
17 august 2008, înotătorul american Michael Phelps a devenit primul sportiv care a câştigat 8 medalii de aur, la aceeaşi ediţie a Jocurilor Olimpice
2012 – Românii au fost declaraţi cei mai muncitori europeni. Astfel, ei îşi petrec 31,3 ore în medie pe săptămână, la muncă, la fel ca în 2010, în timp ce la zile libere în sărbători legale au fost ultimii, iar la zile de concediu plătit au ocupat penultima poziţie la nivel european.
Media săptămânii de lucru este în Uniunea Europeană de 39, 7 ore, iar în zona euro de 39,5 ore.
Datele reies dintr-un raport al Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă (Eurofound – organism comunitar înfiinţat în 1975 de Consiliul European, pentru a contribui la planificarea şi proiectarea unor condiţii mai bune de viaţă şi muncă în Europa).
2008 – Înotătorul american Michael Phelps a devenit primul sportiv care a câştigat 8 medalii de aur, la aceeaşi ediţie a Jocurilor Olimpice.
1998 – Preşedintele în exerciţiu de la acea vreme, Bill Clinton, a admis într-o declaraţie televizată că a întreţinut „relaţii fizice impropriiˮ cu Monica Lewinsky, devenind, astfel, primul preşedinte american care a recunoscut public faptul că a minţit în declaraţii.
1987 – S-a sinucis, în inchisoarea de la Spandau, Rudolf Hess, politician naţionalist-socialist, adjunctul lui Adolf Hitler, condamnat în procesul de la Nürnberg, la închisoare pe viaţă pentru complot împotriva păcii mondiale şi urzirea unui război de agresiune. În anul 1939 a fost desemnat drept cel de-al doilea succesor al Führerului.
1977 – Spărgătorul de gheaţă sovietic Arktica a atins Polul Nord la suprafaţă, renumit pentru forţa motoarelor şi etrava întărită, special construit şi amenajat pentru a sparge gheaţa.
Arktica este considerat al doilea spărgător de gheaţă nuclear sovietic, după nava V.I. Lenin (1957).
1964 – A murit Mihai Râlea, eseist, filosof, psiholog, sociolog, diplomat, om politic de stânga, membru al Academiei Române şi director al revistei „Viaţa româneascăˮ (1933), întemeietorul unei îndrăzneţe „ontologii a obstacoluluiˮ, pe care a şi aplicat-o în cea mai importantă carte a sa: „Explicarea omuluiˮ.
După alungarea regelui Mihai I (1947), Mihai Râlea a fost numit Ministru plenipotenţiar la Legaţia Română din Washington, precum şi reprezentant al României la UNESCO. A fost un susţinător, prin declaraţii şi implicându-se activ în politică, al înlăturării comunismului din România, susţinere care i-a atras adesea critici şi dezaprobarea intelectualilor.
1962 – Zidul Berlinului a făcut prima sa victimă: Peter Fechter a fost ucis pentru încercarea sa de a traversa graniţa între Germania comunistă şi cea capitalistă; avea doar 18 ani.
1953 – S-a născut Herta Müller, scriitoare germană de limbă germană şi română, originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură (2009), din 1995 este membră a Academiei Germane pentru Limbă şi Poezie.
A fost nominalizată de trei ori de către guvernul german la Premiul Nobel pentru Literatură, în 1999, 2008 şi 2009, în ultimul an reuşind să intre în posesia marelui premiu, „pentru densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilorˮ, fiind a douăsprezecea femeie care a primit acest premiu. Odată cu primirea prestigioasei distincţii, Herta Müller a intrat în rândul celor mai mari scriitori de limbă germană.
1942 – Forţele aeriene ale Statelor Unite ale Americii, USAAF, au făcut primul raid aerian în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în Europa.
1925 – S-a stins din viaţă Ioan Slavici, scriitor şi jurnalist român, cel care a pus bazele Societăţii Academice Sociale Literare România Jună, împreună cu Mihai Eminescu; secretar al Comisiei Colecţiei Hurmuzachi, profesor, apoi redactor la ziarul „Timpulˮ, editor la revista „Vatraˮ, împreună cu Ion Luca Caragiale şi George Coşbuc, câştigător al Premiului Academiei Române (1903).
A fost director al ziarului „Ziuaˮ din Bucureşti, în pragul Primului Război Mondial, a susţinut, alături de Regele Carol I, neutralitatea României, drept pentru care a fost arestat şi întemniţat la fortul Domneşti. De asemenea, după eliberarea sa, şi-a continuat activitatea în domeniul jurnalistic, fiind redactor al „Gazetei Bucureştilorˮ, în această calitate criticând panslavismul, precum şi pe aliaţii francezi şi englezi.
Slavici a exprimat păreri antisemite, spunând că evreii ar fi o „boalăˮ şi că ar trebui „aruncaţi în Dunăreˮ. Articolele sale împotriva evreilor au făcut ca el să fie citat în Raportul Final al Comisiei Internaţionale asupra Holocaustului în România, ca „sursă principalăˮ a antisemitismului din anii ’30-’40, ai secolului al XX-lea.
1915 – Charles Kettering a primit patentul cu numărul 1.150.523 pentru invenţia electromotorului. Până la inovaţia lui Kettering, pornirea automobilului se făcea doar după datul la manivelă. Charles Kettering a primit sarcina de a veni cu un sistem mai facil şi elegant din partea lui Henry Leland, pentru automobilele Cadillac.
De numele lui se leagă şi descoperirea freonului, creând incubatorul pentru nou născuţi şi lucrând la un tratament pentru tratarea bolilor venerice.
1908 – A avut loc proiecţia primului desen animat conceput vreodată, de către Emile Cohl, lansat sub denumirea de „Fantasmagorieˮ.
1896 – În Londra, Bridget Driscoll a fost prima victimă care a decedat ca urmare a unui accident de circulaţie, în care a fost implicat un automobil.
1872 – A văzut lumina zilei Traian Vuia, inventator român, pionier al aviaţiei mondiale, membru de onoare al Academiei Române (1946), primul care a realizat un zbor autopropulsat (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul.
Dorinţa lui Vuia de a realiza aeroplanul-automobil l-a determinat să plece la Paris (1902), având cu el planurile şi macheta acestui aparat de zbor. În 1903, Traian Vuia a înaintat un memoriu Academiei de Ştiinţe din Paris, intitulat „Proiect de aeroplan-automobilˮ, prin care demonstra posibilitatea realizării zborului cu o maşină mai grea decât aerul, iar în data de 17 august 1903 a reuşit să-şi obţină brevetul de invenţie.
Aparatul a fost testat în 1906, la Montesson, reuşind să ruleze aproximativ 50 de metri pe sol, apoi s-a ridicat la înălţimea de un metru şi a parcurs aproximativ 12 metri în aer.
În urma acestui zbor, a fost aclamat şi numit de multe ziare din Franţa, Marea Britanie şi SUA „primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie şi aterizareˮ. A fost propagată ideea cum că Vuia a decolat cu aparatul său de pe o suprafaţă plată, folosind numai mijloace proprii, la bord, fără ajutor extern (pantă, cale ferată, catapulă).