2005 – Microsoft a anunţat numele final al noului sistem de operare: Windows Vista
Microsoft este o companie americană, cea mai mare producătoare de software din lume, cu peste 90000 de angajaţi în mai mult de 100 de ţări. Are sediul în Redmond, SUA, şi a fost fondată de către Bill Gates şi Paul Allen.
Windows Vista este o versiune a sistemului de operare Microsoft Windows, lansat pentru firme şi parteneri de afaceri (2006), apoi pentru utilizatorii obişnuiţi (2007).
Windows Vista are sute de facilităţi noi, cum ar fi o interfaţă grafică modernă şi un stil vizual nou, tehnologia de căutare îmbunătăţită, noi unelte multimedia, precum şi sub-sistemele complet remodelate de reţea, audio, imprimare şi afisare.
2001 – A încetat din viaţă Vlad Mugur, regizor român de teatru atât în România (Craiova, Târgu Mureş, Galaţi), cât şi în Germania (München, Konstanz, Münster).
A regizat piese de William Shakespeare, Carlo Goldoni, Anton Cehov, Peter Handke, Albert Camus.
A câştigat Premiul UNITER pentru întreaga sa activitate (1999), Premiul UNITER pentru spectacolul „Slugă la doi stăpâni” (2000), a fost desemnat Personalitatea teatrală a anului 2000, decernat de Fundaţia Tofan.
1951 – S-a născut P.F. Daniel Ciobotea, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriah al Bisericii Ortodoxe Române (2007), membru de onoare al Academiei Române (2007).
De-a lungul timpului a primit numeroase distincţii şi premii: Premiul Emanuel Heufeder (Germania, 1998), Medalia Comemorativă „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” şi Ordinul Serviciul Credincios în rang de Mare Cruce acordat de către Preşedinţia României (2000), Membru titular al Academiei Internaţionale de Ştiinţe Religioase de la Bruxelles (2000), Premiul ecumenic al Institutului Sf. Nicolae din Bari (Italia, 2002), Premiul Pro Humanitate acordat la Berlin, în 2002, de Fundaţia Europeană pentru Cultura Pro Europa, Senator de onoare al Universităţii Dunărea de Jos (Galaţi, 2003).
În ceea ce priveşte activitatea ştiinţifică şi publicistică, Prea Fericitul Daniel a publicat peste 500 de studii, articole, cuvântări şi prefeţe în limba română, peste 100 de studii şi articole în limbile franceză, engleză şi germană.
1946 – A fost creată Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), instituţie specializată a Naţiunilor Unite, cu sediul la Geneva, înfiinţată la 7 aprilie 1948, având în prezent 193 de state membre, reprezentanţe în 147 de ţări şi 6 birouri regionale.
OMS este o organizaţie internaţională care are rolul de a menţine şi coordona situaţia sănătăţii populaţiilor pe glob; „nivelul de sănătate atins trebuie să-i asigure omului o stare fizică şi psihică pentru a putea deveni productiv şi folositor societăţii”.
Finanţarea bugetului se face prin cotizaţii plătite de către ţările membre, contribuţii voluntare ale ţărilor membre sau donaţii. Ţările bogate plătesc mai mult, iar ţările sărace mai puţin.
1940 – S-a născut Alexandre Revcolevschi, chimist francez de origine evreu din România, membru de onoare al Academiei Române (din 1993), căruia i s-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Bucureşti (1996).
Alexandre Revcolevschi este cunoscut ca autorul unei noi metode de tratament termic al solidelor la temperaturile cele mai înalte. De asemenea, este iniţiatorul unei noi direcţii în cercetarea dezintegrării monocristalelor, până la structuri amorfe sau total dezorganizate, realizând sisteme binare pe bază de zicroniu. A efectuat cercetări în domeniul sistemelor metalo-ceramice, rezultatele fiind aplicate atât în industria aerospaţială, cât şi în domeniul oxizilor superconductori.
1939 – A încetat din viaţă Ioan I. Mironescu, medic şi prozator român, ce a debutat ca prozator, în anul 1906, la revista „Viaţa Românească”, cu schiţa „La cumătrie”, sub îndrumarea lui Garabet Ibrăileanu.
Ca prozator, Mironescu a cultivat cu predilecţie genul scurt: schiţa şi nuvela.
În 1912, Ion I. Mironescu şi-a dat doctoratul în medicină, începând să facă cercetări în domeniul dermatologiei şi imunologiei.
1938 – A decedat Ionel Fernic, compozitor român de muzică uşoară, gazetar, scriitor, aviator şi unul dintre primii paraşutişti români.
Prima sa piesă de muzică uşoară s-a intitulat „Cruce albă de mesteacăn” (1919), compusă în ultimul an de liceu. Apoi scrie romanţe şi tangouri (primul său tango, compus în 1931, s-a numit „Minciuna”, mai cunoscut prin titlul „Pe boltă, când apare luna”).
„A fost o personalitate care a întrunit, prin valenţele talentului său multilateral, ispiraţia poetului, harul cântăreţului-interpret al propriilor romanţe şi tangouri, curajul şi pasiunea zburătorului îndrăzneţ, afirmându-se ca pilot şi paraşutist sportiv, acesta a fost, în câteva cuvinte, Ionel Fernic” – Ştefan Soverth: „Paraşutiştii în luptă”.
1934 – S-a născut Leon Rotman, canoist evreu român, dublu laureat cu aur la Melbourne (1956) şi laureat cu bronz la Roma (1960).
La festivalul mondial al tineretului din Polonia, la Pozman, la primul start s-a considerat că românul a furat startul şi cursa s-a întors. La al doilea start a pornit puţin mai târziu ca să nu fie descalificat. Atunci doi dintre colegi l-au prins între bărcile lor şi Rotman s-a răsturnat. Românul refuzând orice fel de ajutor, şi-a împins barca la mal, a scos apa din ea, s-a aşezat la start şi a pornit în cursă reuşind să recâştige două minute, clasându-se pe locul IV spre stupefacţia tuturor.
1887 – A văzut lumina zilei Gustav Ludwig Hertz, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1925, pentru rolul său în demonstrarea teoriei ciocnirilor între electroni şi atomi.
În anul 1951, Hertz a primit Premiul Stalin, clasa a doua, precum şi Medalia Max Planck din partea Deutsche Physikalische Gesellschaft.
1882 – S-a născut Edward Hopper, pictor american, cunoscut pentru interesul său vădit acordat compoziţiei figurative urbană şi arhitectonică, în care inserează unul sau două personaje, ca dimensiune psihologică izolată.
În 1918 a fost printre primii membri ai clubului „Whitney Studio”, cel mai vital centru al artiştilor americani independenţi. Succesele obţinute cu o expoziţie de acuarele (1923) şi una de picturi (1924) au contribuit la consacrarea lui ca reprezentant de frunte al realismului figurativ în arta americană.
Opera lui Hopper se caracterizează prin folosirea formelor unghiulare şi cubice, compoziţiile simple, fuga de orice artificiu dinamic, elemente ale stitlului său prin care se descoperă un profund conţinut spiritual.
1456 – A avut loc strălucita victorie de la Belgrad a lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei şi regent al Ungariei, împotriva glorioasei armate otomane conduse de sultanul Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. În urma acestei victorii, Papa Calixt al III-lea l-a caracterizat pe Iancu de Hunedoara drept „atletul cel mai puternic al lui Hristos”.
Sultanul Mahomed al II-lea, după cucerirea Constantinopolului (1453), a pus capăt ultimelor rezistente ale Imperiului Bizantin, otomanii devenind stăpânii Bosforulului, iar apoi a Mărilor Egee şi Negre. Mohamed al II-lea a invadat Serbia, cucerind cetatea Ostroviţa, punând mâna pe tezaur. Mobilizarea armatei ungare a avut loc în aprilie 1456, Iancu de Hunedoara cerând ajutor extern. Astfel, Voievodul a adunat 20000 de ostaşi: trupe ungare, transilvăniene şi mercenari. În susţinerea armatei au venit şi 27000 – 28000 de pedeştri , cu toate astea, tabăra sultanului avea 100000 de oameni.
La 22 iulie, tabăra creştină dezlănţuie atacul general, artileria turcă a fost repede capturată, însuşi sultanul fiind rănit. Acţiunile militare turce au fost contracarate de Iancu de Hunedoara, care a folosit iscusit artileria capturată de la aceştia.
În cinstea acestei glorioase victorii, în toate bisericile catolice, la ora 12, se trag clopotele, marcând victoria lui Iancu de Hunedoara asupra lui Mohamed al II-lea.
