13 octombrie 1923, oraşul Ankara e fost declarat capitală a Turciei, înlocuind Constantinopolul

1993 – Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei a decretat sărbătoare naţională ziua de 13 septembrie, când, la Washington, Israelul şi OEP au semnat acordul de autoguvernare palestiniană în Gaza şi Ierihon.

1992 – Biroul Electoral Central a comunicat rezultatele definitive ale alegerilor prezidenţiale din data de 11 octombrie 1992, potrivit cărora Ion Iliescu urma să fie, conform preferinţelor electoratului, preşedintele României în următorii 4 ani.

1977 – Un grup de terorişti palestinieni a deturnat un avion de pasageri german cu aproape 90 de oameni la bord.
Patru membri ai grupării ultrarevoluţionare „Facţiunea Armata Roşie” au deturnat aparatul companiei Lufthansa, care efectua o cursă pe ruta Palma de Mallorca – Frankfurt, cerând să fie eliberaţi 11 prizonieri palestinieni, precum şi 15 milioane de dolari. Piraţii aerului au declanşat o criză de proporţii, pentru că aceştia au purtat avionul în şase ţări până să fie capturaţi. După o călătorie de patru zile, au aterizat pe aeroportul din Mogadishu, din Somalia, după ce unul dintre piloţi a fost împuşcat. A doua zi dimineaţă, un comando german a luat cu asalt avionul, a eliberat cei 86 de prizonieri şi a ucis trei dintre terorişti. După incident, liderii grupării palestiniene care se aflau după gratii şi pe care colegii lor de arme i-au dorit eliberaţi s-au sinucis ţn celule. „Facţiunea Armata Roşie” a terorizat Germania vreme de 30 de ani.

1953 – Samuel Bagno a inventat primul sistem electronic de alarmă; acesta era capabil să detecteze mişcarea.

1930 – S-a încheiat prima Conferinţă balcanică cu participarea României, Greciei, Iugoslaviei, Bulgariei, Turciei şi Albaniei, ce a avut loc la Atena. Delegaţii s-au pronunţat pentru încheierea unui pact balcanic.

1927 – Camera Agricolă din jud. Lăpuşna, România, a organizat la Călăraşi o expoziţie agricolă la care a fost prezent şi Ministrul Ion Inculeţ.

1926 – S-a născut Ray Brown, cel mai important basist de jazz. În anii ’60, Brown a făcut senzaţie cu instrumentul hibrid, o combinaţie între violoncel şi contrabas. Brown este unul dintre fondatorii stilului be-bop.

1923 – Oraşul Ankara e fost declarat capitală a Turciei, înlocuind Constantinopolul.

Turcia este o republică democratică, laică, constituțională al cărei sistem politic a fost stabilit în anul 1923 formându-se din rămășițele Imperiului Otoman.

Ankara este capitala şi totodată, al doilea mare oraş Turciei, dar este considerabil mai mic şi mai puţin faimos decât Istanbulul, capitala din perioada pre-republicană.

Ankara este un oraş cu o istorie impresionantă, fiind cunoscut în trecut sub numele de Angora, până în anul 1930. Aşezarea a fost întemeiată în jurul anului 2000 i.e.n., modernizându-se abia după ce a devenit capitală.

Mustafa Kemal Atatürk, primul președinte al Republicii Turcia, a ales în mod voit Ankara drept capitala noului stat, deoarece Istanbulul reprezenta sediul fostului mare imperiu.

Ankara este construită pe doua dealuri, fiind caracterizată prin strazile abrupte şi şerpuitoare. Principalul sit istoric este Kale, o fortăreaţă cu vedere către oraş. În jurul oraşului Ankara se află rămăşiţe din timpurile romanilor, templul augustin, care a devenit faimos printre istorici datorită “Monumentum Ancyranum”, moştenirea Împaratului Augustus.

Chiar dacă la nivel naţional Ankara se situează pe locul doi după vestitul Istanbul, capitala Turciei se află pe locul întâi în lista capitalelor țărilor europene după suprafață.

1917 – A avut loc ultima apariţie a Fecioarei Maria la Fatima, la care au fost prezenţi circa 70.000 de oameni, veniţi din toate părţile Portugaliei, dar şi de peste hotare.

 1879 – A fost dată Legea de revizuire a art. 7 din Constituţia României, care acorda cetăţenie şi locuitorilor de altă religie decât cea creştină. Evreii pământeni primeau, astfel, cetăţenie română.

1860 – A fost făcută prima fotografie din spaţiu de James Wallace Black, dintr-un aerostat suspendat la înălţimea de 1200 de picioare deasupra oraşului Boston.

1858 – A venit pe lume Take Ionescu, om politic conservator; a deţinut de mai multe ori posturi de ministru; a desfăşurat, totodată, o intensă activitate ziaristică în ţară, precum şi în calitate de corespondent al ziarului londonez „The Times”.

A fost numit ministru al cultelor în cabinetul conservator al lui Lascăr Catargiu, noiembrie 1891 – octombrie 1895. Meritele dovedite în primii ani de ministeriat l-au impus repede în primele rânduri ale vieții politice românești. În anul 1908, Take Ionescu a înființat Partidul Conservator-Democrat, care, datorită unei abile propaganda, a recoltat succese electorale importante. Take Ionescu s-a bucurat de sprijinul lui I.L. Caragiale, care, cucerit de programul partidului, l-a însoțit în trei turnee electorale.

A reprezentat România la „Conferința de Pace” de la București, din 1913, ce a încheiat „al doilea război balcanic”, în urma căreia România a primit cele două județe ale Dobrogei Noi, teritorii care ulterior au fost restituite Bulgariei.

A fost Ministru de Externe între 1917-1918 și între 1920-1922, favorizând intrarea României în Primul Război Mondial, împotriva Germaniei.

1843 – S-a născut Ştefan G. Vîrcolici, critic literar, publicist şi traducător român, membru corespondent al Academiei Române (primul traducător în română al celebrului roman „Don Quijote de la Mancha”- Cervantes) şi publicist.

1821 – A văzut lumina zilei Rudolf Virchow, geniul teoriei celulare, a fost medic şi anatomist german, fondatorul patologiei celulare (a murit din cauza unei complicaţii survenite în urma fracturării femurului după ce a căzut din tramvai, 1902).

1781 – A fost emis „Edictul de Toleranţă”, prin care românilor ortodocşi din Transilvania li se acorda dreptul de a-şi deschide şcoli şi biserici.

1745 – A fost elaborat primul Atlas geografic al Rusiei, prima culegere de hărţi ale întregului teritoriu rusesc.

1605 – A decedat Theodorus Beza, teolog francez creştin protestant şi cărturar, care a jucat un rol important în Reformă. A fost un discipol al lui Ioan Calvin şi a trăit cea mai mare parte a vieţii în Elveţia.

1479 – A avut loc Bătălia de la Câmpul Pâinii, bătălie desfășurată între Orăștie și Șibot. Bătălia a avut loc între armata turcă, condusă de Ali Kodșa, Skender, Isa și Bali, cu un efectiv al forțelor otomane în jur de 20.000 soldați de o parte. Armata turcească era însoțită de un corp de infanterie din Țara Românească, numărând 1-2.000 de infanteriști conduși de Basarab cel Tânăr-Țepeluș. De cealaltă parte, armata transilvăneană, condusă de Ștefan Báthory, armata bănățeană condusă de Pavel Chinezul (Cneazul), armata sârbilor a despotului sârb Vuk Brankovici și o armată din Țara Românească a lui Basarab Laiotă „cel Bătrân”, totalul trupelor creștine fiind apreciat între 12.000 și 15.000 oameni. Pierderile turcești au fost foarte mari, câteva mii de turci au murit împreună cu o mie de soldați munteni. Cei câțiva turci care au reușit să fugă s-au refugiat în munți unde au fost omorâți de populația locală. O legendă populară spune că după luptă, s-a încins între soldații creștini un ospăț mare, la care Pavel Chinezul a jucat bătuta, ținând la fiecare subțioară câte un turc, iar pe al treilea în dinți. În amintirea victoriei împotriva turcilor, Ștefan Bathory a ridicat o capelă lângă comuna „Aurel Vlaicu”.

1307 – Cavalerii Templieri din Franţa au fost arestaţi şi ucişi din ordinul regelui Filip „cel Frumos”, care a desfiinţat Ordinul Templierilor şi i-a confiscat întreaga avere în 1312.
Regele Filip a ordonat ca de Molay și alți templieri francezi să fie arestați simultan. Ei au fost acuzați de numeroase erezii și torturați pentru obținerea de mărturisiri de blasfemie. Mărturisirile, deși obținute sub presiune, au provocat un scandal la Paris. După alte insistențe din partea lui Filip, papa Clement a emis bula Pastoralis Praeeminentiae la 22 noiembrie 1307, care cerea tuturor monarhilor creștini din Europa să-i aresteze pe templieri și să le confiște averile.

Papa Clement a cerut audieri papale pentru a determina vinovăția sau nevinovăția templierilor, și, odată eliberați de tortura inhizitorilor, mulți și-au retras mărturisirile. Unii aveau suficientă experiență legală pentru a se apăra în procese, dar în 1310, Filip le-a blocat tactica, folosind mărturiile forțate precedente ca justificare pentru arderea pe rug a zeci de templieri la Paris.

Cum Filip amenința cu acțiuni militare dacă papa nu îi respecta dorințele, Clement a acceptat în cele din urmă dizolvarea ordinului, invocând scandalul public provocat de mărturisiri.

54 – Împăratul roman Claudiu I a fost otrăvit de soţia sa Agrippina, cu care s-a căsătorit după ce a treia sa soţie, Messalina, a fost executată în urma unui complot. Claudiu I a fost urmat la tron de Nero, fiul adoptiv al acestuia.