30 iulie 1498, s-a născut Johannes Honterus, umanist sas din Transilvania, reformator religios al saşilor
2012 – Comisia Europeană supraveghează atacurile împotriva democraţiei în România şi aşteaptă de la premierul Victor Ponta respectarea angajamentelor asumate prin fapte, „nu promisiunile, legile sau scrisorile”.
CE a criticat dur atingerile dure din partea Guvernului român la adresa statului de drept şi independenţei justiţiei, în vederea destituirii preşedintelui Traian Băsescu, care au zdruncinat încrederea UE.
Un nou raport este prevăzut pentru sfârşitul anului, care va verifica dacă s-a răspuns îngrijorărilor cu privire la „statul de drept şi independenţa sistemului judiciar şi dacă mecanismele democratice de control au fost restabilite”.
2007 – A încetat din viaţă Ernst Ingmar Bergman, regizor suedez de teatru şi unul dintre cei mai influenţi regizori de film ai celei de-a doua jumătăţi a secolului XX.
Primul mare succes internaţional îi este datorat peliculei „A şaptea peceteˮ (1956), care i-a adus Premiul Special al Juriului la Cannes. Este prima operă bergmaniană care se concentrează tematic asupra întrebărilor privind existenţa lui Dumnezeu şi a căutării unui sens al vieţii. Cu Ursul de Aur a fost premiat la Berlin, în 1957, pentru filmul „Fragii sălbaticiˮ. Mai târziu, atât „Primăvara virginăˮ (1959), cât şi „Printr-o sticlă întunecatăˮ (1961) au fost încununate cu premii Oscar pentru cel mai bun film străin.
2007 – A decedat Patriarhul Teoctist, fost Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române între anii 1986-2007.
După moartea Patriarhului Iustin Moisescu la 31 iulie 1986, IPS Teoctist a devenit locţiitor de patriarh, iar la 9 noiembrie 1986 a fost ales în urma votului Colegiului Electoral Bisericesc ca arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovlahiei şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind întronizat la 16 noiembrie 1986.
A reorganizat şi promovat activitatea editorială bisericească, a publicat multe articole, predici, cuvântări şi studii care sunt cunoscute atât în ţară, cât şi în străinătate. A editat în transliterare „Dumnezeiasca Liturghieˮ a Mitropolitului Dosoftei, a tipărit ediţia jubilară din 1988 a Bibliei de la Bucureşti.
Patriarhul Teoctist a primit numeroase distincţii şi premii de-a lungul activităţii de ierarh: Membru de onoare al Academiei Române, titlurile de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Oradea, al Universităţii din Bucureşti, al Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, al Universităţii Catolice din Lublin-Polonia, etc.
În 1999 i s-a conferit din partea Statului Român Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce, iar în 2003 a primit Diploma de Excelenţă a Fundaţiei DR. Wilhelm Fielderman „pentru contribuţia de excepţie la dezvoltarea relaţiilor de respect reciproc între români şi evreiˮ.
1980 – Knessetul a adoptat legea prin care Ierusalimul a fost declarată capitală a statului Israel.
Knessetul este Parlamentul unicameral al statului Israel şi se află în Ierusalim.
În calitate de parlament, Knessetul este deţinătorul puterii legislative, dar deţine şi puterea de control asupra executivului. Astfel, Knessetul votează legile, bugetul, controlează guvernul, alege preşedintele Statului Israel şi îl controlează, poate cenzura guvernul.
1975 – A început Conferinţa la nivel înalt pentru securitate şi cooperare în Europa, de la Helsinki.
Acordurile de la Helsinki erau considerate pozitive întrucât după 30 de ani de la al doilea război mondial se declara că frontierele sunt inviolabile, deci nu puteau fi modificate prin forţă, dar puteau fi schimbate prin voinţa popoarelor învecinate. Ruşii îşi asigurau pe o bună perioadă securitatea graniţelor de vest, îşi îndreptau atenţia asupra frontierelor de est, ameninţate de pericolul galben. Ungaria începuse să revendice Transilvania, România îşi vedea garantată actuala componenţă teritorială, chiar dacă nu a putut revendica în mod deschis Basarabia şi nordul Bucovinei.
Conferinţa de la Helsinki a fost numită a doua Yalta, pentru că nu a adus nimic nou, nu a creat bazele unei Europe Noi şi nici nu a asigurat fiecăreia dintre ţările participante independenţă naţională şi suveranitate.
1963 – A văzut lumina zilei Henry Ford, fondator al industriei americane de automobile, întemeietorul Ford Motor Company şi autorul unui nou mod de organizare a producţiei industriale, cunoscut sub denumirea de fordism.
Timp de 19 ani a vândut numai un singur fel de maşină, cunoscutul Model T, dar într-un număr impresionant: 15500000, jumătate din producţia mondială.
Ford nu a fost de acord cu războiul modial, pe care îl considera o adevărată risipă, drept pentru care, a întreprins o călătorie în Europa, împreună cu mai mulţi activişti pentru pace, în scopul evitării izbucnirii acestei conflagraţii.
1956 – Pe dolarii americani a apărut deviza „In God we trust” („Avem credinţă în Dumnezeuˮ).
Deviza este o expresie scurtă simbolică. Ea descrie motivaţiile sau intenţiile unui individ, unui grup social, al unei organizaţii care a ales-o pentru a sugera un ideal, ca regulă de conduită.
1945 – Al doilea război mondial: Un submarin japonez a scufundat vasul American Indianapolis, omorând 883 de oameni, considerată cea mai grea pierdere din istoria marinei americane.
La bordul navei erau 1196 de oameni, din care în jur de 300 s-au scufundat cu nava.
Nava americană a fost lovită în plin de două din cele şase torpile trase asupra ei de către submarinul nipon I-58. Exploziile rezultate au dus la despicarea navei, întrerupând alimentarea cu energie electrică.
Timp de aproape 4 zile şi 4 nopţi, supravieţuitorii au fost la cheremul rechinilor, ororile înregistrate de echipajele de salvare au provocat groază: 579 de oameni morţi în chinuri indescriptibile, din care mai pluteau, la suprafaţa apei, membre, fragmente de torsuri.
În cea de-a patra zi a calvarului, supravieţuitorii au fost descoperiţi accidental de locotenentul de aviaţie Wilbur C. Gwinn, care pilota aparatul său de tip PV-1 Ventura Bomber. Pilotul american se afla într-o misiune oficială de patrulare, într-o acţiune de rutină legată de supravegherea submarinelor japoneze.
1929 – A fost adoptată Legea pentru reorganizarea penitenciarelor şi instituţiilor de prevenţie din România, în baza căreia regimul politic în inchisori era recunoscut: „Când detenţiunea este pronunţată ca pedeapsă politică, condamnaţii vor fi închişi în celule numai dacă vor cere şi dacă amenajarea penitenciarului permite aceasta. De asemenea, detinuţii politici vor purta îmbrăcămintea lor proprie, vor coresponda prin scrisori, pri cărţi, reviste şi orice fel de publicaţii, vizite. Ei vor fi obligaţi să muncească, însă vor avea facultatea să-şi aleagă una din muncile practicate în penitenciar, sub supravegherea directorului penitenciarului, să se îndeletnicească cu o muncă intelectuală”.
1903 – A început al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Social Democrat din Rusia. În cadrul acestuia s-a produs sciziunea bolşevicilor (majoritari) Lenin, Trotkis, Martov, de menşevici (minoritari) Plehanov, Axelrod).
1898 – A decedat Otto von Bismarck, om de stat al Germaniei, precum şi o figură dominantă în afacerile mondiale. Ca prim-ministru al Prusiei, el a supervizat unificarea Germaniei de la 1871, devenind primul său cancelar şi dominând afacerile acesteia până la demiterea sa în 1890.
A fost un mare latifundiar aristocrat, ce avea profunde convingeri conservatoriste, monarhiste şi aristocratice, principalul său obiectiv politic a fost ridicarea Prusiei la rangul celui mai puternic stat al Confederaţiei Germane. Pentru a-şi atinge scopul, a purtat două războaie şi a reuşit să impună Prusia ca mare putere europeană după învingerea Franţei în războiul Franco-Prusac din 1870.
1897 – A văzut lumina zilei Constantin Atanasiu, inginer electromecanic, consilier în Comisia prezidenţială pentru refacerea economică după primul război mondial, vicepreşedinte al comitetului de stat al planificării.
S-a remarcat şi prin munca depusă la reconstrucţia căilor ferate şi a telecomunicaţiilor, distruse în parte după al doilea război mondial, precum şi a porturilor, a realizat proiecte pentru construirea unor şantiere navale şi a introdus pentru prima oară în România sistemul de lucru în lanţ pentru repararea vagoanelor.
1894 – S-a născut Alexandru Teodoreanu, avocat şi scriitor român, cunoscut epigramist, iubitor de vinuri, membru de seamă al boemei ieşene şi bucureştene. A rămas în literatura română prin epigramele sale, romanul său cel mai cunoscut fiind „Hronicul măscăriciului Valatucˮ.
1855 – S-a născut Georg Wilhelm von Siemens, industriaş german în domeniul telecomunicaţiilor, partener general la compania Siemens SA.
1498 – S-a născut Johannes Honterus, umanist sas din Transilvania, reformator religios al saşilor, fondatorul gimnaziului săsesc din Braşov, din curtea Bisericii Negre, actualul liceu Johannes Honterus (d.23.01.1549).
Numele de Honterus este forma latinizată derivată din „Honter”, denumirea săsească a cuvântului Holler sau Holunder (pe româneşte: soc). Prin activitatea sa vastă şi multilaterală, a dobândit încă din viaţă un meritat renume, ce a depăşit graniţele ţării în care a trăit. Tatăl său, Georg (Austen) Holler, maistru tăbăcar, poseda şi o fermă, aparţinea burgheziei înstărite din Braşov.
Fiul său, Johannes, a primit o educaţie solidă, probabil de la călugării dominicani. În anul 1520 se înscrie la universitatea din Viena sub numele de Johannes Aust, unde primeşte deja în anul 1522 gradul de”Baccalaureus”, iar în anul 1525 titlul de „magister artium”, de data aceasta pe numele de Johannes Holler Coronensis (Kronstadt = Oraşul Coroanei).
În timpul asediului Vienei de către armatele Imperiului Otoman, în 1529, Honterus se refugiază la Regensburg, la istoricul Johannes Turmair-Aventinus. În acest timp purta deja numele de Johannes Hynter-Hunterus. În 1530, predă la Universitatea Iagellonă din Cracovia (Polonia), sub numele de Johannes Georgii de Corona, Artium Magister Viennesis.
În acelaşi an publică primele sale lucrări, o descriere a lumii şi o gramatică latină. În următorii trei ani se află la Basel, centrul umanismului european din acel timp, în special prin persoana lui Erasmus din Rotterdam. În Basel învaţă gravura în lemn şi se iniţiază în arta tipografiei. Aici tipăreşte în 1532 cunoscuta reprezentare cartografică a Transilvaniei. În 1533, Honterus se întoarce la Braşov, se căsătoreşte în 1535, este ales în „Adunarea celor o sută”, iar în 1536 devine Consilier Comunal.
În Braşov, Honterus înfiinţează una din cele mai vechi tipografii din ţările române (înainte se mai tipăreau cărţi la Târgovişte, începând din 1508, şi la Sibiu, începând din 1529). Printre altele, Honterus tipăreşte în 1543 cartea „Reformationsbüchlein für Kronstadt und das Burzenland” („Cărticica de reformă pentru Braşov şi Ţara Bârsei”) şi „Apologia”, iar în 1547, „Kirchenordnung aller Deutschen in Siebenbürgen” („Regulamentul bisericilor tuturor germanilor din Transilvania”), care cuprindeau principalele teze ale reformei evanghelice a bisericii saşilor din Transilvania, de inspiraţie luterană.
În 1546, se înfiinţează la Braşov, la insistenţele lui Honterus, prima fabrică de hârtie din regiune, care va livra hârtie şi în Ţara Românească şi Moldova.Johannes Honterus se interesează în mod deosebit de educaţia tineretului. El reorganizează vechea şcoală orăşenească de limbă germană din Braşov, ce data din 1388. În 1541, se construieşte o nouă clădire pentru şcoală, în locul unei mănăstiri, iar un an mai târziu, clădirea unei biblioteci proprii a şcolii. În 1542, are loc, în cadrul şcolii, prima reprezentaţie teatrală din regiune.
Honterus elaborează un regulament de funcţionare a şcolii, „Constitutio Scholae Coronensis” (1543) şi pune bazele unei organizaţii a elevilor, „Coetus”, unde elevii aveau multă libertate de decizie şi acţiune, cu scopul dezvoltării şi pregătirii lor pentru viaţa în societate. Gimnaziul umanist înfiinţat de Honterus a jucat un rol deosebit în viaţa culturală a Transilvaniei şi a rămas până în zilele noastre o instituţie de prestigiu. Johannes Honterus moare la 23 ianuarie 1549 în Braşov şi este înmormântat în Biserica Neagră.