7 iulie 1923, s-a născut Liviu Ciulei, regizor, actor, scenograf, arhitect şi profesor român

1998 – Bulgaria a aderat la CEFTA (Acordul Central European de Liber Schimb), acord la care a devenit membră la 1 iulie 1999.

1993 – S-a organizat Primul Salon Internaţional Auto „Bucureşti’93” (7-11 iulie).

1991 – S-a constituit Partidul Alianţei Civice, preşedinte al noului partid fiind ales Nicolae Manolescu.

La 28 martie 1998, acest partid a fuzionat cu Partidul Naţional Liberal.

1989 – Cu prilejul reuniunii statelor membre ale Tratatului de la Varşovia, care a avut loc la Bucureşti, M. Gorbaciov a declarat că membrii organizaţiei au libertatea de a–şi alege propria lor cale către socialism.

1985 – Boris Becker, jucător de tenis german, a câştigat finală masculină a Wimbledon-ului, fiind cel mai tânăr câştigător – 17 ani şi 7 luni.

1978 – Insulele Solomon au devenit independente de Marea Britanie.

1969 – În Canada a fost adoptată, de către Parlament, Legea limbilor oficiale, franceza devenind alături de engleză limba oficială în stat.

1958 – Alaska a devenit cel de-al 49 stat american.

1936 – A fost brevetat, în SUA, şurubul în formă de cruce.

Inventatorului Henry F. Phillips i-au fost acordate de fapt două brevete, unul pentru şurub şi altul pentru şurubelniţa asemănătoare.

1930 – A început în Statele Unite ale Americii construcţia barajului Boulder, cunoscut în prezent ca barajul Hoover.

1930 – A decedat Sir Arthur Conan Doyle, romancier britanic, celebru pentru crearea personajului Sherlock Holmes – primul detectiv care apare într-o serie de romane poliţiste, dar şi autorul a numeroase povestiri ştiinţifico-fantastice, romane istorice, piese de teatru, romane de dragoste, poezie şi texte inspirate direct din realitate (non-fiction).

Sir Arthur Conan Doyle s-a născut la Edinburgh, din părinţi irlandezi care emigraseră în Scoţia. A fost trimis la Stonyhurst, o şcoală a iezuiţilor, la vârsta de 9 ani, deşi când a absolvit-o în 1875, el abandonase deja creştinismul pentru a deveni un agnostic.

Din 1876 până în 1881, a studiat medicina la Universitatea din Edinburgh, inclusiv o perioadă de practică petrecută la Aston (acum parte a districtului Birmingham).

După absolvire s-a angajat ca doctor pe un vas care se îndrepta spre coasta Africii de Vest; în 1882 şi-a deschis un cabinet la Plymouth. Şi-a luat doctoratul în 1885. Ducea lipsa de pacienţi şi îşi umplea timpul dintre două consultaţii scriind povestiri. Prima povestire a publicat-o în Chambers’s Edinburgh Journal înainte să împlinească 20 de ani.

Abia după ce şi-a mutat cabinetul la Southsea Doyle, s-a dedicat cu seriozitate literaturii. Prima operă semnificativă a fost A Study în Scarlet, în care apărea pentru prima oară Sherlock Holmes, un erou inspirat de persoana lui Joseph Bell, un fost profesor al său de la universitate.

Rudyard Kipling l-a felicitat pe Doyle pentru acest succes şi l-a întrebat: „Oare e vorba de bătrânul meu prieten, Dr. Joe?”. În perioada cât Doyle a locuit la Southsea, a contribuit la formarea Portsmouth Football Club, el fiind primul portar amator al acestei echipe.

1930 – A fost adoptată, în România, Legea pentru protecţia monumentelor naturii.

1923 – A văzut lumina zilei Liviu Ciulei, regizor, actor, scenograf, arhitect şi profesor român.
A studiat teatrul la Conservatorul Regal de Muzică şi Teatru din Bucureşti (1946), apoi arhitectura (1949). A debutat ca actor în 1945, la Teatrul Mic, în piesa Încătuşarea, după piesa Animal Kingdom, scrisă de Philip Barry; ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din Bucureşti (mai târziu numit Teatrul Bulandra), unde a debutat ca regizor în 1957, punând în scenă Omul care aduce ploaia, de Richard Nash.

În 1961, Ciulei a devenit celebru pentru o punere în scenă total originală a piesei Cum vă place a lui Shakespeare. A mai montat printre altele Opera de trei parale (Bertold Brecht), O scrisoare pierdută (Ion Luca Caragiale), Azilul de Noapte (Maxim Gorki), Leonce şi Lena (Georg Büchner), Elisabeta I (Paul Foster).

A fost peste 10 ani director artistic al Teatrului Bulandra, între anii 1963 şi 1974, de unde a fost îndepărtat de cenzura comunistă în urma scandalului cu premiera Revizorul, montată de Lucian Pintilie, care a fost interzisă de a mai fi reprezentată după doar câteva spectacole.

Sub conducerea sa, Teatrul Bulandra devenise cea mai importantă instituţie teatrală a vremii, nu doar în România, acolo lucrând practic în acelaşi timp, marii regizori de teatru: David Esrig, Lucian Pintilie şi Radu Penciulescu.

În perioada regimului comunist, Liviu Ciulei a fost urmărit şi denunţat la Securitate de către Ion Besoiu şi a avut reclamaţii făcute de către Radu Beligan la aceeaşi instituţie.

A părăsit România în anul 1980 şi a lucrat în multe ţări din Europa, precum şi în Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia. A fost director artistic al teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota (Statele Unite), iar din 1986, profesor de teatru la Columbia University şi New York University în New York City.

S-a întors în ţară după 1989, regizând o serie de piese celebre. A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra.

1898 – A avut loc anexarea Insulelor Hawaii la Statele Unite. Armata americană a înfrânt Spania şi a preluat conducerea asupra coloniilor acesteia, Filipine şi Puerto Rico, urmate de Hawaii şi alte insule din Pacific.

Statul s-a numit iniţial Aloha, denumirea de Hawaii primind-o în 1959, când a fost numit oficial ca al cincizecilea stat al uniunii.

1871 – A fost autorizată, prin decret, funcţionarea în Bucureşti a Societăţii Generale de iluminare şi încălzire prin gaz.

1865 – Patru conspiratori implicaţi în complotul pentru asasinarea preşedintelui american Abraham Lincoln au fost spânzuraţi.

Printre ei s-a numărat şi Mary Elizabeth Eugenia Jenkins Surratt, acuzată că a participat la complotul condus de John Wilkes Booth, care a dus la asasinarea preşedintelui Abraham Lincoln, la 14 aprilie 1865.

A fost prima femeie condamnată la moarte prin spânzurătoare în Statele Unite.

1860 – A venit pe lume Gustav Mahler, compozitor austriac al romanticului târziu şi unul dintre cei mai importanţi dirijori ai generaţiei sale.

S-a născut în satul Kalischt, Boemia, Imperiul Austriac, astăzi Kaliště, Republica Cehă. Familia s-a mutat apoi în Iglau (astăzi Jihlava), unde Mahler a crescut.

Ca şi compozitor, stilul lui Mahler se regăseşte la graniţa dintre tradiţia austro-germană a secolului al XIX-lea şi modernismul începutului de secol XX. Deşi în timpul vieţii sale aptitudinile de dirijor erau unanim recunoscute, muzica proprie a căpătat popularitate doar după perioade de relative neglijări care au inclus şi interzicerea interpretării lucrărilor sale în cea mai mare parte a Europei în timpul Germaniei Naziste.

După 1945, muzica sa a fost redescoperită, iar Mahler a devenit unul dintre cei mai înregistraţi şi interpretaţi compozitori, popularitate ce se menţine şi astăzi.

Născut în condiţii umile, Mahler a demonstrat abilităţi muzicale de la o vârstă fragedă. După ce a absolvit Conservatorul din Viena în 1878, a avut o succesiune de posturi de dirijor care i-au mărit reputaţia în rândul operelor europene, culminând cu obţinerea postului de director al Operei de Stat din Viena în 1897.

În timpul celor zece ani petrecuţi la Viena, Mahler, care s-a convertit de la iudaism la catolicism pentru a-şi asigura postul, a fost frecvent victima presei antisemite. Cu toate acestea, producţiile sale inovatoare şi insistenţa pentru interpretare la cele mai înalte standarde l-au făcut unul dintre cei mai importanţi dirijori de operă, în special a operelor lui Wagner şi Mozart.

Spre sfârşitul vieţii sale a fost pentru scurt timp directorul Operei Metropolitane din New York şi al Filarmonicii din New York.

Opera lui Mahler este relativ redusă cantitativ deoarece Mahler îşi câştiga existenţa ca dirijor, compoziţia fiind o activitate din timpul liber. Totuşi, acorda compoziţiei cât de mult timp putea, rezervând vacanţele de vară ale operelor pentru perioade de intensă concentrare creativă.

În afară de primele sale lucrări, cum ar fi o parte dintr-un cvintet de pian compus în perioada în care era student la Viena, lucrările lui Mahler sunt compuse pentru orchestre mari, coruri simfonice şi solişti de operă. Majoritatea dintre cele 12 lucrări simfonice ale sale sunt la scară foarte mare, adeseori folosind solişti vocali sau coruri pentru a îmbogăţi orchestra foarte mare. Aceste lucrări erau adesea controversate la premiere iar unele au primit cu greu acceptarea critică şi publică. Excepţie fac Simfoniile nr. 2, nr. 3 şi premiera triumfătoare a Simfoniei nr. 8 în 1910.

1807 – S-a încheiat pacea ruso-franceză de la Tilsit care avea şi o prevedere ce viza principatele româneşti.

Prin articolul XXII al tratatului, Imperiul Rus se obliga să-şi retragă toate trupele din Valahia şi Moldova. Trupele ruse se aflau în principatele româneşti în cadrul războiului ruso-turc 1806-1812. Rusia a ajuns să fie în război cu Franţa susţinând militar armata Prusiei în lupta sa împotriva împăratului francez Napoleon Bonaparte.

Înfrângerea rapidă a Prusiei şi ocuparea de trupele franceze a ducatului Poloniei au silit pe ţarul Alexandru I să încheie această pace cu Napoleon. În urma semnării tratatului de la Tislit, Rusia şi Franţa s-au aliat împotriva Angliei, ba mai mult, şi-au propus cucerirea şi împărţirea între ele a Imperiul otoman, cu unele generoase „cedări” şi Austriei.

Pe frontul otoman, Rusia urma să semneze un armistiţiu la Slobozia (24 august 1807), care prevedea evacuarea trupelor ruseşti din Valahia şi Moldova. Dar acest tratat nu s-a aplicat, întrucât ţarul Alexandru I a refuzat ratificarea lui, acuzându-l chiar pe generalul Meiendorf că a acordat condiţii prea favorabile Turciei. Ostilităţile ruso-turce au fost reluate în 1809, în urma războiului ruso-turc de la 1806-1812, câd jumătatea estică a Moldovei, botezată în urma tratatului de pace ruso-turc printr-o escrocherie, a fost cedată Imperiului Rus.

1607 – God Save the King, imnul naţional al Marii Britanii, a fost interpretat pentru prima dată în public.

1456 – La 25 de ani după execuţia Ioanei d’Arc, Papa Calixtus al III-lea a retras acuzaţia de erezie adusă acesteia.