14 august 1895, a fost inaugurat podul peste Dunăre, de la Cernavodă, construcţie demarată la 13 septembrie 1890

2015 – Calota glaciară riscă să dispară în scurt timp, fenomenul de topire are loc mult mai repede şi, dacă se menţine acest ritm, în doar 10 ani calota glaciară din zona arctică riscă să dispară complet.

Teoria este confirmată şi de Sateliţii Agenţiei Spaţiale, care au surprins un fenomen alarmant: gheaţa din zona arctică se topeşte alarmant decât se estimase! Sateliţii au furnizat imagini care atestă că în ultimul an s-au topit 900 de kilometri cubi de gheaţă din această regiune.

Consecinţele sunt devastatoare: numai gheţarii din Groenlanda ar putea provoca creşterea nivelului mărilor cu 7 metri.

2012 – Vor fi judecaţi de o instanţă a Vaticanului asistentul personal al Papei Benedict al XVI-lea, Paolo Gabriele, acuzat de furt de documete confidenţiale, şi un complice al acestuia, Claudio Sciarpelleti, informatician la Secretariatul de Stat.

Paolo Gabriele este acuzat de furt în „formă gravăˮ, fiindcă ar fi sustras note private şi mesaje confidenţiale adresate Papei Benedict, copiindu-le şi furnizându-le presei.

2003 – Căderi masive de curent au provocat haos în estul Statelor Unite ale Americii şi Canada, lovind oraşe mari precum New York şi Ottawa.

Această întrerupere de energie electrică a fost considerată cea mai mare pană de curent din istoria Statelor Unite, ea afectând mai mult de 50 de milioane de americani.

Un întreg haos s-a creat: semafoarele s-au blocat, căile ferate au fost evacuate şi sute de mii de oameni au rămas blocate în lifturi, în birouri sau în apartamente. Zborurile avioanelor din zonele afectate au fost oprite pentru mai multe ori, înregistrându-se pierderi de zeci de milioane de dolari, iar mii de navetişti nu au putut să ajungă acasă, petrecând noaptea pe străzi şi dormind în corturi improvizate.

1996 – A încetat din viaţă Sergiu Celibidache, dirijor şi compozitor român, membru de onoare al Academiei Române.

Sergiu Celibidache a fost un mare interpret al muzicii post-romantice, fiind recunoscut ca dirijor neîntrecut a simfoniilor lui Anton Bruckner. Stilul său dirijoral era foarte original, fiind cunoscut pentru varietatea tempo-urilor:cu cât pasajul muzical era mai bogat şi mai complex, cu atât tempo-ul devenea mai lent, un stil care daădea un efect deosebit în sala de concert.

Printre alte compoziţii, Sergiu Celibidache este autorul unui impresionant Requiem, a patru simfonii şi al unui Concert pentru pian şi orchestră, rămase, în mare parte, inedite.

Pentru activitatea sa artistică, Celibidache a primit diverse distincţii, printre care: cetăţean de onoare al oraşului München (1992), membru de onoare al Academiei Române (1992), doctor honoris causa al Universităţii din Iaşi (1992), Ordinul Maximillian pentru Ştiinţă şi Artă (Germania, 1993).

1984 – A decedat Vasile Lovinescu, critic literar, dramaturg şi filosof esoteric român, care a publicat numeroase articole şi eseuri în reviste ca „Viaţa literarăˮ, „Viaţa Româneascăˮ, „Adevărul literar şi artisticˮ, „Credinţaˮ, „Familiaˮ, „Aziˮ, „Vremeaˮ, dar şi câteva traduceri din limbile germană, franceză şi engleză.

1974 – Grecia s-a retras din organismele militare ale NATO, însă a rămas membră a Alianţei în ceea ce priveşte activitatea politică.

1971 – Franţa a testat, pentru prima dată, arma nucleară.

1958 – S-a stins din viaţă Jean Frédéric Joliot-Curie, chimist francez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1935), cel care a obţinut un element radioactiv artificial, o formă radioactivă a fosforului.

În anul 1939 a demonstrat că fisiunea atomului de uraniu poate duce la o reacţie în lanţ;  a fost promotorul chimiei anorganice moderne.

1947 – India s-a divizat, odată cu constituirea statului Pakistan independent, stat cu majoritate musulmană, membru al Commonwealth-ului britanic.

1947 – A văzut lumina zilei Danielle Steele, scriitoare americană numită de „Guinness Bookˮ cea mai citită romancieră din lume, decorată de guvernul francez în calitate de „Chevalierˮ de la ordinea des Artes et des Lettres.

Romanele lui Steel au fost traduse în 28 de limbi, răsfoite şi citite în peste 47 de ţări de pe tot globul, vândute în peste 550 de milioane de exemplare.

1946 – În cadrul Conferinţei de la Paris, reprezentantul Ungariei a cerut cedarea către Ungaria a unui teritoriu din Transilvania, de cca 22.000 km^2., însă cererea a fost respinsă ca fiind nefondată.

1941 – S-a semnat Carta Atlanticului, un document prin care Anglia şi SUA şi-au declarat ţelurile politice comune, document considerat ca fiind punctul de plecare în crearea Naţiunilor Unite.

1938 – Printr-un decret-lege s-a reorganizat administrativ-teritorial ţara, introducându-se ţinuturile conduse de un rezident regal.

1916 – Consiliul de Coroană al României a hotărât declanşarea stării de război, în vizor fiind Austro-Ungaria, fapt care a dus la intrarea ţării în Primul Război Mondial.

La ora 21:00, Armata Română a început ofensiva în Transilvania.

1895 – A fost inaugurat podul peste Dunăre, de la Cernavodă, construcţie demarată la 13 septembrie 1890, considerat cel mai lung pod din Europa la acea vreme.

1893 – A fost emis primul permis de conducere din lume. Şeful poliţiei din Paris a prezentat o „referinţă prin care se certifica abilitatea de a opera un vehicul de transport cu un motor mecanicˮ unui şofer francez.

1871 – Sărbătorirea a 400 de ani de la târnosirea mănăstirii Putna (amânată din 1869). Organizarea a fost făcută de către un comitet din care făceau parte Mihai Eminescu, A.D. Xenopol, Ioan Slavici. La sfinţire au participat peste 3000 de persoane venite din toate provinciile româneşti.

1867 – A văzut lumina zilei John Galsworthy, prozator englez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1932), premiul acordat „pentru remarcabila sa artă narativă care îşi găseşte forma cea mai înaltă de expresieˮ.

John Galsworthy a excelat şi în arta portretului, fiind un mare observator al trăsăturilor care releva calităţi sau defecte rezultând din determinarea socială a personajelor.

A primit Ordinul Meritului, în 1921 de la Clubul PEN, celebra asociaţie internaţională de scriitori, cu sediul la Londra, devenindu-i preşedinte.

1864 – Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat prin decret „Legea ruralăˮ elaborată de guvernul Kogâlniceanu, conform căreia erau împroprietărite peste 511.000 de familii de ţărani. Prin lege s-au desfiinţat claca şi alte servituţi, ţăranii au fost împroprietăriţi pe loturile pe care munciseră de-a lungul timpului. Suprafaţa de teren era direct dependentă de numărul de vite pe care le deţinea familia de ţărani. De o importanţă aparte era şi prevederea conform căreia timp de 30 de ani vânzarea sau ipotecarea loturilor de pământ era interzisă.

Reforma agrară a împroprietărit, în medie, cu câte 4 ha de pământ fiecare familie de ţărani din România, suprafaţa totală a terenurilor fiind de 1.800.000 ha. Datorită şi acestei reforme, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a rămas legendar în România.

1777 – S-a născut Hans Christian Orsted, fizician şi chimist danez, care a influenţat filosofia post-kantiană şi progresul ştiinţei în secolul al XIX-lea, cunoscut pentru descoperirea relaţiei dintre electricitate şi magnetism, cunoscută ca electromagnetism.

În 1825, Orsted a adus o contribuţie semnificativă în chimie, prin crearea de aluminiu pentru prima dată, fiind primul care a izolat elementul.

Prima legătură între magnetism şi electricitate a fost făcută în 1820, pe când se pregătea pentru o conferinţă, prilej cu care a descoperit că acul magnetic al busolei devia de la nordul magnetic ori de câte ori acţiona întrerupătorul unui circuit electric alimentat de o pilă voltaică.