1981 – A avut loc deschiderea oficială a trenului de mare viteză francez Train à Grande Vitesse (TGV).
1976 – A văzut lumina zilei Ronaldo Louis Nazario de Lima, sportiv brazilian, „cel mai bun fotbalist al lumiiˮ în 1996 şi 1997.
1976 – Sonda americană Viking a confirmat existenţa unei calote de gheaţă de pe Marte.
1975 – A încetat din viaţă matematicianul Enrico Bompiani, unul dintre fondatorii Uniunii Internaţionale de Matematică, membru de onoare străin al Academiei Române.
1958 – A avut loc premiera bucureşteană a operei „Oedipˮ de George Enescu (conducerea muzicală – Constantin Silvestri, regia Jean Rânzescu, în rolul principal – David Ohanesian; premiera mondială a operei avusese loc la Paris, în anul 1936.
1958 – A văzut lumina zilei Andrea Bocelli, tenor italian de pop operă și cântăreț de operă. Până astăzi, el are șapte albume de operă înregistrate (La bohème, Il trovatore, Werther, Pagliacci, Cavalleria rusticana, Carmen și Tosca). A vândut deja peste 65 de milioane de albume peste tot în lume. Născut cu un glaucom grav, Andrea Bocelli a orbit total la vârsta de 12 ani, după un accident de fotbal.
A fost pasionat de muzică încă din copilărie, când a învăţat să cânte la pian, flaut şi saxofon. Faptul că a orbit nu l-a împiedicat să studieze Dreptul la Universitatea din Pisa. După ce a profesat un an ca avocat, a decis să înceapă să cânte. Bocelli şi-a început cariera de muzician cântând la pian în barurile italiene. Norocul i-a suras în 1992, când a înregistrat un demo cu piesa „Miserere”. Celebrul tenor Luciano Pavarotti a ascultat piesa şi a insistat pe lângă Bocelli să o înregistreze împreună. Duo-ul a avut imediat succes pe plan internaţional, iar Bocelli a primit tot mai multe oferte. A urmat single-ul „Time To Say Goodbye” (1996), în duet cu Sarah Brightman, iar un an mai târziu, artistul italian şi-a lansat albumul „Romanza”.
1955 – A intrat în tipografie primul volum al romanului „Moromeţiiˮ, scris de Marin Preda; la 29 noiembrie, romanul era pregătit pentru tipărire. Tirajul primei ediţii a fost de 20.100 exemplare.
1942 – În România, Ion Antonescu a fost învestit cu puteri excepţionale.
1939 – A avut loc parada militară comună închinată victoriei Wehrmacht-ului şi Armatei Roşii, în Brest-Litovsk , la sfârşitul invadării şi împărţirii Poloniei, de către Germania nazistă şi U.R.S.S, în baza înţelegerii dintre Hitler şi Stalin( Pactul Ribbentrop – Molotov).
Înalţi ofiţeri germani şi sovietici au fost prezenţi la paradă: Generalul german Heinz Guderian şi comandantul brigăzii 29 sovietice de tancuri, colonelul Semion Krivoshein.
1938 – S-a născut Augustin Buzura, scriitor român, membru al Academiei Române
Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berința, județul Maramureș) este un psihiatru, prozator și eseist român contemporan, autorul unor scenarii cinematografice. Din 1992 este membru titular al Academiei Romane.
Urmează cursurile pre-universitare la Liceul “Gheorghe Șincai”, actualul Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare. Absolvă Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj (1958-1964).
Renunță la profesia de medic psihiatru și se dedică literaturii. Metodele psihiatrice de investigare a conștiinței umane se vor regăsi în romanele sale.
Debutează cu volumul de nuvele Capul Bunei Speranțe în 1963.
A fost redactor la revista Tribuna din Cluj. Din 1990 devine președintele Fundației Culturale Române, iar între 2003-2004 al Institutului Cultural Român. În prezent este directorul revistei Cultura.
Augustin Buzura se oprește în romanele sale din tinerețe asupra dramei intelectualului care intră în conflict cu sistemul comunist din lumea academică (Orgolii, Refugii) și în aceste romane experimentează din punct de vedere narativ procedeul fluxului conștiinței.
Următoarele romane sunt mai simple din punctul de vedere narativ, scrise la persoana a treia, eroii sunt hermeneuți care doresc să reconstituie evenimente din trecut, întotdeauna controversate, cum ar fi cooperativizarea forțată și fenomenul partizanilor și a rezistenței armate din munți, revolta minerilor din Valea Jiului și represiunea care a urmat după aceasta.
Buzura a continuat tematica romancierilor din „obsedantul deceniu” având la dispoziție informații mai variate, pe care le culegea uneori intervievând pe cei implicați în evenimente, ca un veritabil sociolog. Poate și din această cauză romancierul a fost unul dintre cei mai cenzurați în acea epocă, luptându-se cu cenzorii pentru fiecare frază.
Mai multe producții cinematografice și de televiziune au fost realizate pe scenarii de Augustin Buzura.
Orgolii (1981, r. Manole Marcus, după romanul omonim)
Pădureanca (1987, r. Nicolae Mărgineanu, după o nuvelă de Ioan Slavici)
Undeva în Est (1991, r. Nicolae Mărgineanu, după romanul „Fețele tăcerii”)
S-a stins din viață luni, 10 iulie 2017.
1934 – A murit Gheorghe Bâla, inginer şi istoric de artă; a colaborat cu Anghel Saligny la construirea Podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (mai 1928 – mai 1931).
1931 – La propunerea lui Nicolae Iorga, preşedinte al Consiliului de Miniştri, Constantin Brâncuşi a fost decorat cu ordinul „Meritul cultural pentru artă plasticăˮ.
1919 – A decedat Alexandru Şuţu, medic psihiatru, membru corespondent al Academiei Române, membru al Societăţii de Antropologie din Paris şi al Societăţii Franceze de Psihiatrie.
A fost fiul marelui cămăraș (șambelan) Alexandru Suțu-Dragomanaki (nepot de frate al domnitorului Alexandru Nicolae Suțu din Muntenia) și al Mariei Hrisomali.
A fost doctor în medicină al Facultăților din Atena (1863) și Paris (1865), fondatorul Catedrei de Psihiatrie din România, medic șef al ospiciului de alienați Mărcuța din București (1866-1909), directorul ospiciului Mărcuța (1867-1878 și 1880-1892), fondatorul și redactorul Gazetei spitalelor (Paris, 1867), unul dintre redactorii Gazetei medico-chirurgicale a spitalelor (1870-1880), fondatorul sanatoriului pentru alienați Caritateadin București (unde a fost internat în mai multe rânduri poetul Mihail Eminescu și unde a și decedat), profesor de medicină legală la Universitatea din București (1879), efor al spitalelor civile române (1892), fondatorul Jurnalului psihiatriei și medicinei legale (1884), membru al Consiliului sanitar superior (1896), membru al Academiei române (1888), expert în psihiatrie medico-legală .
1914 – Împaratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, i-a cerut telegrafic regelui Carol I al României (1866-1914) intrarea ţării noastre în război, de partea Puterilor Centrale. Regele Carol I i-a răspuns că nu poate satisface cererea din cauza opiniei publice româneşti.
1904 – A avut loc cursa automobilistică, organizată de ACR, pe traseul Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti, una din primele din ţara noastră şi din această parte a Europei. Cursa a fost câştigată de George Valentin Bibescu, care a obţinut cea mai mare viteză de până la acea dată în Europa, într-o cursă pe şoselele publice, cu un autoturism Mercedes de 40 CP.
1903 – În SUA, Italo Marchiony, un producător de îngheţată venit din Italia, a primit brevetul de invenţie pentru cornetul de îngheţată.
1873 – S-a născut matematicianul Dimitrie Pompeiu, membru al Academiei Române. Este creatorul şcolii matematice de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale şi de mecanică.
1862 – Abraham Lincoln a decretat sfârşitul sclaviei în statele din sudul Statelor Unite, emiţând Proclamația de Emancipare, prin care erau eliberaţi toţi sclavii negri.
1859 – A luat fiinţă Facultatea de Ştiinţe Juridice din Bucureşti.
1857 – 2 ianuarie 1858 – Au avut loc lucrările Adunării ad-hoc a Moldovei, sub preşedinţia formală a mitropolitului şi cea efectivă a vicepreşedintelui Costache Negri. Din biroul Adunării făcea parte şi Mihail Kogălniceanu.
1831 – S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog, cel care a pus bazele geologiei româneşti, ca disciplină ştiinţifică; a publicat, în 1862, prima lucrare geologică originală „Calcariul de la Rapidea”; membru al Academiei Române.
1791 – S-a născut Michael Faraday, fizician şi chimist britanic, unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului. A descoperit, în anul 1831, fenomenul de inducţie electromagnetică şi a formulat legile electrolizei. El a fost cel care a introdus noţiunea de echivalent electrochimic, cunoscut şi ca „numărul lui Faraday”. De asemenea, el este cel care a introdus în fizică noţiunea de „câmp”. S-a născut în casa unui fierar care nu a avut bani să îl trimită la şcoală. De la 13 ani, Faraday a început să lucreze la o legătorie de cărţi. Aici şi-a descoperit pasiunea de a citi, atenţia sa îndreptându-se spre cărţile de popularizare a ştiinţei. În 1812, a reuşit să îşi găsească un loc de muncă la Institutul Regal ca ajutor de laborant. În 1824, a fost ales membru al Societăţii Regale. Lucrarea sa de referinţă era „Cercetări experimentale în domeniul curentului electric”.
Cercetările sale au contribuit enorm la dezvoltarea fizicii şi chimiei. Faraday şi-a găsit timp să scrie şi cărţi pentru popularizarea ştiinţei, una dintre ele, „Istoria chimică a luminării”, fiind extrem de apreciată.
1785 – A avut loc promulgarea patentei de „desfiinţare a iobăgiei’” în Transilvania, prin care li se recunoştea ţăranilor iobagi dreptul de strămutare.
1768 – Ioan Inochentie Micu Klein(Clain), episcop, luptător pentru cauza românilor ardeleni, a murit la Roma; osemintele i-au fost aduse în România, ca urmare a dorinţei lui testamentare, şi înhumate la Blaj, la 16 octombrie 1997.
1499 – A luat sfârșit Războiul Suab (sau „Războiul elvețian”), un conflict militar între „Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg, sprijinită de „Liga Suabă” prin semnarea tratatului de la Basel, tratat care dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane, ce avea să stea la baza Elveției moderne.
1456 – A început a doua domnie a lui Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Dracul, în Ţara Românească (1448, 1456-1462, 1476).
1326 – A fost prezentată cea mai veche menţiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert d’Anjou; Carol Robert i-a dăruit lui Stanislav, cneaz din Maramureş, moşia Zurduc (jud. Maramureş), pentru serviciile sale aduse regatului.
