2005 – Albert al II-lea de Monaco, însoţit de familia regală, a primit binecuvântarea unui arhiepiscop la ceremonia solemnă de încoronare ca prinţ de Monaco.
Ceremonia a avut un caracter simbolic, deoarece prinţul, care şi-a asumat regenţa în ultimele zile ale tatălui său Rainier, a urcat pe tron după moartea tatălui la 6 aprilie.
2001 – Partidul Social Democrat, rezultat în urma fuziunii dintre PDSR şi PSDR, a fost înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti.
2000 – Modulul rus Zvezda, al treilea element al Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), a fost amplasat pe orbită, la numai zece minute după decolarea rachetei purtătoare Proton-K de pe cosmodromul Baikonur, din Kazahstan.
2000 – La Manila a fost semnat un acord de stabilire a relaţiilor diplomatice între Filipine şi RPD Coreeană.
1962 – Trupa The Rolling Stones a debutat la Clubul Marquee din Londra.
1960 – Franţa a acceptat să acorde independenţa statelor Nigeria, Volta Superioară, Coasta de Fildeş, Ciad, Africa Centrală şi Congo.
1948 – Biblioteca Fundaţiei Universitare Carol I a fost transformată în Biblioteca Centrală a Universităţii din Bucureşti C.I. Parhon.
1912: S-a născut Nicolae Steinhardt, monah și scriitor român (d. 1989)
Nicolae Aurelian Steinhardt (n. 29 iulie 1912 – d. 30 martie 1989) a fost un autor, critic literar, diarist, eseist, jurist, publicist și scriitor român, originar din Pantelimon, județul Ilfov. De origine evreiască, s-a convertit la religia creștină ortodoxă în închisoarea de la Jilava, și-a luat numele de fratele Nicolae, și s-a călugărit după punerea sa în libertate. Este autorul unei opere unice în literatura română, Jurnalul fericirii. A fost doctor în drept constituțional.
1910 – A murit Charles Rolls, constructor britanic de automobile şi aviator; în 1904 a fondat, împreună cu Henry Royce (1863-1933), la Manchester, societatea Rolls-Royce, specializată în fabricarea de maşini de lux, care a deţinut supremaţia mondială absolută.
În timpul Primului Război Mondial, Rolls-Royce a fabricat motoare de aviaţie, iar după Al Doilea Război Mondial, a fost prima societate care a fabricat în serie motoare cu reacţie.
1909 – S-a născut Constantin Noica, filosof și eseist român (d. 1988)
1904 – S-a născut Pablo Neruda (Neftali Reyes Basualdo), poet chilian, laureat Nobel (d. 1973)
Pablo Neruda (pseudonimul lui Neftalí Ricardo Reyes Basoalto) (n. 12 iulie 1904 – d. 23 septembrie 1973), poet și om politic chilian, consul în Spania, Japonia, China; ambasador la Paris, premiul „Cununa de aur” a Reuniunii Internaționale a Poeților din orașul iugoslav Strunga; Premiul Internațional Lenin „Pentru întărirea păcii între popoare”, 1953; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1971.
1859 – Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Ordonanţa de înfiinţare a Oficiului Central de Statistică Administrativă, marcând actul de naştere al statisticii oficiale în Romania.
De acest moment îşi leagă numele doi eminenţi economişti români ai veacului al XIX-lea, Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad.
1854 – A văzut lumina zilei George Eastman, inventatorul suportului fotosensibil flexibil, pelicula de nitroceluloză, în anul 1884. Aceasta a făcut posibilă construcția de aparate de fotografiat mai mici, ușoare, portabile.
La 4 septembrie 1888, a patentat invenția sa, aparat de fotografiat cu roll film, o bucată de peliculă fotosensibilă de circa 1 m lungime, care este introdusă într-o casetă metalică ermetic izolată de lumină, înfășurată pe o rolă, care în aparatul de fotografiat după expunere se rulează pe altă rolă de asemeni într-o casetă ermetic izolată de lumină, până la procesul chimic de developare.
Prin noțiunea de expunere se înțelege fotografierea propriu zisă.
A fost fondatorul renumitei fabrici de material fotosensibil cu o granulație extrafină (foarte favorabilă peliculelor cinematografice de format îngust 8 mm; 8,5 mm; 16mm) și cu sensibilitate foarte mare, Kodak.
1817 – S-a născut Henry David Thoreau, filozof american, eseist, scriitor, naturalist, transcendentalist, critic al taxelor și al progresului; cunoscut în primul rând pentru cartea sa Walden, în care meditează asupra unei vieți simple în mijlocul naturii, și pentru eseul său Nesupunerea civila (Civil Disobedience), în care argumentează în favoarea rezistenței individuale, bazată pe principii morale și îndreptată împotriva injustiției guvernamentale.
Cărțile, articolele, eseurile, jurnalele și poeziile lui Thoreau pot fi grupate în nu mai puțin de douăzeci de volume. Printre cele mai influente scrieri ale sale se numără contribuțiile la istoria naturală și la filizofie, în care a anticipat metodele și descoperirile ulterioare din ecologie și istorie medioambientală, două surse ale ecologismului modern.
Thoreau a luptat toată viața pentru abolirea sclaviei, ținând conferințe împotriva unor legi precum Fugitive Slave Law, aclamând scrierile lui Wendell Phillips și apărându-l pe John Brown.
Filozofia rezistenței nonviolente a lui Thoreau a influențat gândirea și acțiunea politică a unor personalități precum Lev Tolstoi, Mahatma Gandhi etc.
1813 – A venit pe lume Claude Bernard, medic și fiziolog francez, considerat părintele fiziologiei și fondatorul medicinei experimentale.
Unul dintre marii investigatori științifici în domeniul medicinei, cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcției glicogenice a ficatului, a acțiunii sucului pancreatic și a mecanismului vasomotor.
Una din contribuțiile sale notabile pentru progresul medicinei a fost descoperirea rolului jucat de glanda pancreatică. Bernard a dovedit că secreția acesteia joacă un rol important în digestie.
Un alt domeniu original de investigație a constat în studiul funcției glicogenice a ficatului. Bernard a dovedit că ficatul este cel care face ca zaharurile să se repartizeze, prin intermediul sângelui, în întregul organism.
O a treia mare contribuție în fiziologie a constituit-o descoperirea mecanismului vaso-motor.
Claude Bernard a fost primul (în 1865) care a observat că parametrii fiziologici ai corpului uman, precum temperatura, presiunea arterială etc., tind să-și mențină stabilitatea astfel încât organismul să se mențină în echilibru.
1797 – A încetat din viaţă scriitorul Ienăchiţă Văcărescu, aparținător al vechii familii boierești, familia Văcărescu, şi precursor al iluminismului românesc, al cărui Testament poetic era mereu valabil pentru „creşterea limbii româneşti şi-a patriei cinstire”. Este al doilea roman, după Dimitrie Cantemir, care a scris o istorie a Imperiului Otoman.
Este autorul celei dintâi gramatici românești tipărite (1787), care, pe lângă diversele categorii gramaticale, cuprinde și un capitol de prozodie, ilustrat cu exemple originale.
Poezia sa, redusă ca dimensiuni și predominant erotică, e scrisă în maniera neoanacreontică a epocii, dar folosește și evidente sugestii folclorice.
1580 – A fost publicată Biblia Ostrog, una dintre cele mai timpurii imprimări ale Bibliei într-o limbă slavă.
Biblia Ostrog a fost una dintre cele mai vechi traduceri est- slave a Bibliei şi prima ediţie completă tipărită a Bibliei în slavonă, cu asistenţă din partea Prinţul rutean Konstantin Ostrogski .
Biblia Ostrog este unică printre Bibliile slavone, Vechiul Testament fiind tradus nu din ebraică, ci din Septuaginta, din greacă. Această traducere a cuprins 76 cărţi ale Vechiului şi Noului Testament şi un manuscris al Codex Alexandrinus.
1562 – Diego de Landa, episcop în Yucatan, a dispus arderea cărţilor sacre ale poporului Maya.
1543 – Regele Henry al VIII-lea al Angliei s-a căsătorit cu cea de-a şasea şi ultima lui soţie, Catherine Parr.
1536 – A decedat Erasmus (Desiderius) din Rotterdam, teolog și erudit olandez, unul din cei mai însemnați umaniști din perioada Renașterii și Reformei din secolele al XV-lea și al XVI-lea, primul european conștient.
Din cauză că a criticat stările de fapt neconforme din Biserica Catolică a timpului său, a fost considerat precursor al reformei religioase, deși el însuși nu a aderat la protestantism, preconizând în mod consecvent spiritul de toleranță religioasă.
Erasmus a dedicat cea mai mare parte a operelor sale problemelor religioase. A devenit cunoscut, în 1500, cu Collectanea adagiorum, o colecție de proverbe și zicale latine și din Biblie, Enchiridion militis christiani (Manualul combatantului creștin, 1503).
Opera cea mai importantă este Encomium moriae sau Laus Stultitiae (Elogiul nebuniei, 1509), dedicată lui Thomas Morus, o satiră la adresa teologiei scolastice, imoralității clerului și a curiei catolice, în același timp apologie a pasiunii exaltate (nebuniei) a adevăratului creștin care-și dedică viața credinței.
Erasmus a înțeles credința creștină ca o acceptare nedemonstrabilă – împotriva și mai presus de necesitatea oricărei rațiuni – a lui Dumnezeu devenit om, care moare pentru mântuirea oamenilor și învie din morți prin el însuși. Pentru aceasta trebuie schimbată formația clasică a teologilor și literaților, lipsiți de sensibilitatea cerută de scriptura evanghelică.
Aceste lucrări, în care Erasmus trimite la studiul izvoarelor originare ale creștinismului, au făcut să fie considerat deschizător de drum al reformei protestante, deși el a rămas tot timpul un catolic consecvent, cu toată apropierea de pozițiile teoretice reformiste.
Atacurile sale împotriva erorilor autorităților ecleziastice și superstițiilor i-au adus învinuirea de protestantism din partea Vaticanului, însă Erasmus și-a ilustrat clar poziția ideologică în opera De Libero Arbitrio, care conține o critică severă a concepțiilor lui Martin Luther asupra lipsei de libertate a deciziilor omului, admițând însă necesitatea unei înnoiri a moravurilor bisericești.
1475 – A fost încheiat tratatul de la Iași, prin care Ștefan cel Mare, domn al Moldovei, urma să primească ajutor militar antiotoman în schimbul recunoașterii ca suzeran pe Matia Corvin, rege al Ungariei.
Marea victorie de la Vaslui (10 ianuarie 1475), repurtată de Ștefan cel Mare asupra turcilor, a rămas fără urmări pe plan strategic, pentru că Veneția, aflată în război cu Imperiul Otoman, a încheiat armistițiu de șase luni cu sultanul. Astfel, sultanul Mehmed al II-lea a avut răgazul necesar pentru a cuceri cetățile Caffa, Tana și Mangop din Crimeea. Însăși Hanatul Crimeei a devenit dependent de Poartă. Astfel, turcii au obţinut un aliat pe celălalt flanc al Moldovei.
În situația dificilă creată pentru Moldova, domnul Ștefan a solicitat sprijin militar monarhilor europeni. Dintre toți conducătorii statelor europene, doar regele Matia Corvin al Ungariei a poruncit o companie antiotomană, în toamna anului 1475, care s-a finalizat prin cucerirea Sabatului în Serbia.
Ștefan cel Mare a reușit să zădărnicească tentativa flotei otomane de a cuceri Cetatea Albă și Chilia, unicile cetăți libere la Marea Neagră.
1153 – Anastase al IV-lea (Corrado del Suburra) a fost încoronat Papă, a dispus restaurarea Pantheonului de la Roma şi a confirmat privilegiile Ordinului religios cavaleresc al Sfântului Ioan de Ierusalim (Ordinul Cavalerilor Ospitalieri).
