(VIDEO) 25 septembrie 1913, s-a născut renumita cântăreaţă de muzică populară românească, Maria Tănase
2005 – Pilotul spaniol Fernando Alonso a devenit cel mai tânăr campion mondial de Formula 1, detronându-l pe celebrul Michael Schumacher.
2002 – În Siberia s-a produs Evenimentul Vitim, posibil impact al unui corp ceresc cu Pământul.
1997 – La Biserica Mirăuţi din Suceava, necropolă voievodală, sediul primei Mitropolii a Moldovei, a fost descoperit mormântul domnitorului Petru I Muşatinul.
1992 – A fost inaugurat, la Nürenberg, canalul de navigaţie Rin-Main-Dunăre. Prin folosirea Canalului Dunăre-Marea Neagră, distanţa de transport dintre Rotterdam şi Constanţa se reducea la jumătate.
1991 – În ediţia sa, ziarul bucureştean ,,România Liberă” a publicat o ştire cu titlul: ,,România este gata pentru unirea cu Republica Moldova”, citând un interviu acordat de prim-ministrul României Petre Roman ziarului austriac ,,Die Presse”.
Mai exact, la întrebarea corespondentului vienez dacă este posibilă Unirea, şeful guvernului de la Bucureşti a spus că nu vede nicio problemă din partea României şi că totul depinde de voinţa moldovenilor. „Dacă ei vor insista, guvernul român nu se va opune unirii”, a adăugat Petre Roman.
Este interesant de reţinut soluţia sugerată de Petre Roman cu privire la soarta celorlalte naţionalităţi din Republica Moldova, mai ales a ruşilor. Premierul român afirma că acestora li se va putea propune să se întoarcă în teritoriile din care provin. „Aceştia au fost aduşi ca populaţie în Moldova doar în ultimii 10-20 de ani, de către autorităţile ruseşti, deci nu o consideră propria lor patrie”.
1976 – Trupa de rock U2 a fost înfiinţată după o întâlnire în casa bateristului Larry Mullen.
1972 – Norvegienii au votat majoritar negativ la referendumul privind integrarea în Comunitatea Economică Europeană.
1957 – Central High School din Little Rock, Arkansas, a devenit şcoală mixtă, pentru albi şi negri; a fost nevoie de intervenţia US Army pentru ca localnicii să accepte integrarea rasială.
1956 – Prima linie transantlantică de telefon.
1948 – S-a desfăşurat, la Bucureşti, prima ediţie a Campionatelor internaţionale de atletism ale României, prilej cu care s-a inaugurat oficial Stadionul „Republicii”.
1926 – Henry Ford a lansat conceptul de cinci zile lucrătoare pe săptămână.
1924 – Nicolae Titulescu, în numele guvernului român, a prezentat la Geneva, la cea de-a V-a sesiune a Adunării Societăţii Naţiunilor, punctul de vedere românesc în problema reglementării paşnice a diferendelor internaţionale; la 19.09.1925, Titulescu a semnat Declaraţia pentru reglementarea paşnică a diferendelor internaţionale.
1921 – A fost dată în folosinţă prima autostradă din lume în Germania. Aceasta a fost construită de către AVUS (Automobil-Verkehrs- und Übungs-Straße GmbH), într-o suburbie a Berlinului.
1920 – S-a născut Serghei Bondarciuk, actor şi regizor rus, („Război şi pace”, „Waterloo”, „Clopotele roşii”). „Război şi pace” a fost apreciată drept o capodoperă a regiei unei scene de masă (pentru regizarea bătăliei de la Borodino s-au folosit peste 100 000 de figuranţi), filmul primind Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin al anului, în 1968.
1919 – A demisionat guvernul condus de I. I. C. Brătianu, căruia i-a succedat pentru o perioadă de trei luni, guvernul condus de generalul A. Văitoianu.
1913 – S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din București, ca al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu (Țara Făgărașului) și al lui Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, renumita cântăreaţă de muzică populară românească, Maria Tănase.
A apărut prima dată în public în 1921, la o serbare şcolară. Şi-a întrerupt studiile, fiind obligată să muncească pentru întreţinerea familiei. Debutul carierei artistice al Mariei Tănase a coincis cu debutul radiofonic, în 1938, aceasta susţinând un concert cu piese folclorice. Calităţile ei vocale au fost rapid apreciate, iar repertoriul i-a fost, de asemenea, apreciat. Istoricul şi politicianul Nicolae Iorga a numit-o „Pasărea Măiastră”, după ce artista a cântat la închiderea cursurilor Şcolii de Vară de la Valenii de Munte, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea universităţii, eveniment petrecut în toamna lui 1938. Pentru meritele sale artistice deosebite, la 20 decembrie 1955 a primit Premiul de Stat, iar în octombrie 1957 i s-a acordat titlul de „Artista Emerită”.
1912 – A început primul război balcanic, între Alianţa Balcanică (Bulgaria, Serbia, Grecia, Muntenegru) şi Imperiul Otoman, încheiat la 17 mai 1913, cu înfrângerea Turciei. România a adoptat o poziţie de neutralitate.
1900 – A văzut lumina zilei Henri Jacquier, lingvist şi istoric literar de origine franceză, stabilit în România imediat după terminarea studiilor superioare (1923); erudit de formaţie enciclopedică, s-a dedicat mai ales problemelor de limbă, estetică şi istorie literară, aducând contribuţii valoroase în domeniul lingvisticii generale, stilisticii, literaturii comparate şi teoriei traducerii.
1883 – A fost terminat şi inaugurat castelul Peleş, ocazie folosită de autorităţi pentru a declara Sinaia oraş.
1872 – A fost inaugurată Gara de Nord din Bucureşti şi s-a deschis prima linie ferată Bucureşti-Ploieşti.
1866 – S-a născut biologul Thomas Hunt Morgan, fondatorul teoriei cromozomiale a eredităţii, „morganismˮ; a primit Premiul Nobel pentru Medicină în 1933.
1860 – Alexandru Ioan Cuza a efectuat o vizită „de curtoazie” la Istanbul. Domnitorul a fost primit cu onorurile prevăzute pentru şefii de state suverane, renunţându-se la ceremonialul ofensator cu care erau primiţi domnii anteriori. Vizita constituia un sondaj în vederea soluţionarii cerinţelor din memoriul adresat Porţii şi puterilor garante în luna iunie a aceluiaşi an, referitoare la dreptul de a desăvârşi unirea celor două principate şi de a modifica legea electoral.
1852 – A avut loc primul zbor al unui dirijabil cu om la bord. Dirijabilul, cu o lumgime de 44 de metri şi diametrul de 12 metri, era construit de Henri Giffard, care a şi efectuat zboruri cu el.
1848 – Caimacamul Constantin Cantacuzino şi comisarul Porţii, Fuad Efendi, au semnat decretul de exilare a fruntaţilor revoluţiei din Ţara Românească.
1826 – S-a încheiat Convenţia ruso-turcă de la Akkerman (Cetatea-Albă, azi Belgorod Dnevstrovski, în Ucraina), ce confirma clauzele Tratatului de pace din 1812 care, pentru Ţările Române, prevedea: alegerea unor domni pământeni, pe o perioadă de 7 ani, cu asentimentul Rusiei şi Turciei; scutirea de tribut pe 2 ani şi fixarea acestuia conform hatişerifului din 1802.
1825 – S-a inaugurat prima cale ferată din lume.
1818 – S-a făcut prima transfuzie de sânge.
1807 – S-a născut Alfred Vail, inginer şi inventator american, cel care a efectuat o primă demonstraţie a unui cod telegrafic bazat pe sistemul inventat de Samuel Morse.
1613 – S-a născut Claude Perrault, medic, arhitect şi teoretician francez, de orientare clasică; i se atribuie realizarea, în colaborare cu arhitectul Francois d`Orbay, a Colonadei Luvrului.
1599 – S-a născut arhitectul Francesco Castelli Borromini, reprezentant al barocului italian (Biserica San Carlino alle Quattro Fontane din Roma).
1513 – Exploratorul spaniol Vasco Núñez de Balboa a ajuns în Oceanul Pacific.
1396 – A avut locBătălia de la Nicopole. Sultanul Baiazid I „Fulgerul” a înfrânt armata cruciată la Nicopole; de partea cruciaţilor a luptat şi un corp de oaste sub comanda lui Mircea cel Bătrân.
Bătălia de la Nicopole a avut loc între o armată aliată franco-valaho-maghiară și Imperiul Otoman, lângă fortăreața dunăreană Nicopole (Nikopol, Bulgaria). De multe ori, această bătălie mai este numită și cruciada de la Nicopole, deoarece are numeroase caracteristici ale „cruciadelor” Evului Mediu.
Înainte de bătălie, prizonierii luați de cruciați la Rahova au fost executați de francezi dintr-un motiv necunoscut. Francezii și englezii formau avangarda, iar Sigismund și-a împărțit trupele în trei: el comanda centrul, transilvănenii formau aripa dreaptă, iar muntenii, conduși de Mircea cel Bătrân, formau aripa stângă. Baiazid și-a dispus liniile cu avangarda cavaleriei protejată de o zonă de țepușe, urmată de unitățile principale de arcași și de ieniceri, iar corpul principal de oaste otoman și sârbii se ascundea în spatele dealurilor, la ceva distanță de prima linie.
Cavaleriștii francezi îmbrăcați în armuri grele au atacat spre primele linii otomane, dar au fost nevoiți să descalece în fața unei linii de țepușe. Aici au început să smulgă țepușele din pământ, în acest timp aflându-se sub tirul arcașilor turci. După ce au fost îndepărtate țepușele, cavalerii descălecați au trebuit să facă față atacului infanteriei de elită otomană – ienicerii. Francezii, superiori la capitolul armuri, au respins atacul infanteriei turce, căreia i-au provocat pierderi de aproximativ 10 000 de oameni. Francezii au atacat și cavaleria turcă și au avut din nou succes, ucigând cam 5000 de turci. Deși nu erau călare, cavalerii francezi au pornit urmărirea otomanilor care fugeau pe deal. În momentul în care au ajuns pe vârful dealului, francezii, obosiți, au descoperit grosul armatelor otomane, care aștepta să contraatace. În faza următoare a luptei, francezii au fost înfrânți clar. Amiralul Franței Jean de Vienne a fost ucis, în ciuda vitejiei de care a dat dovadă în timpul în care a apărat stindardul de luptă al francezilor. Jean de Nevers, Enguerrand al VII-lea de Coucy și mareșalul Jean Le Maingre, au fost luați prizonieri.
În aceeași după-amiază târziu, cneazul sârb Ştefan Lazarević , aliatul turcilor a condus atacul aripii stângi otomane și a încercuit trupele lui Sigismund rămase fără apărare. Târziu, în aceeași seară, s-a ajuns la o înțelegere și armata lui Sigismund s-a predat.
Pe 26 septembrie, Baiazid a ordonat ca 3000 de prizonieri șă fie uciși drept represalii pentru uciderea prizonierilor turci din Rahova, de către cruciații francezi. În plus, sultanul a fost foarte furios pentru că pierduse cam 35 000 de oameni, în special în primele faze ale bătăliei. Cruciații care au reușit să scape s-au reîntros acasă, mulți dintre ei sărăcind pe drum. Sigismund a reușit să scape cu un număr de colaboratori apropiați, fugind cu o corabie pe Dunăre, Marea Neagră, Marea Egee și Marea Mediterană. Sigismund i-a suspectat pe munteni de trădare. Charles al VI-lea a fost informat în ziua de Crăciun de înfrângerea suferită de cruciați.
Țara Românească a continuat lupta antiotomană, reușind să oprească expediția turcilor de anul următor, ca și pe cea din 1400. Înfrângerea sultanului Baiazid de către Timur Lenk (Tamerlan) la Ankara, în vara anului 1402, a deschis o perioadă de anarhie în timpul căreia Mircea cel Bătrân a preluat inițiativa și a organizat împreună cu ungurii o campanie antiotomană.
O dată cu restabilirea conducerii centralizate în Imperiul Otoman, ofensiva lor în Europa a fost reluată. Ungurii și polonezii au fost înfrânți în 1444 la Varna, în 1453 otomanii au cucerit Constantinopolul, iar în 1460 întreaga Moree, punând astfel capăt rezistenței grecilor în Balcani. În fața șirului de victorii otomane, occidentul nu a mai opus o altă mișcare de amploarea cruciadelor până în timpul Renașterii.
1066 – A avut loc Bătălia de la Stamford Bridge, ce a marcat finalul epocii de glorie a vikingilor.
Bătălia de la Stamford Bridge este privită, adesea, în Anglia ca un reper pentru sfârșitul invaziilor vikinge. A avut loc la puțin timp după ce armata norvegiană invadatoare, condusă de regele Harald al III-lea, a învins armata seniorilor nordici Edwin de Mercia și Morcar de Northumbria în Bătălia de la Fulford, cu două mile la sud de York.
Regele Harold Godwinson al Angliei l-a întâmpinat pe Harald cu armata sa, luându-l prin surprindere, cu războinicii fără armuri și nepregătiți după un marș forțat intrat în legendă, în care a străbătut regatul de la sud la nord.
303 – Sfântul Fermin din Pamplona a fost decapitat la Amiens, în Franţa, unde a predicat Evanghelia şi a creştinat peste 3000 de oameni.
275 – După asasinarea lui Aurelian, Senatul roman l-a proclamat împărat pe Marcus Claudius Tacitus (împărat roman din 25 Septembrie, 275 până în Iunie 276). Ar fi murit de febră la Tyana, în Cappadocia.