11 octombrie 1914, Ferdinand I, nepotul şi succesorul lui Carol I de Hohenzollern, a depus jurământul ca suveran al României.

2012 – Prezenţa reţelei teroriste Al Qaida în Libia creşte pe zi ce trece, problemă dezbătută de comisia de anchetă a Congresului care cercetează circumstanţele atacului la 11 septembrie împotriva Consulatului american la Benghaz.

„Prezenţa lor creşte în fiecare zi şi cu siguranţă sunt mai bine implantaţi decât noi”, a declarat colonelul Andrew Wood, ofiţer al gărzii naţionale a forţelor armate americane, aflat în post în Libia în perioada februarie-august 2012.

Wood a făcut aceste afirmaţii în faţa celei mai înalte comisii de anchetă a Congresului, dominată de majoritatea republicană din Camera Reprezentanţilor.

Cu aproximativ patru săptămâni înainte de prezidenţialele de la 6 noiembrie, republicanii reproşează administraţiei democrate deficienţe în domeniul securităţii şi informaţiilor în Libia înainte de atacul de la 11 septembrie împotriva consulatului din Benghazi, soldat cu moartea ambasadorului Christopher Stevens şi a altor trei agenţi americani.

Tabăra republicană îi mai critică pe democraţi pentru că şi-au tot schimbat versiunile cu privire la natura atacului până să recunoască în cele din urmă că este vorba despre un „atentat terrorist” în care este implicată Al Qaida.

2007 – Decebal Traian Remeş i-a înmânat premierului Călin Popescu Tăriceanu demisia sa din funcţia de ministru al Agriculturii, în urma acuzaţiilor de trafic de influenţă formulate de Parchetul General la adresa acestuia; de asemenea, subsecretarul de stat pentru afaceri europene din Ministerul Agriculturii, Dacian Cioloş, a acceptat propunerea premierului Călin Popescu Tăriceanu pentru a prelua conducerea ministerului, în locul lui Remeş.

2006 – O aeronavă de mici dimensiuni a lovit o clădire din Manhattan, New York. Reprezentaţii primariei din New York au exclus posibilitatea unui atentat terorist.

2002 – A început, la München, primul Festival „Sergiu Celibidache”, care a cuprins concerte, cursuri de măiestrie artistică şi o gală de filme documentare. A fost prezentat, la Muzeul Filmului din Munchen, filmul-portret realizat de Jan Schmidt-Garre şi fiul muzicianului, peliculă cunoscută şi melomanilor români prin proiecţiile de la Ateneul Român şi Sala Mare a Palatului.

2002 – Au fost aduse în ţară moaştele Sfântului Ioan Casian, care sunt depuse în prezent la catedrala Romano-Catolică „Sfântul Iosif” din Bucureşti.

Sfântul Ioan Casian, de origine română, a trăit în Marsilia, în secolul al IV-lea d.H., şi a fost întemeietorul monahismului după modelul răsăritean, prin înfiinţarea a două mănăstiri, una de maici şi una de călugări.

2002– Congresul american l-a autorizat pe George W. Bush să utilizeze forţa împotriva Irakului.

2002– Comitetul Nobel din Norvegia a pus în discuţie atribuirea Premiului Nobel pentru Pace fostului preşedinte american Jimmy Carter.

2001– Vidiadhar Surajprasad (V.S) Naipaul a primit Premiul Nobel pentru Literatură. Fiul unor imigranţi indieni, Naipaul s-a născut la Trinidad-Tobago. El este autorul a mai mult de 25 de opere.

1998 – Preşedintele României, Emil Constantinescu, a anunţat că Secretariatul internaţional al Alianţei Nord-Atlantice a solicitat României acordarea accesului în spaţiul său aerian, în cazul unei evoluţii negative a situaţiei din Kosovo.

1991 – Liga Studenţilor din România a organizat un marş de doliu în memoria lui Andrei Frumuşanu, a Auricăi Crăiniceanu şi a sublocotenentului Nicolae Lazăr, victime ale celei de-a patra mineriade.

1986 – Preşedintele SUA, Roland Reagan, şi preşedintele rus, Mihail Gorbaciov, s-au întâlnit la Reykjavik pentru a discuta despre reducerea arsenalului de rachete în Europa.

1979– Allan McLeod Cormack şi Godfrey Newbold Hounsfield au primit Premiul Nobel pentru dezvoltarea tomografului.

1976 – În China a fost arestată aşa numita „Bandă a celor 4”.

Noul preşedinte al Partidului Comunist din China, Hua Huofen, a dispus arestarea a patru radicali din conducerea Partidului Comunist.

Era un semn că în China se schimbă direcţia politică, în urma decesului preşedintelui Mao Zedong, survenit cu o lună în urmă.

Banda celor  patru era condusă de văduva fostului preşedinte Mao şi îi includea pe Wang Hongwen, Yao Wenyuan şi Zhang Chunqiao, susţinători activi ai Revoluţiei Culturale instigată cu zece ani în urmă de către preşedintele Mao, în urma căreia ţara a fost devastată de tulburări sociale, care s-au soldat cu milioane de morţi şi cu anarhie la nivel economic şi social.

1975 – Bill Clinton s-a căsătorit cu Hillary Rodham.

1968 – A fost lansată naveta Apollo 7, care avea la bord pe astronauţii Walter M. Schirra, Donn F. Eisele şi Walter Cunningham. În timpul acestei misiuni s-au produs două premiere: prima transmisiune televizată în direct de pe orbită şi o manevră de andocare a unui modul lunar.

1963 – Cancelarul Konrad Adenauer și-a prezentat, la vârsta de 87 de ani demisia, președintelui Republicii Federale Germania, Heinrich Lübke.

1963 – A încetat din viaţă şansonetista Edith Piaf (Vrăbiuţa), renumită prin vocea provocatoare şi penetrantă cu care a interpretat cântece devenite celebre („La vie en rose”, „Milord”).

1963 – A murit Jean Cocteau, scriitor, scenarist şi regizor francez; talent polivalent – poet, prozator, pictor, actor, dramaturg (lirică: „Dansul lui Sofocle”, „Cântec neted”; romane: „Marea întorsătură”, „Copiii teribili”; balet satiric: „Soţii din Turnul Eiffel”; piese: „Maşina infernală”, „Părinţii teribili”, „Monştrii sacri”; film: „Sângele unui poet”, „Frumoasa şi bestia”, „Orfeu”).

1962 – Papa Ioan al XXIII-lea a convocat primul Sinod ecumenic al Bisericii Romano-Catolice din ultimii 92 de ani.

1958– NASA a lansat sonda lunară Pioneer 1, dar aceasta a revenit pe Pământ, după ce urmase numai o traiectorie balistică, fără să atingă Luna, apoi s-a dezintegrat.

1947 – România a devenit membru al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (World Meteorological Organization). OMM este institutie specializată a ONU (din 1951) şi are sediul la Geneva (Elveţia).

1946 – În cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, a fost adoptat proiectul de Tratat de Pace cu România.

1944 – Republica Populară Tuvan a fost anexată de U.R.S.S.

Republica Populară Tannu Tuva (1921-1944) a fost un stat independent creat pe teritoriul fostului protectorat Tuvan al Rusiei imperiale ( parte din Imperiul chinez Qing până la prăbuşirea acestuia, în 1911). A fost cunoscută sub numele de Uryankhaisky Krai. A fost un stat satelit al URSS.

Republica Populară Tuvan este acum oficial cunoscută sub numele de Republica Tuva, în cadrul Federaţiei Ruse.

1939 – A începutu proiectul Manhattan, care a dus la dezvoltarea primelor bombe atomice.

1939 – Preşedintele american Franklin Delano Roosevelt a primit o scrisoare din partea lui Albert Einstein, cu privire la ameninţarea reprezentată de armele nucleare.

1938 – R. Games Slayter şi John H. Thomas au patentat vata de sticlă şi procedeul de fabricare a acestui izolant.

 1938 – S-a înfiinţat prin decret regal breslele de lucrători, funcţionari şi meseriaşi din România.

1929 – S-a născut Olga Tudorache, actriță română de teatru și film

Olga Tudorache (n. 11 octombrie 1929, Oituz, județul Bacău) este o actriță română și profesor universitar la București. Absolventă în 1951 a Institutului de Teatru.

În septembrie 1951 a fost angajată la Teatrul Tineretului din București, unde și-a desfășurat activitatea neîntrerupt până în 1966, când teatrul a fuzionat cu Teatrul Nottara. La noul teatru, Teatrul Mic, a rămas angajată până în 1978. Din anul universitar 1976 a fost conferențiar universitar la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, la catedra de actorie, iar din 1978 cu funcția de bază aici. Din 1990 a devenit profesor universitar. A avut șase promoții de actori, până la pensionare (1997). Retragerea efectivă din învățământ a avut loc în anul 2000.

1927 – A văzut lumina zilei William Perry, fost ministru al Apărării (1994-1996); decorat de preşedintele Bill Clinton, în ianuarie 1997, cu „Medalia Libertăţii”, cea mai înaltă distincţie civilă a SUA.

1914 – Ferdinand I, nepotul şi succesorul lui Carol I de Hohenzollern, a depus jurământul ca suveran al României (după noul calendar). Încoronarea sa ca rege al României Mari avea să fie oficiată opt ani mai târziu, la data de 15 octombrie 1922, în Catedrala Nouă din Alba Iulia.

Pe 11 octombrie 1914, Regele Ferdinand al României depune jurământul de credință față de țară.

Desemnat și recunoscut de Parlament ca principe moștenitor al unchiului său, Regele Carol l, încă din anul 1889, el avea să fie încoronat în cadrul unei ceremonii fastuoase abia opt ani mai târziu, la Alba-Iulia, în cetatea în care în urmă cu mai bine de trei secole intrase triumfal și primul făuritor al unirii celor trei principate românești, Mihai Viteazul. Cunoscut de popor și cu supranumele de „Întregitorul”, Ferdinand a încununat visul întregii națiuni de a trăi între aceleași hotare, ale României Mari, chiar dacă pentru realizarea acestui ideal a trebuit să intre în război împotriva țării sale natale. Deși rudă cu familia imperială ce conducea Germania, Hohenzollern, Ferdinand a acceptat, în Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916 și în special datorită reginei Maria, intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei împotriva Germaniei și Austro-Ungariei, onorând astfel jurământul făcut cu doi ani mai devreme, acela de a fi „un bun român”.

Născut în Sigmaringen în sud-vestul Germaniei, pe 24 august 1865, Prințul Ferdinand Viktor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen a fost fiul Prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica reginei Maria a II-a și a regelui Ferdinand al II-lea, prinț de Saxa-Coburg și Gotha. Faptul că a fost botezat ca romano-catolic nu a fost o piedică pentru recunoașterea sa ca succesor al lui Carol l pe tronul Regatului României, singura cerință a Guvernului de la București fiind aceea ca toți copiii viitorului suveran să fie botezați în rit ortodox, religia de stat a țării. (foto: Regele Ferdinand I și Generalul Berthelot la Alba Iulia – 15 Octombrie 1922)

1910 – Theodore Roosevelt a devenit primul preşedinte care a zburat cu un avion.

1899 – A început al doilea război între englezi şi buri în Africa de Sud, un război între forţele britanice şi cele ale burilor din Transvaal şi Statul Liber Orange.

1889 – A decedat James Prescott Joule, fizician englez autodidact și un fabricant de bere. A devenit celebru datorită unei experiențe faimoase menită a determina echivalentului mecanic al caloriei, efectuată în anul 1842. Prin această experiență, Joule a verificat principiul conservării și transformării energiei.

A enunțat în 1841 legea transformării energiei în conductoare, conform căreia energia disipată sub formă de căldură la trecerea curentului electric printr-un conductor este proporțională cu rezistența conductorului, cu pătratul intensității curentului și cu timpul, E =RI²t. Această echivalare este cunoscută ca legea lui Joule.

Este descoperitorul efectului magnetostrictiv, pe care l-a explicat în anul 1847.

James Prescott Joule a adus o contribuție importantă și în fizica moleculară, stabilind că energia internă a unui gaz depinde de temperatură și a calculat viteza moleculelor unui gaz, pentru prima dată în fizică.

Împreună cu William Thomson, în 1852, a observat că micșorarea temperaturii unui gaz ce se destinde fără a efectua un lucru mecanic, numit efect Joule – Thomson.

Datorită importantului său rol din fizică, unitatea de măsură a energiei a fost numită în onoarea sa joule.

1885 – A venit pe lume Francois Mauriac, romancier şi poet francez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în anul 1952, membru al Academiei Franceze (1933) Moralist original şi remarcabil stilist, s-a impus prin romanele cu substrat religios.

Mauriac s-a născut în localitatea Bordeaux. Tatăl său, un bancher, a murit cand el avea 2 ani, astfel încât s-a ataşat enorm de mama lui. A studiat literatura în oraşul natal şi apoi la Paris, după absolvirea şcolii apucându-se de scris. Cărţile publicate, „Cuibul de vipere”, „Sărutul dat leproşului”, „Pustiul dragostei”, sunt axate pe conflictul dintre spiritual şi senzual.

1866 – Domnitorul Carol I a fost recunoscut ca Principe de către Poarta Otomană.

1863 – A avut loc demisia guvernului Nicolae Kretzulescu. Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe Mihail Kogălniceanu cu formarea noului guvern.

1850 – La Sydney au fost puse bazele celei mai vechi universităţi din Australia. Corpul didactic era format din trei profesori.

1844 – S-a născut H.J. Heinz, fondatorul companiei care produce celebrul ketchup Heinz.

În 2004, senatorul democrat John Kerry, căsătorit cu Kerry Teresa, ( fosta Teresa Heinz, văduva lui John Heinz al III-lea ) a fost candidatul democraţilor la alegerile prezindenţiale, beneficiind de întregul sprijin al soţiei.

Republicanii lui Bush, scandalizaţi de ideea că fiecare jet de ketchup de pe cartofii prăjiţi contribuie la fondul de campanie al democraţilor, au lansat noua marcă de ketchup – Bush Tara Ketchup

Heinz a fondat Heinz Noble & Company cu un prieten, L. Clarence Noble, în anul 1869. În 1875, compania a dat faliment, dar în următorii ani, Heinz a fondat o altă companie, F & J Heinz, cu fratele său, John Heinz, şi cu verişorul Frederick Heinz. Compania şi-a început activitatea cu producţia de ketchup. Compania a continuat să crească, aşa că, în 1888, Heinz a mai adus doi parteneri cu care a reorganizat compania, dându-i numele de H. J. Heinz Company. Sloganul „57 de varietăţi” a fost introdus în 1896, slogan cules în urma unei reclame postate pe un tren în New York, care arăta un magazin de pantofi cu „21 de stiluri”. Heinz a preluat ideea pentru că i-a plăcut foarte mult cum suna, dar a ales numerele 5 şi 7, pentru că dădeau o rezonanţă mult mai puternică şi aveau un efect mai mare pentru toate vârstele.

1818 – Ioan Gheorghe Caragea, voievod al Țării Românești, a părăsit domnia.

Principele Ioan Gheorghe Caradja, cunoscut în bibliografia în limba română și drept Ioan Vodă Caragea sau Ioan Gheorghe Caragea, a fost un domnitor fanariot al Țării Românești (1812-1818). A devenit faimos pentru primul cod de legi din Valahia care îi poartă numele („Legiuirea Caradja”), politicile fiscale excessive, dar și pentru măsurile efective luate împrotriva epidemiei de ciumă bubonică care a izbucnit în 1813, la un an de la urcarea sa pe tron (Ciuma lui Caragea).

Pe 26 martie 1814, Caradja l-a ajutat pe vărul său de gradul trei, Costache, fiul fostului domnitor Nicolas Caradja (1782-1783), să recupereze întregul oraș Ploiești. Terenul orașului fusese inițial un dar la nunta lui Costache cu Raluca Moruzi, a cărui familie stăpânise odinioară pământurile pe care se construise mai târziu orașul. Ploieștenii s-au revoltat, iar ispravnicii s-au temut să ia vreo măsură dură. După ce Caradja a reconfirmat primul decret de împropietărire al vărului său, negustorii au închis toate prăvăliile pe 14 aprilie și au paralizat toate activitățile din oraș. Domnul a intervenit în forță, ordonând întemnițarea fără judecată a tuturor capilor rebeliunii, dar s-a răzgândit când a aflat că unul dintre negustori este sudit rus.

În iunie 1816, Caradja și membrii Divanului său erau să fie răsturnați de la putere de un grup de conspiratori. Conducătorii acestora, printre care și doi sudiți austrieci, au fost executați. Boierii bănuiți de colaborare cu răzvrătiții (Constantin Filipescu, vornicul Constantin Bălăceanu și marele logofăt Grigore Ghica) au fost exilați la conacele de pe moșiile lor.

În 1818, Caradja a dat țării un nou cod de legi, care a devenit cunoscut ca legiuirea lui Caradja. Prin acesta se stabileau noi taxe feudale pentru țărani, iar femeile erau excluse din viața politică.

Cât timp s-a aflat pe tronul Țării Românești, Caradja a reușit să strângă o avere uriașă, prin acumularea taxelor de la țărani și breslele meșteșugărești, vânzarea a 4.762 de titluri boierești, (pentru care a obținut aproximativ 20 de milioane de piaștri), din concesionarea minelor și vămilor.  Veniturile domnului au crescut de la aproximativ 1,5 milioane la peste 3,7 milioane lei-aur.

Temându-se de o intervenție turcească, Caradja a fugit din țară; a participat la slujba de înmormântare a lui Radu Golescu și, după prânz, a declarat că pleacă cu familia în afara orașului pentru o plimbare. După patru ore, un mesager trimis de domn a anunțat boierii că vodă a părăsit țara și că numea o căimăcămie formată din banul Grigore Brâncovenu, vornicul Barbu Văcărescu, vistierul Grigore Ghica și logofătul Samurcaș.

Caradja a fugit păzit de un grup de 300 de mercenari albanezi (arnăuți) care l-au condus la Brașov. Toate podurile de la București la Brașov au fost distruse, ca nicio forță urmăritoare să nu-l mai ajungă. Caradja își pregătise cu grijă fuga, trimițând din timp mari sume de bani în Elveția, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei.

După câteva săptămâni de la intrarea în Brașov, Caradja și apropiații săi au plecat către Peninsula Italică și s-au stabilit la Pisa. A donat mari sume de bani mișcării naționale grecești Filiki Eteria, cât și terenuri orașului Atena, unde și-a petrecut restul vieții, trăind din averea acumulată în Valahia.

1811 – Primul vapor care funcţiona cu aburi, „Juliana”, a fost lansat la apă, la New York.

1802 – Francezul Jacques Garnerin a brevetat paraşuta. Primul salt cu paraşuta a fost făcut însă în 1797, în parcul Monceau din Paris, săritura fiind făcută dintr-un balon.

1754 – S-au înfiinţat, la Blaj, cele mai vechi şcoli sistematice româneşti. De pe băncile şcolilor blajene au ieşit fruntaşii Revoluţiei Române de la 1848, din Transilvania (Simion Barnuţiu, Gheorghe Baritiu, Timotei Cipariu, Alexandru Papiu-Ilarian), istorici, publicişti, scriitori (Ioan Micu Moldovan, Ioan Bianu, Ion Agârbiceanu, Aron Cotruţ).

1745 – Savantul Ewald Jurgen von Kleist şi fizicianul Pieter van Musschenbroek, independent unul de altul, au realizat „butelia de Leyda”, primul condensator electric.

1593 – Mihai Viteazul a intrat în Bucureşti şi-a ocupat tronul Ţării Româneşti, al cărei Domn a fost numit de către Poarta Otomană.

1424 – A murit Ian Žižka, unul dintre conducătorii răscoalei husiţilor.

Războaiele husite au precedat Reforma protestantă şi, deşi au avut în principal obiective religioase, au fost de asemenea motivate de problemele sociale şi de consolidarea conştiinţei naţionale cehe. Biserica Catolică a considerat că învăţăturile lui Ian Hus erau „eretice” şi l-au excomunicat în anul 1411, fiind condamnat de către Consiliul de Constanţa şi ars pe rug în 1415.

Războiul a început în iulie 1419, atunci când husiţii i-au aruncat pe consilierii locali de la ferestrele Primăriei din Praga . Acest lucru a condus la conflictul armat în care Žižka a avut un rol major, fiind unul dintre puţinii comandanţi din istorie care nu a fost înfrânt niciodată.

1138 – Un cutremur devastator  a lovit oraşul Alep din Siria . Este socotit drept al treilea cel mai puternic cutremur cunoscut în istorie. Prima menţionare a cifrei de 230.000 morţi a fost făcută de Ibn Taghribirdi, în secolul al XV-lea.