3 octombrie 1895, s-a născut Serghei Esenin, poet rus, considerat copilul minune al literaturii

2003 – Parcul „Ioanid” din Bucureşti şi-a schimbat denumirea, devenind parcul „Ion Voicu”, în amintirea celebrului violonist român.

Cu această ocazie, a fost dezvelit un monument înfăţişând bustul lui Ion Voicu, lucrare realizată de sculptorul Ion Irimescu.

1998 – S-au deschis lucrările summit-ului de la Delphi, a şefilor de stat şi de guvern din Grecia, Bulgaria şi România, ale cărei principale teme au fost consacrate ameninţării unei intervenţii militare a NATO în Kosovo şi instabilităţii politice din Albania.

1995 – România a semnat cinci importante Convenţii ale Consiliului Europei, care facilitau echivalarea diplomelor, a studiilor şi recunoaşterea academică a calificativelor universitare.

1990 – A avut loc reunificarea Germaniei. Republica Federală Germania (RFG) a încorporat Republica Democrată Germană (RDG). Istoricul eveniment a survenit primelor alegeri libere desfăşurate pe 18 martie 1990 în fosta Germanie de Est, precum şi a negocierilor dintre cele două state care s-au încheiat cu semnarea Tratatului de unificare. Termenul de reunificare a fost folosit pentru a se face diferenţierea de unirea Germaniei, care a avut loc în anul 1871. Negocierile dintre cele două state au fost dificile, însă cancelarul german Helmut Kohl a reuşit să convingă liderii sovietici să accepte ideea reunificării. În paralel, autorităţile din RFG şi RDG au semnat o convenţie pregătitoare a importantului eveniment. Pe 23 august, Parlamentul est-german a aprobat reunificarea, iar tratatul a fost semnat pe 31 august, fapt care a provocat un lanţ de evenimente politice în toate ţările europene din blocul comunist.

1985 – A avut loc prima lansare a navetei spaţiale americane Atlantis.

1963 – A murit Augustin Maior, om de ştiinţă, cel care a realizat prima instalaţie experimentală din lume de telefonie multiplă, pe o linie reală, cu 5 căi, la o distanţă de 15 km, în anul 1907, înaintea brevetării sistemului de telefonie multiplă (1911) de către americanul C.O. Squier.

1955 – Emisiunea „Clubul Mickey Mouse” a început la postul american ABC. În anii 1990, a lansat vedete ca Britney Spears, Christina Aguilera, Keri Russell, Justin Timberlake.

1954 – S-a născut Ioan Grosan, scriitor şi publicist maramureşean. A debutat în 1985, cu volumul de povestiri „Caravana cinematografică”. Reprezentant al generaţiei ’80, a publicat „Trenul de noapte” (1989), „Şcoala ludică” (teatru, 1990), „Planeta mediocrilor” (1991), „Jurnal de bordel” (1995). Volumul său de povestiri „Caravana cinematografică” a fost publicat în traducere în Rusia, iar nuvela „Trenul de noapte” în Franţa, Germania şi Polonia. A primit premiul pentru debut în proză al Uniunii Scriitorilor din România (1985) şi premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România (1992). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. În prezent, este editorialist la cotidianul „Ziua” şi coloborează cu alte publicaţii naţionale.

1952 – Anglia a testat cu succes arma atomică, devenind a treia putere nucleară a lumii.

1952 – John T. Mullin, de la compania americană Bing Crosby Enterprises Inc., a pus la punct primul aparat video. Au fost nevoie de 18 ani, iar în 1970 a apărut şi varianta comercială a acestui aparat.

1945 – A fost înfiinţată Federaţia Sindicală Mondială – FSM.

1942 – Germania nazistă a lansat  cu succes, pentru prima dată, o rachetă  V-2 / A4, de la o baza de testare din  Peenemünde. Este primul obiect făcut de om care a ajuns în spaţiul extraterestru.

1938 – A decedat mareşalul român  Alexandru Averescu, preşedinte al Ligii Poporului, prim ministru, membru de onoare al Academiei Române.

1938 – S-a înfiinţat la Iaşi, Moldova, prima bibliotecă publică.

1929 – S-a stins din viaţă Carl Wolff, economist, jurnalist şi politician saş. Între 1871-1874 a lucrat ca jurnalist al cotidianului vienez Neue freie Presse. În anul 1874 a preluat conducerea ziarului Siebenbürgisch-Deutsches Tagesblatt din Sibiu. A fost director al Casei de Economii din Sibiu, iar din 1895 membru fondator al cooperaţiei Raiffeisen din Sibiu.

1918 – A avut loc un manifest al împăratului Carol I de Habsburg („Către popoarele mele credincioase”) privind reorganizarea Austro–Ungariei într–o federaţie de şase state „independente” (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean). Propunerea a fost respinsă de reprezentanţii popoarelor respective.

1918 – Declaraţia de răspuns a „Corpului voluntarilor transilvăneni şi bucovineni”, la manifestul împăratului Carol I de Habsburg de reorganizare a Austro–Ungariei, în care, exprimând voinţa românilor, se proclama dezlipirea ţinuturilor româneşti de la Austro–Ungaria şi unirea lor cu România.

1918 – Ţarul Bulgariei, Ferdinand, a abdicat în favoarea fiului său, Boris al III–lea (1918–1943).

1916 – Imdeiat după prima bătălie de la Oituz între forţele române şi cele germano-austro-ungare, a sosit o misiune militară franceză în frunte cu generalul Henri Mathias Berthelot.

1908 – Ziarul comunist rus Pravda a fost fondat de către Lev Troţki , Joffe Adolph , Skobelev Matvei, aflaţi în exil la Viena.

1906 – A fost adoptat ca semnal internaţional de forţă majoră mesajul SOS („Save Our Souls”, „Save Our Ship”).

1895 – S-a născut Serghei Esenin (foto, in centru), poet rus (d. 1925)

Născut într-o familie de țărani din satul Constantinovo (astăzi Esinino), regiunea Riazan din Rusia, Serghei Esenin a fost abandonat de părinții săi în copilărie și a trăit cu bunicii săi. A început să scrie poezii la nouă ani. Copil-minune al literaturii, în 1912 s-a mutat la Moscova, unde s-a întreținut muncind ca și corector la o tipografie. În anul următor s-a înscris la Universitatea de Stat din Moscova, unde a studiat un an și jumătate, ca student extern. În această perioadă a scris poezii inspirate din folclorul rus și a devenit un apropiat al poeților Alexandr Blok, Serghei Gorodetsky, Nikolai Kliuev și Andrei Belîi. Esenin spunea că Belîi i-a dat înțelegerea formei, în timp ce Blok și Kliuev l-au învățat lirica.

Dăruit cu frumusețe fizică și cu o personalitate romantică, s-a îndrăgostit frecvent și, într-o perioadă scurtă, a fost căsătorit de cinci ori.

Ultimii doi ani din viața lui Esenin au fost plini de rătăciri constante și comportament de alcoolic, dar a continuat să scrie opere poetice de calitate. În primăvara lui 1925, un Serghei Esenin foarte aerian o cunoaște și se căsătorește cu a cincea soție, Sofia Andreievna Tolstaia, o nepoată a scriitorului Lev Tolstoi. Ea a încercat să îl ajute, dar Esenin a suferit o criză mentală și a fost spitalizat vreme de o lună. Cu două zile înaintea externării de Crăciun, și-a tăiat venele de la mână și a scris un poem de adio, cu propriul sânge, după care s-a spânzurat de țevile de la încălzire de pe tavanul unei camere a hotelului „Anglia” din Sankt Petersburg.

Serghei Esenin este înhumat în Cimitirul Vagankovskoie din Moscova. Mormântul său este marcat cu o sculptură din marmură albă.

1895 – A demisionat Guvernul conservator a lui Lascăr Catargiu din România.

1888 – A văzut lumina zilei Carl von Ossietzky, jurnalist, figura-simbol a luptei împotriva dictaturii naziste, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1935.

1866 – La Viena a fost semnat acordul de pace, care a pus capăt războiului naţional de eliberare a Italiei împotriva Imperiului Austriac.

1863 – Ziua Recunoştinţei (Thanksgiving Day) a fost fixată de către preşedintele american Abraham Lincoln în ultima joi a lunii noiembrie.

1863 – S-a născut Constantin N. Hurmuzaki, descendent dintr-o veche familie de intelectuali şi luptători pentru drepturile românilor din Bucovina, filosof, jurist, membru de onoare al Academiei Române.

1792 – A fost pusă piatra de temelie a Casei Albe, reşedinţa oficială a preşedintelui SUA.

1789 – Preşedintele SUA George Washington a proclamat pentru prima dată „Ziua Recunoştinţei” („Thanksgiving Day”).

1778 – Căpitanul britanic James Cook a ancorat în Alasca, în timpul expediţiei în această parte a planetei.

1739 – Imperiul Otoman şi Rusia au semnat tratatul care a pus capăt războiului dintre cele două puteri şi care s-a desfăşurat între anii 1736-1739.

1385 – Judeţul Jaleş a fost primul judeţ menţionat din Ţara Românească. Dan I a dăruit mănăstirii Tismana 400 de găleţi de grâu din dijma percepută în acest judeţ.

1226 – A murit Sfântul Francisc din Assisi, fondatorul ordinului monahal catolic al franciscanilor.

Anii tinereții zvăpăiate i-a împărtășit cu cei de-o vârstă cu el și de aceeași treaptă socială, participând chiar la ciocnirile armate ale comunei natale; de ex. în 1202, cu ocazia războiului deschis între Perugia și Assisi. Armatele rivale au dau piept în piept la Collestrada. Victoria a fost de partea peruginilor. Între assizienii luați prizoneri s-a numărat și Francisc, rănit. A rămas prizonier de război la Perugia mai bine de un an. Către sfârșitul anului 1203, din cauza bolii care se înrăutățea  și probabil pentru o frumoasă sumă de bani, răscumpărare plătită de Pietro Bernardone, a fost eliberat. Vindecat de boala îndelungă (prin 1204/1205), Francisc părea că a rămas pradă unei profunde neliniști interioare, mai ales cu privire la viitorul său.

Al 24-lea an al vieții sale (1205) a însemnat pentru Francisc și începutul convertirii: abandonarea prietenilor de mai înainte; o viață de rugăciune mai intensă; întâlnirea cu leprosul căruia îi sărută rănile; vocea lui Hristos care-i vorbește din Răstignitul din bisericuța San Damiano; pelerinajul la Roma și prima experiență de sărăcie voluntară.

Convertirea lui a însemnat o schimbare radicală a vieții. Izvoarele pun la originea acestei convertiri diferite evenimente: o reevaluare a propriei vieți ca urmare a bolii; un vis tainic în ajunul unei noi expediții militare spre sud, împotriva împăratului (visul de la Spoleto, în care Isus l-a întrebat: Francisc, ce este mai valoros să slujești: Regele sau pe slujitorul regelui?); întâlnirea cu Răstignitul din bisericuța San Damiano, unde Hristos Domnul i-a zis: Francisc, mergi și repară casa mea, care se ruinează; însuși Francisc, în Testament, a amintit cauza convertirii sale, doar că el a numit alt eveniment: întâlnirea cu leproșii și slujirea lor (Domnul mi-a dat mie, fratelui Francisc, să încep a face pocăință astfel: când eram în păcate mi se părea amar lucru să văd leproșii, și Domnul însuși m-a condus printre ei și cu ei am fost milostiv. Și îndepărtându-mă mai apoi de la ei, ceea ce mi se părea amar mi-a fost schimbat în dulceață a sufletului și a trupului. După aceea, am mai stat puțin și am ieșit din lume”.

382 – Împăratul Teodosie I a încheiat un tratat de pace cu goţii, cărora le-a permis să se aşeze în Balcani, în schimbul intrării acestora în serviciului militar imperial.

42 î.Hr. – Politicianul roman Gaius Cassius Longinus s-a sinucis la sfârşitul bătăliei pe care a dus-o împotriva lui Marcus Antonius şi Caius Octavianus. Alături de Brutus, a fost declarat duşman al statului, el fiind printre iniţiatorii asasinării lui Cezar.