29 iulie 1912, s-a născut Nicolae Steinhardt teolog, scriitor, publicist, critic literar și jurist român
2005 – România a devenit membru cu drepturi depline a Grupului Salzburg, fiind singurul stat care a participat la acest forum fără a fi membru al Uniunii Europene.
2002 – A fost inaugurată, la Sighet, casa memorială „Elie Wieselˮ, în prezenţa profesorului de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1986). A primit, de asemenea, ordinul Steaua României, a fost înaintat în grad de Mare Ofiţer şi numit membru de onoare al Academiei Române.
1992 – Fostul dictator est-german, Erich Honecker, a părăsit Rusia pentru a fi judecat în Germania, unde a fost acuzat de asasinarea celor care au încercat să se refugieze în R.F.Germania, trecând Zidul ce despărţea cele două state.
1990 – A încetat din viaţă Bruno Kreisky, primul cancelar federal social-democrat al Austriei, în perioada 1970-1983. Prin angajamentul său în politica de promovare a păcii în Orientul Apropiat şi în relaţiile Est-Vest, a atras respectul întregii comunităţi internaţionale asupra ţării sale, o apreciere care s-a materializat prin alegerea capitalei Austriei, Viena, ca unul dintre sediile oficiale ale ONU.
1984 – La cea de-a XIII-a ediţie a Olimpiadei de vară, organizată la Los Angeles, sportivii români au cucerit 20 de medalii de aur, 16 de argint şi 17 de bronz
1958 – A fost semnat actul care a dus la crearea NASA, act semnat de preşedintele american Dwight Eisenhower.
1952 – Iosif Sârbu a cucerit prima medalie de aur pentru România la Jocurile Olimpice de vară, proba de tir, la ediţia a 15-a de la Helsinki.
1947 – A fost adoptat „Jurnalulˮ Consiliului de Miniştri, care decreta dizolvarea PNŢ, folosindu-se ca pretext înscenarea de la Tămădău. De aceeaşi măsură au fost lovite organizaţiile militare, de tineret şi orice alte organizaţii sau asociaţii conduse de PNŢ.
„Jurnalulˮ mai prevedea închiderea sediilor partidului, confiscarea averilor şi a corespondenţei, precum şi lichidarea patrimoniului său.
1947 – În urma unei înscenări, au fost arestaţi şi judecaţi Iuliu Maniu şi alţi lideri democraţi, Maniu fiind condamnat la temniţă pe viaţă.
1946 – A avut loc la Paris, Conferinţa de pace, convocată de puterile învingătoare în cel de-al doilea război mondial pentru pregătirea Tratatelor de pace cu statele satelite Germaniei: Bulgaria, Finlanda, Italia, Ungaria şi România.
Conform procedurii adoptate, Conferinţa nu putea lua hotărâri, ci avea doar competenţa de a face recomandări asupra proiectelor Tratatelor de pace, care erau trimise spre examinare Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe.
1945 – BBC a lansat un nou serviciu radio „Light Programmeˮ, care se axa pe programe de divertisment şi muzică.
1921 – Adolf Hitler a devenit liderul Partidului Naţionalist German al Muncitorilor.
1917 – În cadrul bătăliei de la Oituz, s-au dat lupte de o mare intensitate pe frontul Diviziei 7 infanterie, unde inamicul reuşise să cucerească vârful Cireşoaia, unul din stâlpii apărării trupelor române.
1912 – S-a născut Nicolae Steinhardt scriitor, publicist, critic literar și jurist român, originar din Pantelimon, județul Ilfov
De origine evreiască, s-a convertit la religia creștină ortodoxă în închisoarea de la Jilava, își va lua numele de fratele Nicolae, și se va călugări după punerea sa în libertate. Este autorul unei opere unice în literatura română, Jurnalul fericirii. A fost doctor în drept constituțional.
In 1958 este arestat Constantin Noica și grupul său de prieteni din care făceau parte și Nicu Steinhardt, alături de Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al-George, Păstorel Teodoreanu, Dinu Ranetti, Mihai Rădulescu, Theodor Enescu, Marieta Sadova ș.a. La 31 decembrie 1959 este convocat la Securitate, cerându-i-se să fie martor al acuzării, punându-i-se în vedere că dacă refuză să fie martor al acuzării, va fi arestat și implicat în „lotul intelectualilor mistico-legionari”. Anchetat pentru că a refuzat să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica, este condamnat în „lotul Pillat-Noica” la 13 ani de muncă silnică, sub acuzația de „crimă de uneltire contra ordinii sociale”.
La 15 martie 1960, în închisoarea Jilava, ieromonahul basarabean Mina Dobzeu îl botează întru Iisus Hristos, naș de botez fiindu-i Emanuel Vidrașcu (coleg de lot, fost șef de cabinet al mareșalului Antonescu), iar ca martori ai tainei participă Alexandru Paleologu, doi preoți romano-catolici, unul fiind chiar Monseniorul Ghica, doi preoți uniți și unul protestant, „spre a da botezului un caracter ecumenic”
Este supus rigorilor detenției din închisorile comuniste de la Jilava, Gherla, Aiud etc. până în august 1964, când este eliberat, în urma grațierii generale a deținuților politici. Îndată după eliberarea din detenție, la schitul bucureștean Dărvari, își desăvârșeste taina botezului prin mirungere și primirea sfintei împărtășanii.
În 1978, Steinhardt stă vara la Rohia pentru ca în anul următor să se stabilească definitiv acolo ca bibliotecar, cu aprobarea episcopului Iustinian. La data de 16 august 1980 este tuns în monahism la mănăstirea Rohia de către episcopul Iustinian Chira și arhiepiscopul Teofil Herineanu, care îl iau sub aripa lor ocrotitoare. Arhimandritul Serafim Man, starețul mănăstirii Rohia, îl integrează în obștea mănăstirii.
Moarepe 30 martie 1989.La înmormântarea sa, riguros supravegheată de Securitate, s-au strâns cei mai buni prieteni, alături de care a suferit nedreptățile regimului comunist.
1900 – Regele Umberto I al Italiei a fost asasinat de un anarhist de origine italiană, Gaetano Bresci.
Umberto I de Savoia a fost rege al Italiei din 1878 până în 1900. A luat parte la al treilea război de independenţă italiană în fruntea celei de-a XVI-a Divizii şi a fost un aprig susţinător al Triplei Alianţe, mai ales după ocuparea franceză a Tunisiei în 1881, unde Italia avansa pretenţii, a expansiunii coloniale şi de putere internaţională externă.
1895 – S-a născut dramaturgul Victor Ion Popa, adept al reteatralizării limbajului scenic, el şi-a materializat ideile în seria montărilor de răsunet de la Teatrul Naţional din Cernăuţi, pentru ca apoi să activeze în Bucureşti. Spectacolele sale cele mai importante, cu piese de Cehov, Pirandello, au mizat pe picturalitatea şi simbolistica decorurilor, pe sugestie şi atmosferă, promovând formula realismului poetic. Regizor novator, pasionat pedagog, animator al vieţii teatrale, Victor Popa s-a consacrat şi scrisului, plasându-se, ca dramaturg şi prozator, în rândul tradiţionaliştilor.
1887 – A decedat la Mainz, Germania, filologul român Alexandru Cihac, membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872.
De numele savantului se leagă punerea bazelor etimologiei româneşti, precum şi crearea primului dicţionar explicativ etimologic întocmit pe baze ştiinţifice.
1857 – A fost înfiinţată Şcoala naţională de medicină şi farmacie din Bucureşti.
Înfiinţarea acestei şcoli a însemnat un pas important în evoluţia învăţământului medical din Bucureşti. Noul local a adus mari îmbunătăţiri în funcţionarea laboratoarelor şi organizarea lucrărilor practice, precum şi în intreaga activitate didactică.
Printre profesorii de seamă care au contribuit la dezvoltarea învăţământului se numără Carol Davila, Iacob Felix, Alexandru Marcovici, Zaharia Petrescu, Alexandru Sutzu, etc.
1856 – A încetat din viaţă Robert Schumann, compozitor, dirijor şi publicist german, reprezentant al romantismului în muzică.
Muzica sa este considerată îndrăzneaţă în originalitatea armoniei, ritmului şi formei.
1834 – A fost înregistrat primul accident rutier. O diligenţă cu aburi, a inginerului Edinburg, a lovit o piatră pusă în mod intenţionat în drum. Cazanul cu aburi a explodat, provocând moartea a 5 persoane.
1830 – Carol al X-lea al Franţei a abdicat.
În perioada care a precedat Revoluţiei franceze, a fost unul dintre conducătorii fracţiunii care susţinea menţinerea regimului social (asigură privilegiile primelor două stări: aristocraţia şi clerul).
Carol a abdicat în favoarea nepotului său, ducele de Bordeaux, şi a părăsit Franţa în favoarea Angliei.
1806 – S-a născut Dionisie Romano, episcop, cărturar şi traducător, membru de onoare al Societăţii Academice Române.
În anul 1939 a realizat prima publicaţie bisericească din Ţara Românească, gazetă religioasă şi morală, „Vestitorul Bisericescˮ, iar între anii 1850-1852 a tipărit revista „Echo eclesiasticˮ, împreună cu suplimentul „Biblioteca religioasă-moralăˮ.
1521 – A fost redactată Scrisoarea lui Neacşu de la Câmpulung către Johannes Benkner, judele Braşovului, fiind cel mai vechi text în limba română.
Ea a fost descoperită în 1894 în Arhivele Naţionale ale judeţului Braşov, unde se păstrează şi astăzi.
Documentul original pe hârtie, cu pecete aplicată pe verso, se referă la mişcările militare ale Otomanilor la Dunăre şi trecerea lui Mohammed-Beg prin Ţara Românească.