4 august 1693, monahul Dom Pérignon a inventat şampania, băutura care a primit acest nume de la regiunea franceză Champagne

2012 – Secretarul general ONU, Ban Ki-moon, acuză entităţi regionale şi internaţionale de faptul că înarmează taberele din Siria.

Ban Ki-moon îndeamnă marile puteri să depăşească rivalităţile şi să ajungă la acorduri pentru soluţionarea situaţiei conflictului din Siria, considerat un „război al intermediarilorˮ. În caz contrat, se va ajunge la un conflict civil de lungă durată, situaţia din Siria fiind destul de gravă, iar interesele imediate ale poporului sirian trebuie să prevaleze asupra rivalităţilor şi luptelor pentru influenţă.

2000 – La Parlamentul din Budapesta a avut loc o amplă manifestare, cu ocazia încheierii mandatului preşedintelui Arpad Goencz şi preluarea mandatului de către Ferenc Madl, ales preşedinte al ţării la 6 iunie 2000.

1997 – A încetat din viaţă Jeanne Louise Calment, din localitatea Arles, Franţa, considerată persoana cea mai longevivă din lume, conform actelor de naştere autentice, care a trăit 122 de ani şi 164 de zile.

1961 – A murit Maurice Tournier, regizor, scenograf şi ilustrator de cărţi. A devenit unul dintre cei mai străluciţi stilişti ai cinematografului mut european şi american, realizând peste 100 de filme („Frumuseţe sălbaticăˮ, „O cale greşităˮ, „Surâsul seducătorˮ).

1953 – A decedat Francisc Sirato, pictor, desenator şi grafician român, una din personalităţile de seamă ale artei româneşti din prima jumătate a secolului al XX-lea, care a făcut parte din „Grupul celor patru”, alături de Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu şi Oscar Han.

Sirato s-a remarcat datorită preocupării sale în a construi imagini prin lumină, ca urmare a unor căutări de noi mijloace de limbaj, cu scopul de a reda pregnant conţinutul. Primele soluţii importante le-a adus în compoziţia „Întoarcerea de la târgˮ, prezentată la Salonul Oficial (1926): delimitarea formelor s-a făcut prin contraste de culoare şi lumină, rezultând din alăturarea a două culori de valori diferite.

În anul 1946, pictorului i s-a decernat Premiul Naţional pentru Pictură, iar în 1947, expoziţia sa personală s-a bucurat de un mare succes.

Francis Sirato a avut şi o bogată activitate publicistică, a scris numeroase articole şi cronici de artă în revista „Sburătorulˮ a lui Eugen Lovinescu, şi în „Cugetul românescˮ.

1929 – A decedat Carl Auer baron de Welsbach, chimist şi inventator, care a descoperit sita incandeşcentă pentru lampa de gaz, cunoscută sub denumirea de „becul lui Auerˮ. În anul 1898 a realizat lampa electrică cu incandeşcenţă, cu filament metalic de osmiu.

1919 – Armata română a ocupat fără lupte Budapesta, în cadrul războiului româno-ungar de la 1919, operaţiune condusă de comandantul Gheorghe Mărdărescu.

Capitala Ungariei a fost ocupată de trupele române fără niciun ajutor militar aliat. A fost singura capitală inamică ocupată de un stat din Antanta, în cursul Primului Război Mondial, considerând războiul româno-ungar, din 1919, ca parte a acestuia sau consecinţă imediată a lui. Meritul armatei române a fost unul imens, ţinând cont că în toată istoria modernă, România a dus război doar în coaliţie, această acţiune militară fiind singura în care România a acţionat singură, fără aportul aliaţilor. Acest lucru a fost posibil datorită atât trupelor franco-sârbe din sud, cât şi a celor cehoslovace, care s-au mişcat mult mai târziu şi fără lupte, doar ocupând zone de securitate în Ungaria, după ce armata bolşevică ungară a fost zdrobită de cea română.

Cu atât mai importantă a fost victoria românească, cu cât România, în acea perioadă, ducea un război pe două fronturi, al doilea front fiind în est, pe linia Nistrului, împotriva bandelor bolşevice, care făceau dese incursiuni în Basarabia, încercând să răscoale populaţia şi să reia teritoriul dintre Prut şi Nistru în marea „familie sovietică”, aşa cum au făcut cu Ucraina şi Georgia.

1916 – În urma tratativelor secrete purtate cu puterile Antantei, s-au semnat, la Bucureşti, un tratat de alianţă şi o convenţie militară între România, pe de o parte, şi Rusia, Franţa şi Italia, pe de altă parte.

1900 – A văzut lumina zilei Regina-Mamă a Marii Britanii, Lady Elisabeth Angela Marguerite Bowes-Lyon, mama reginei Elisabeta a II-a, devenită simbolul Casei regale britanice, ultima împărăteasa a Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

1875 – A murit Hans Christian Andersen, scriitor şi poet danez, celebru pentru basmele sale. Printre cele mai cunoscute poveşti ale sale se numără ˮCrăiasa zăpezilorˮ, „Mica sirenăˮ, „Hainele cele noi ale împăratuluiˮ şi „Răţuşca cea urâtăˮ.

În timpul vieţii, Andersen a fost celebrat de regalitate şi aclamat pentru că a adus bucurie copiilor din întreaga Europă. Basmele sale au fost traduse în peste o sută de limbi şi continuă să fie publicate în milioane de exemplare şi astăzi.

1870 – S-a născut Simion Sanielevici, matematician român de etnie evreiască, membru de onoare al Academiei Române (1948), cunoscut pentru efecturarea unor cercetări importante în domeniul ecuaţiilor diferenţiale, integrale şi integrofuncţionale.

1859 – A văzut lumina zilei Knut Hamsun, scriitor norvegian, reprezentant al realismului psihologic, în primul rând prin capodopera sa, romanul „Foameaˮ (1890), cunoscut pentru rolul important în modernizarea romanului european. În 1920 a primit Premiul Nobel pentru Literatură.

Romanul „Foameaˮ este o lucrare semiautobiografică, în care sunt descrise apropierile de nebunie, din cauza foamei şi a sărăciei, a unui tânăr scriitor din Kristiania, Norvegia. În opinia specialiştilor, romanul a influenţat opera lui Franz Kafka şi a altor romancieri din secolul XX, prin folosirea monologului interior şi a logicii bizare.

1704 – Englezii au cucerit Gibraltarul, în timpul războiului spaniol de succesiune (Tratatul de la Utrecht, Olanda, le-a recunoscut, în 1713, posesiunea).

Gibraltarul se află in Europa de sud-vest, la sud de Spania, mărginind strâmtoarea Gibraltar, care leagă Mediterana cu Oceanul Atlantic. Gibraltar este singurul teritoriu britanic situat în partea continentală a Europei. Acesta nu este un stat, ci doar un teritoriu dependent de Marea Britanie.

1693 – Monahul Dom Pérignon a inventat şampania, băutura care a primit acest nume de la regiunea Champagne, din nordul Franţei.

Dom Pérignon a exclamat “Venez mes frères, je bois des étoiles!”

Şampania sau vinul de Champagne este un vin spumant, produs prin procedee specifice regiunii Champagne din nord-estul Franţei.

Data de 4 august 1693 este cunoscută în istorie ca ziua în care călugărul benedictin Dom Perignon a inventat şampania, care, de-a lungul timpului, a devenit o marcă preferată în întreaga lume. Contrar miturilor, şampania a fost produsă cu mult timp înainte, din vremea regilor merovingieni. Se spune că cel mai vechi vin spumant consemnat este „Blanquette de Limoux” şi ar fi fost inventat în 1531, de către călugării benedictini de la Biserica Saint-Hilaire de lângă Carcassonne.

În 1668, călugarul Dom Pérignon a devenit responsabilul pivniţelor cu vinuri din mănăstirea Hautvilliers şi a descoperit acolo modalitatea de a desăvârşi şampania procesând separat strugurii din diverse sate, apoi amestecând vinul rezultat din mai multe componente diferite. El a creat astfel şampania în formula cunoscută de noi. Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, şampania devenise sinonimă cu spuma, iar bulele simbolizau momente de sărbătoare de tot felul, cum ar fi aniversări, nunţi şi inaugurări de vase. Moët & Chandon a început ca Moët & Cie (Moët & Co.), stabilit de comerciantul Claude Moët în 1743 şi care a început să îşi trimită vinul din Champagne spre Paris.

1578 – A avut loc Bătălia de la Al-Kaar al Kabir (Maroc) dintre portughezi şi maurii din Fez. În cursul luptei, regele Portugaliei a fost ucis, iar Spania, profitând de acest lucru, va ocupa Portugalia în 1580, până în 1640, anexând şi imperiul colonial al acesteia.