui Bunescu s-a răsfrânt și în domeniul organizării unui cadru instituțional care să susțină viața artistică, fiind succesiv membru fondator, secretar și președinte al Sindicatului Artelor Frumoase. După 1949, a preluat conducerea Pinacotecii Naționale a Muzeului de Artă al R.P.R, iar un an mai târziu, s-a ocupat de amenajarea Galeriei Naționale.
1848 – A avut loc întrunirea conducătorilor revoluţiei din Transilvania la Catedrala de la Blaj, cu scopul formării unui program al revoluţiei.
Simion Bărnuţiu a ţinut un discurs în care afirma ideea că libertatea unui popor este în primul rând naţională, subliniind voinţa de unire a poporului român de pe tot cuprinsul vechii Dacii.
1839 – S-a deschis, la Iași, Expoziția plantelor și florilor exotice, prima expoziție de acest fel din Principatele Românești.
1811 – Paraguay şi-a câştigat independenţa faţă de Spania.
1796 – Medicul britanic Edward Jenner a efectuat prima vaccinare antivariolică reuşită (dupa ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne.
1643 – Ludovic al XIV-lea, supranumit „Regele Soare”, a devenit rege al Franţei la vârsta de 4 ani, după moartea tatălui său, Ludovic al XIII-lea.
1608 – A fost fondată, în Auhausen, Uniunea protestantă, o coaliţie a protestanţilor germani, formată după ce împăratul Maximilian I de Bavaria a restabilit romano-catolicismul în Donauwörth.
Principalii protestanţi s-au reunit în Auhausen, lângă Nördlingen, şi, la 14 mai 1608, au format o Ligă militară sub conducerea lui Frederick al IV-lea de Palatinat. Ca răspuns, o Ligă Catolică a fost constituită în anul următor, în frunte cu ducele Maximilian al Bavariei.
1536 – Umanistul, istoriograful și omul politic de origine română Nicolaus Olahus a editat lucrarea istorică Hungaria, pe care a redactat-o la Bruxelles, în care tratează, printre altele, despre latinitatea poporului român şi a limbii române.
Este prima abordare în scris (de către un român) a unităţii de neam şi a originii latine comune a muntenilor, ardelenilor şi moldovenilor.
964 – A murit Papa Ioan al XII-lea, papă al Romei din 16 dec. 955 până la moartea lui, pe 4 dec. 963; considerat singurul papă care a obținut această funcție ca adolescent şi primul pontif care a uns un principe german împărat.
Papa Ioan a avut parte de o moarte violentă, fiind ucis cu un ciocan de către un soț înșelat tocmai în timp ce făcea amor cu nevasta acestuia, o nobilă din Roma.
După decesul lui Ioan, a fost ales papă Benedict al V-lea.