2 august 1936, a avut loc ediţia a XI-a a Jocurilor Olimpice de la Berlin, Germania (2 august – 16 august)

1997 – La Catedrala greco-catolica „Sfânta Treime” din Blaj au fost depuse osemintele marelui iluminist român Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma după 230 de ani de la moartea sa. Au avut loc, cu acest prilej, ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai bisericii greco-catolice.

1992 – Alpinistul Constantin Lăcătuşu a devenit primul român acre a trecut graniţa celor 8000 de metri, atingând vârful Broad Peak (8047m) din Hamalaya-Karakorum (Pakistan). A fost singura reuşită din 1992, din totalul de 70 de alpinişti, din 14 ţări, care încercaseră să escaladeze vârful în acel an.

1969 – A avut loc prima vizită a preşedintelui SUA, Richard Nixon, la Bucureşti, aflat pentru prima dată în România şi marcând, totodată, prima vizita a unui preşedinte american în România.

1946 – A fost creată Federaţia Mondială a Asociaţiilor pentru Naţiunile Unite (FMANU), organizaţie internaţională neguvernamentală, cu sediul la Geneva.

1945 – Sfârşitul Conferinţei aliaţilor de la Potsdam

Conferinţa de la Potsdam a fost o conferinţă ţinută după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial la Cecilienhof, în Potsdam, Germania (lângă Berlin), din 16 iulie până pe 2 august 1945. Au participat reprezentanţii Uniunii Sovietice, Angliei şi Statelor Unite ale Americii, cele mai mari şi mai puternice forţe ale Aliaţilor, care au învins Puterile Axei în Al Doilea Război Mondial.

Delegaţiile au fost conduse de şefii guvernelor celor trei natţuni învingătoare: Iosif Stalin, prim-ministrul englez Clement Attlee şi Harry Truman, preşedintele american, care s-au adunat pentru a decide cum să administreze Germania nazistă înfrântă, care semnase capitularea necondiţionată la 8 mai.

Pe agenda de lucru a conferinţei s-au aflat şi problemele ordinii internaţionale postbelice, problemele tratatelor de pace şi aprecierea efectelor războiului.

1940 – Iosif Stalin a semnat un decret abuziv, fără niciun fel de consultare a locuitorilor regiunii, prin care s-a creat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească pe o parte din pământul românesc ocupat cu forţa de Armata Roşie.

1939 – Adolf Hitler a devenit dictator al Germaniei, asigurându-şi puteri depline şi numindu-se „fuhrer” şi „cancelar al Reichului”.

1936 – A avut loc Ediţia a XI-a a Jocurilor Olimpice de la Berlin, Germania (2 august – 16 august), unde România a obţinut o medalie de argint prin intermediul lui Henri Rang, care a obţinut argintul la echitaţie, în proba individuală a Marelui premiu al naţiunilor.

Pentru ediţia din 1936, oficialităţile române au sprijinit nu numai deplasarea unei numeroase delegaţii sportive (71 membri), ci şi a unor grupuri de elevi, studenţi, dansatori, corişti, totalizând 100 de persoane. Interesul oficialităţilor îşi avea rădăcinile în politica de apropiere faţă de Germania, dusă de unele cercuri politice influente.

1929 – A fost înfiinţată Regia Autonomă a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă (PCA), care a luat în exploatare şi administrare căile de comunicaţie pe apă, porturile, vasele aferente, etc.

1922  – A încetat din viaţă Alexander Graham Bell, om de ştiinţă, inventator şi industriaş american. În 1876 a devenit prima persoană care a brevetat un dispozitiv capabil să emită şi să recepţioneze cuvintele rostite. În transmiţătorul lui Bell, undele sonore loveau o diafragmă flexibilă de care era ataşat un magnet permanent. Diafragma şi magnetul vibrau, iar un efect numit inducţie electro-magnetică producea un curent variabil într-o bobină alăturată. Acest curent variabil era transmis prin cabluri la un receptor care trecea prin bobina unui electromagnet; astfel, a fost inventat telefonul.

1921 – A murit Enrico Caruso, tenor, ce şi-a câştigat faima internaţională odată cu debutul său, în 1902, pe scena Operei din Monte Carlo, în rolul Rodolpho din „Boema” de Puccini. A cântat pe scenele celor mai importante opere din întreaga lume.

Caruso a fost cel mai popular cântăreţ în toate genurile muzicale ai primilor 20 de ani ai secolului XX, şi unul dintre pionierii muzicii înregistrate.

1891 – S-a născut Mihail Jora, compozitor, pedagog şi dirijor

Mihail Jora (n. Roman, Neamţ – d. 10 mai 1971, Bucureşti) a fost un compozitor şi dirijor român, membru titular (1955) al Academiei Române. A fost profesor şi Rector al Academiei Regale de Muzică din Bucureşti.Și-a făcut studiile la Leipzig şi la Paris. Ca profesor de compoziţie la Conservatorul din Bucureşti, a educat o întreagă pleiadă de compozitori. Creaţia sa cuprinde balete (printre care „Curtea veche”, „La piaţă”, „Când strugurii se coc” şi „Întoarcerea din adâncuri”), suita simfonică „Privelişti moldoveneşti” (suită în patru părţi, care are la baza un motiv melodic din folclor: „Pe malul Tazlăului”,”La joc”,”Grâu sub soare”, „Alai ţigănesc”), poemul simfonic „Poveste indică”, „Burlesca” pentru orchestră, „Simfonia în do”, „Balada pentru bariton şi orchestră”, lucrări de muzică de cameră (printre care „Cvartetul de coarde”) etc.

Este unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai liedului în muzica românească. De remarcat faptul că şi-a numit cele peste o sută de partituri de gen Cântece, tocmai pentru a sugera caracterul românesc şi particularităţile specifice care despart aceste lucrări de tradiţia liedului german, reprezentat în special de cmpoziţiile lui Schubert, Schumann şi Brahms. El a compus, pe versuri ale marilor poeţi români, numeroase lucrări de acest gen, care se disting prin expresia lor originală. Creaţiile lui Jora se caracterizează prin conţinutul lor de viaţă bogat şi variat.

Unele lucrări ale sale sunt străbătute de o undă de umor şi ironie. Opera lui Jora se remarcă prin măiestria interpretării elementelor melodice şi ritmice, specifice cântecului popular. A fost printre primii compozitori care au întrezărit virtuţile artistice ale baletului.

Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele şi organizează anual la Bucureşti „Concursul Naţional de Interpretare Muzicală Mihail Jora”.Numele Mihail Jora îl poartă şi Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice şi corale din România (1000 de locuri).

1827 – A încetat din viaţă William Blake, pictor şi tipograf englez, poet, vizionar, a cărui operă diversă şi profundă este considerată esenţială şi semnificativă în istoria poeziei şi a artelor vizuale.

Într-un sondaj de opinie organizat de BBC în anul 2002, Blake a fost votat al 38-lea pe o listă conţinând 100 dintre cei mai importanţi britanici ai tuturor timpurilor.

1812 – Ţarul Alexandru I a promulgat legea privind „Înfiinţarea administraţiei provizorii în oblastia Basarabiei” şi a acordat Basarabiei un regim autonom în cadrul Imperiului Rus. Provincia nou creată şi încorporată imperiului avea în frunte un guvernator de origine românească (boierul Scarlat Sturdza), limba română era folosită în instituţiile de stat şi vechile legi moldoveneşti erau respectate pe teritoriul Basarabiei ţariste.

Conform legii din 2 august 1812, toate problemele administraţiei interne ale Basarabiei stăteau în grija guvernatorului civil, iar ispravnicii judeţeni puteau fi numai români care au jurat credinţă Rusiei, nu şi colonişti.

1787 – Navigatorul Jean Francois de Galoup, conte de la Perouse, a descoperit strâmtoarea Soya, care face trecerea din Marea Japoniei în Marea Onote, separă insula Hokkaido de insula sovietică Sahalin. Ea este cunoscută în literatura de specialitate mai ales sub numele navigatorului care a descoperit-o.

216 i.e.n. – În timpul bătăliei de la Cannae, comandantul oştilor cartagene Hannibal a înfrânt oştirea romană, deţinând cea mai serioasă înfrângere în toată istoria Romei.

Bătălia de la Cannae a avut loc aproape de oraşul Cannae, în Apulia (sud-estul Italiei), a fost o bătălie semnificativă a celui de-al doilea război punic. Armata cartagineană, condusă de Hannibal, a distrus armata romană, superioară numeric, condusă de doi consuli: Lucius Aemilius Paullus şi Gaius Terentius Varro.