12 octombrie 1872, prin decret imperial s-a înfiinţat Universitatea Cluj cu patru facultăţi: filosofie şi litere, matematici şi ştiinţele naturii, drept, medicină

2012 – Republica Moldova: Ziua naţională a vinului

2008 – Richard Garriott, cunoscut milionar american şi fiul unui fost astronaut (Owen Garriott), a călătorit în spaţiu. Pe Garriott, inedita excursie l-a costat 30 milioane de dolari.

2005 – A fost lansată a doua misiune chineză cu oameni la bord, „Shenzhou 6”, pentru 5 zile pe orbită.

2005 – A încetat din viaţă profesorul universitar doctor Emil Iordache, unul dintre cei mai buni traducători din limba rusă din România (traduceri din Puskin, Blok, Esenin, Brodski, Gogol, Tolstoi, Dostoievski, Nabokov, Soljenitin).

2004 – Istoricul Alexandru Zub a primit titlul de „Doctor Honoris Causa” al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, pentru contribuţia sa la dezvoltarea istorigrafiei româneşti contemporane.

2003 – Republica Populară China şi Liberia au semnat un acord de restabilire a relaţiilor diplomatice dintre cele două state.

2002 – Papa Ioan Paul al II-lea şi patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) au semnat în premieră o declaraţie comună care îndemna la unitatea creştinilor, acesta fiind primul act încheiat vreodată de un suveran Pontif şi un patriarh ortodox.

2001 – ONU şi secretarul său, Kofi Annan, au primit Premiul Nobel pentru Pace.

2000 – Nava de război americană  USS Cole a fost grav avariată  în golful Aden din Yemen, de doi atentatori sinucigaşi. În explozie au fost ucişi 17 membri ai echipajului şi răniţi alţi 39.

Atacul împotriva navei americane a fost executat cu ajutorul unei bărci încărcate cu explozibili.

1999 – Kofi Annan a anunţat că, odată cu naşterea unui băiat la Sarayevo, populaţia lumii a ajuns la 6 miliarde.

1997 – Legendarul muzician rock Jimi Hendrix a fost inclus în Patrimoniul Cultural Englez.

1994 – O rachetă Atlas 2 AS, lansată de la centrul spaţial american „Cape Canaveral”, a pus pe orbită un nou satelit de telecomunicaţii.

1992 – A avut loc sigilarea „Capsulei mileniului”, conţinând o colecţie numismatică spaniolă ce marchează a 500–a aniversare a descoperirii Americii, precum şi diverse texte de Cristofor Columb (va rămâne închisă până la 12.10.2492).

1986 – Summitul americano-sovietic (Reykjavik) s-a încheiat cu un eşec.

Preşedintele american Ronald Reagan şi liderul sovietic Mihail Gorbaciov nu au reuşit să ajungă la un acord la summitul dezarmării desfăşurat la Reykjavik, în Islanda.

Eşecul a fost cauzat de refuzul preşedintelui Reagan de a abandona programul militar „Iniţiativa de Apărare Strategică (SDI), supranumit „Războiul Stelelor”.

1984 – Premierul britanic Margaret Thatcher a supravieţuit unui atentat cu bombă al IRA asupra hotelului Brighton în care era cazat, explozia având loc la câteva minute după ce a părăsit încăperea.

1971 – A decedat Dean Gooderham Acheson, om politic american, secretar de stat (1949-1952) şi consilier pentru patru preşedinţi, principalul artizan al politicii externe a Statelor Unite în perioada Războiului Rece de după Al Doilea Război Mondial.

1969 – A murit Sonja Henie, patinatoare americană de origine norvegiană, campioană mondială la patinaj între 1927- 1936. Este considerată cea mai mare patinatoare a tuturor timpurilor.

1968 – S-a deschis a XIX-a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară din Mexico City, Mexic; România a obţinut 15 medalii (4 aur, 6 argint, 5 bronz).

1964 – Sovieticii au lansat Voskhod I în spaţiu, prima navă spaţială capabilă să transporte trei persoane pe orbita Pământului.

1963 – Au început săpăturile arheologice la Masada, Israel, locul unor fortificaţii antice din apropierea Mării Moarte.

1960 – Nikita Hruşciov (liderul Uniunii Sovietice şi unul dintre oamenii de temut ai planetei în anii ’60) s-a urcat cu picioarele pe masă în timpul reuniunii Comitetului Naţiunilor Unite în semn de protest faţă de politica URSS în zona Europei de Est.

 1946 – A fost înfiinţat Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhonˮ (Bucureşti).

1944 – Municipiul Oradea a fost eliberat de unităţile militare româneşti şi sovietice, de sub ocupaţia maghiară fascistă.

Ziua oraşului Oradea: Oradea marchează două momente importante pentru oraş: semnarea Declaraţiei de autodeterminare a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş (la 12 octombrie 1918) şi reintrarea sa sub controlul autorităţilor române, la 12 octombrie 1944, după ce, la 30 august 1940, Dictatul de la Viena stabilise alte hotare pentru România, context în care Oradea a ajuns sub controlul Ungariei.

În după amiaza zilei de 12 octombrie 1918, o mână de oameni, importanţi lideri de opinie ai românilor, intrau în casa avocatului orădean Aurel Lazăr şi, după câteva ore de discuţii, semnau actul prin care românii transilvăneni luau decizia majoră de a-şi uni destinele cu cei de peste Carpaţi. Decizia, încă riscantă pentru semnatarii actului întrucât de la semnarea acestuia până la faptul în sine a mai trecut ceva vreme, a fost una fundamentală pentru destinul României şi a pregătit Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Două decenii şi jumătate mai târziu, în seara zilei de 12 octombrie 1944, într-un alt moment de cumpănă al istoriei, Oradea scăpa din strânsoarea nazisto-horthistă şi reintra în administrarea unor structuri româneşti, fie ele militare şi provizorii, deoarece, aşa cum se cunoaşte, câteva săptămâni mai târziu, Moscova a instituit în Transilvania de Nord administraţia militară sovietică înlăturată abia în 9 martie 1945.

Pentru majoritatea cetăţenilor oraşului Oradea, evenimentele au o semnificaţie aparte şi, de fiecare dată, 12 octombrie este marcat mai mult sau mai puţin inspirat. În perioada regimului comunist, momentul 12 octombrie 1918 a fost trecut în „conservare”, timp de mai multe decenii fiind un subiect tabu. Abia începând cu 1968, acesta a început să „vorbească” din nou chiar dacă nu în integralitatea sa. Fragmente din ce în ce mai complete se vedeau tot mai precis, iar noile generaţii puteau să-şi facă o imagine asupra a ceea ce s-a întâmplat.

Ceva mai vizibil a fost în acelaşi interval istoric celălalt eveniment petrecut la 12 octombrie 1944. Implicarea armatelor sovietice în eliberarea oraşului a fost decisivă din acest punct de vedere. După 1989, evenimentele au suscitat de prea multe ori dispute şi interpretări sterile şi, adeseori, chiar tensiuni. Integrarea în familia statelor europene a creat noi posibilităţi de interpretare şi investigare istorică şi, mai ales în cazul primului moment, 12 octombrie 1918, o evaluare aflată mai puţin sub imperiul presiunii.

Exista posibilitatea abordării din toate unghiurile şi de a face din el un element identitar românesc extrem de vizibil. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă în ciuda unor eforturi, unele venite chiar dinspre autorităţile locale. S-a trecut de la un fel de sensibilitate, aşa cum a fost ea înainte de 1989, la alta, tot atât de nefirească şi de-a dreptul păguboasă într-un conglomerat european în care fiecare îşi caută şi defineşte identitatea.

1940 – A început intrarea trupelor Germaniei naziste în România în baza garanţiei din 30 august, privind noile graniţe. Misiunea militară germană a ocupat principalele puncte strategice în Valea Prahovei, în Bucureşti şi pe Prut.

1938 – Au început filmările la celebra producţie cinematografică „Vrăjitorul din Oz”.

1933 – Ministerul Justiţiei din SUA a hotărât să deschidă penitenciarul federal de pe insula Alcatraz.

1910 – A fost descoperit, în catedrala din Aachen, sarcofagul cu rămăşiţele împăratului Otto al III-lea.

1903 – A avu loc dezvelirea statuii lui Carol Davila în faţa Facultăţii de Medicină din Bucureşti, România. Monumentului lui Carol Davila a fost sculptat de Carol Stork.

1897 – În Rusia s-a jucat primul meci de fotbal.

1896 – A venit pe lume Eugenio Montale, poet, prozator, editor și translator italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1975, motivaţia Juriului Nobel fiind : „pentru poezia lui distinctă, de o mare sensibilitate artistică în interpretarea valorilor umane sub semnul unei concepții de viață dincolo de iluzii.

Montale s-a făcut cunoscut ca unul dintre principalii arhitecți ai poeziei italiene moderne a anilor 1920. Este inițiatorul și reprezentantul poeziei ermetice italiene; un liric meditativ abordând motivele simple: peisajul uneori „halucinant”, evaziunea, iubirea, timpul mitic, copilăria, aspirația spre libertate dar și dialogul cu istoria recentă.

1872 – Prin decret imperial s-a înfiinţat Universitatea Cluj cu patru facultăţi: filosofie şi litere, matematici şi ştiinţele naturii, drept, medicină. Inaugurarea Universităţii din Cluj a avut loc pe 10 noiembrie 1872.

La 12 octombrie 1872, Francisc Iosif I, împărat al Imperiului Austro-Ungar și rege al Ungariei, a ratificat legile XIX şi XX, care au consfinţit întemeierea Universităţii Regale Maghiare de la Cluj. Instituția și-a deschis porțile cu patru facultăţi: Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat (12 catedre), Facultatea de Medicină (11 catedre), Facultatea de Filosofie, Litere şi Istorie (10 catedre) şi Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale (7 catedre). Pe lângă ultimele două facultăţi, a fost întemeiat de asemenea un institut pedagogic, unde urmau să fie pregătiţi viitorii profesori de gimnaziu. Primul rector al universităţii clujene a fost Áron Berde , anterior director al Academiei de Drept de la Cluj.

Înființată în anul 1872, UBB Cluj este cea mai mare universitate din țară, având mai mult de 38.000 de studenți înscriși la nivel de licență, masterat și doctorat, în 516 programe de studii în limba română, maghiară, germană, engleză și franceză. Universitatea a fost clasată între primele trei universități din România din punctul de vedere al calității programelor sale, dar ocupă un loc semnificativ și în topul universităților europene.

1863 – A fost investit Guvernul Mihail Kogălniceanu din România. Guvernul a activat până pe 26 ianuarie 1865 şi s-a remarcat prin rodnice realizări social-economice în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

1863 – A decedat poetul român ardelean Andrei Mureşanu, creatorul marşului revoluţionar de la 1848, poet și revoluționar român din Transilvania. Născut într-o familie de țărani, a studiat filozofia și teologia la Blaj, lucrând apoi ca profesor la Brașov, începând cu 1838. A început să publice poezie în revista Foaia pentru minte, inimă și literatură. A fost printre conducătorii Revoluție din 1848, participând în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj din mai 1848. Poemul său Un răsunet, scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios, denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar, fiind numit de Nicolae Bălcescu Marseilleza românilor.

După revoluția din 1848, Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu și a publicat în revista Telegraful Român, operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănatatea precară, a murit în 1863 la Brașov.

1860 – A văzut lumina zilei Elmer Ambrose Sperry, inventator şi om de afaceri american, cel care, în 1880, a fondat Sperry Electric Company (Chicago), companie care se ocupa cu generatoare.

Elmer Sperry a fondat în 1910 –  Sperry Corporation, iar împreună cu Hermann Anschütz-Kaempfe a inventat prima busolă giroscopică. Busola sa giroscopică este utilizată în 1911 de marina americană.

1823 – Scoţianul Charles MacIntosh a pus în vânzare primele pelerine de ploaie.

1822 – Brazilia s-a declarat independentă faţă de Portugalia.

1810 – S-a desfăşurat pentru prima dată Oktoberfest. Prinţul bavarez Ludwig s-a căsătorit cu prinţesa Therese von Sachsen-Hildburghausen, invitând toţi cetăţenii oraşului Munchen la festivităţile organizate în faţa porţilor cetăţii. Câmpul pe care s-a ţinut serbarea a fost botezat „Theresienwiese” („Câmpul Tereziei”), denumire pe care localnicii au prescurtat-o ajungându-se în final la „Wies’n”. Serbarea a devenit anuală, aceasta devenind un festival mondial al berii.

1808 – Napoleon I şi Alexandru I au semnat convenţia prin care Rusia a anexat Moldova şi Ţara Românească.

1777 – Domnul Moldovei, Grigore al III-lea Ghica, a fost ucis la Iaşi din porunca unui trimis al sultanului, fiind bănuit de Poartă că întreţinea legături cu Rusia şi aflându–se în conflict cu boierii, cărora nu le satisfăcuse integral cererile de clacă sporită.

1773 – În SUA s-a deschis primul azil pentru bolnavii psihic.

1595 – Ștefan Răzvan, domn al Moldovei, a ocupt Bucureștiul.

Ștefan Răzvan a fost domn al Moldovei în perioada aprilie 1595 – decembrie 1595. Fiul unui țigan musulman care emigrase în Moldova din Imperiul Otoman şi al unei femei moldovence, a servit în armata regelui Henric al IV-lea al Franței, apoi în armata poloneză. Înainte de a accede la tron, era comandantul gărzii lui Sigismund Báthory și avea titlul de hatman.

A luptat alături de Mihai Viteazul și Sigismund Báthory împotriva turcilor otomani. I-a succedat la tron lui Aron Tiranul, pe care l-a alungat, devenind domnitor. Detronat ca urmare a invaziei poloneze în Moldova, a fost înlocuit cu Ieremia Movilă. Bătălia decisivă a fost dată la Areni, lângă Suceava. Pierzând bătălia, Ștefan a fost capturat în încercarea sa de a fugi spre Transilvania și a fost executat.

1492 – Cristofor Columb a ajuns în Caraibe descoperind „Lumea Nouă”, exploratorul crezând însă că a acostat în estul Asiei. După ce a traversat Oceanul Atlantic, navigatorul italian a păşit pe pământul american şi l-a declarat posesie a Spaniei, ţara care a finanţat călătoria sa pentru găsirea unei noi rute navale spre China şi India. Plecat din portul iberic Palos în data de 3 august cu vasele „Santa Marya”, „Pinta” şi „Niya”, Columb a reuşit să descopere America fără să ştie unde se afla. El a crezut tot timpul că se află în Orientul îndepartat. A instalat o colonie de 39 de persoane în zonă şi s-a reîntors în Spania încărcat cu aur şi având la bord mai mulţi prizonieri „indieni”. În martie 1493, Columb a fost primit cu toate onorurile la curtea spaniolă. Columb a fost primul european care a explorat America după vikingi, care şi-au întemeiat colonii în partea de nord a continentului, pe teritoriul actual al Canadei, în secolul al X-lea.

1490 – A venit pe lume compozitorul italian Bernardo Pisano (cunoscut şi ca Pagoli ), compozitor, preot, cântăreţ şi cărturar al Renaşterii. El a fost unul dintre primii madrigalişti  şi primul compozitor care a tipărit muzica laică.

1449 – A avut loc bătălia de la Tămăşeni, pe Siret (spre miazănoapte de Roman): Bogdan al II-lea al Moldovei, fiul nelegitim al lui Alexandru cel Bun, având sprijinul lui Iancu de Hunedoara, l-a înfrânt pe Alexăndrel şi-a devenit domn al Ţării Moldovei.

După moartea lui Alexandru cel Bun (1432), Moldova a parcurs o perioadă de grele încercări. Lupta între diferiţii pretendenţi la tron, susţinuţi de partide boiereşti rivale, a redus simţitor consolidarea societăţii pe plan intern, posibilitatea de apărare a ţării pe plan extern. Pericolul de destrămare a statului, de pierdere a independenţei se agrava din cauza intervenţiilor Ungariei şi ale Poloniei, ameninţării permanente de năvălire a tătarilor şi turcilor. În 25 de ani, până la Ştefan cel Mare, la tronul Moldovei s-au perindat 9 domnitori. Unii au domnit, alungându-se unul pe altul, de trei ori. Alţii, când nu se războiau pentru tron, domneau alternativ sau împărţind ţara în două. Iliaş, fiul lui Alexandru cel Bun, a domnit prima oară în 1432-1434. În 1433, au început luptele pentru tron între Iliaş şi fratele său Ştefan. La lupta de la Loloni (ţinutul Iaşi), Ştefan al II-lea l-a biruit pe Iliaş, iar Ştefan a fost recunoscut de boieri domn al întregii ţări. Iliaş s-a retras în Polonia, ca în februarie 1434, cu sprijinul unor magnaţi din Polonia, să încerce să reocupe tronul, dar a fost din nou învins de Ştefan al II-lea la Dărmăneşti (ţinutul Sucevei). În urma intrigilor şi a confruntărilor interne dintre boierii care-1 sprijineau pe Iliaş şi cei care-l sprijineau pe Ştefan II, acesta în 1435, a fost socotit domn în Ţara de Jos cu oraşele Vaslui (de scaun), Bârlad, Tecuci, Chilia, Cetatea Albă.

După lupta de la Chipereşti (8.03.1436), în care Ştefan al II-lea 1-a biruit pe Iliaş, cei doi fraţi au devenit domni asociaţi, fiecare cârmuind partea sa de ţară. Din 1447 până în 1449 au domnit (uneori numai câteva luni), alungându-se unul pe altul, Petru al II-lea (de două ori), Roman al II-lea, Ciubăr-Vodă, apoi Alexăndrel (8 luni). În lupta de la Tămăşeni (pe Siret, la nord de Roman), Bogdan al II-lea l-a biruit (12.10.1449) pe Alexăndrel şi a devenit domn al Moldovei. Un an mai târziu, în lupta de la Crasna (lângă Vaslui), Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare, a învins oastea polonă, care venea să-1 reînscăuneze pe Alexăndrel. În 1451, Petru Aron, în timpul răzmeriţelor feudale, l-a ucis pe fratele său Bogdan al II-lea, la Reuseni, şi-a pus mâna pe tronul Moldovei. Dar nu pentru mult timp, căci din februarie 1452 până în august 1454, din nou a domnit Alexăndrel. În mai 1455, Petru Aron l-a înfrânt pe Alexăndrel în lupta de la Mohile, reocupând tronul. Este limpede că această „jucăreală de-a tronul” a adus Ţara Moldovei în pragul dispariţiei. Domnitorii, care se schimbau unul după altul, aveau o singură grijă: să agonisească bani să cumpere partide de boieri şi să plătească soldaţii mercenari. Domnitorii alungaţi împrumutau bani pentru ca mai apoi să-i stoarcă de la ţărani prin nenumărate dări pentru a plăti oştile nămite, care să-i înscăuneze. Nimeni nu avea grijă de stat, de dezvoltarea economică a ţării, de întărirea sistemului de apărare, de ocrotirea forţelor producătoare.