15 octombrie 1922, a avut loc solemnitatea încoronarii lui Ferdinand l ca rege al tuturor românilor

2003 – A avut loc prima misiune chineză în spaţiu, „Shenzhou 5”; China a trimis o capsulă spaţială având la bord un astronaut, Yang Liwei.

2002 – Saddam Hussein a fost reales pentru un nou mandat de şapte ani în Irak, cu 100% din voturi.

1998 – A fost reînfiinţată, la Mediaş, Secţia română a Societăţii Internaţionale pentru Drepturile Omului (SIDO), după un an de la excluderea din forul internaţional pe motiv de inactivitate.

1997 – Ministrul român de Finanţe şi omologul său vietnamez au semnat un acord privind achitarea, în termen de cinci ani, a datoriilor Vietnamului către România, cifrate la 12 milioane de dolari.

1990 – Liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de a diminua tensiunile războiului rece, pentru rolul său în procesul de pace la nivel internaţional şi în evoluţia relaţiilor Est-Vest de la confruntare la negocieri, pentru contribuţia la dezarmare şi la evoluţia spre democraţie în Europa de Răsărit.

1967 – A decedat Ştefan S. Nicolau, medic, membru al Academiei Române, din iniţiativa căruia s-a înfiinţat, în 1950, la Bucureşti, Institutul de Inframicrobiologie. A înfiinţat, la Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, Catedra de Inframicrobiologie, prima din România şi din lume.

1965 – În timpul unui protest al studenţilor americani împotriva războiului din Vietnam, a fost ars pentru prima oară, în public, un ordin de încorporare al Armatei SUA.

1955 – Consiliul de securitate al ONU a aprobat primirea în rândurile organizaţiei a 16 de noi state, printre care şi R.P. Română.

1922 – A avut loc solemnitatea încoronarii lui Ferdinand Victor Adalbert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen ca rege al tuturor românilor – Ferdinand I şi a reginei Maria la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, România. Coroanei regale de oţel a regelui Carol I al României, ce amintea de Plevna, i se adăugau însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh.

Cu acest prilej, regele Ferdinand s-a adresat către ţară cu o proclamaţie: „Punând pe capul meu, într-această străveche cetate a Daciei Romane, coroana de oţel de la Plevna, pe care noi şi glorioasele lupte am făcut-o pe veci Coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care în toate vremurile şi pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas de simţire de la Tisa şi până la Nistru şi până la Mare”.

A doua zi s-a desfăşurat, la Arcul de Triumf din Bucureşti, un spectacol, evocând lupta poporului român pentru unitate statală. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 state europene, Statele Unite ale Americii şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi naţionale statale. Regele Ferdinand I, întregitorul de ţară, a domnit între anii 1914-1927.

1917 – A murit Emile Durkheim, fondatorul şcolii franceze de sociologie; a stabilit obiectul şi metodele de studiu ale sociologiei: „Regulile metodei sociologice”.

1917 – Dansatoarea exotică Mata Hari a fost executată prin împuşcare după ce a fost acuzată de spionaj în favoarea Germaniei.

În timpul Primului Război Mondial, ea a devenit o faimoasă curtezană, lista sa de iubiţi incluzând ofiţeri de rang înalt de diferite naţionalităţi. În februarie 1917, autorităţile franceze au arestat-o pentru spionaj şi au închis-o la „St. Lazare” (Paris). Un tribunal militar a condamnat-o la moarte, sentinţa fiind pusă în aplicare în octombrie.

1908 – S-a născut John Kenneth Galbraith, economist americano-canadian, teoretician al managementului („Societatea perfectă”, „Capitalismul american”); reprezentant al Școlii keynesiene, un analist al „tehnostructurii, care îşi substituie puterea de decizie cu cea a proprietăţii de capital”. J.K. Galbraith a demonstrat, de asemenea, că politica economică a întreprinderilor mari este generatoare de inflaţie.

1892 – A fost inaugurată Şcoala de Arhitectură din Bucureşti, România.

Învăţământul de Arhitectură a fost înfiinţat în temeiul decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din 1 octombrie 1864, cu denumirea de „Şcoala de Ponţi şi Şosele, de Mine şi Arhitectură”. Această primă secţie de arhitectură a şcolii de Belle Arte din Bucureşti a dispărut în scurt timp, din lipsa fondurilor şi a elevilor. În aprilie 1891, Comitetul de Conducere al Societăţii Arhitecţilor Români a luat hotărârea să constituie, sub auspiciile sale, o şcoală particulară de arhitectură.

Aprobată în august 1892 şi tutelată de Alexandru Orascu, Şcoala de Arhitectură a fost inaugurată la 15 octombrie 1892, la Bucureşti, România. Şcoala de Arhitectură din Bucureşti, cu două secţii de arhitecţi şi de conducători-desenori, a funcţionat cu regularitate timp de 5 ani. Această şcoală particulară a fost oficializată ca învăţământ de stat, sub denumirea de „Şcoala Naţională de Arhitectură”, secţie a şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, prin reforma învăţământului iniţiată de ministrul Spiru Haret, în decembrie 1897.

Ulterior, printr-o decizie ministerială, în toamna anului 1904, arhitectura a fost scoasă de sub tutela şcolii de Belle Arte, creându-se „Şcoala Superioară de Arhitectură”, ca instituţie independentă de învăţământ superior, cu un director propriu, în persoana lui Emil Pangrati.

1876 – A venit pe lume Anna de Noailles (născută Brâncoveanu), scriitoare franceză de origine română. A fost prima femeie membră a Academiei Regale din Belgia şi a fost aleasă membră de onoare a Academiei Române, alături de cântăreaţa de operă Elena Măcărescu, fiind primele femei admise în această instituţie.

1863 – Primul submarin, botezat „CSS Hunley”, s-a scufundat în timpul testelor, iar inventatorul acestuia, Horace Lawson Hunley, şi şapte membri din echipaj şi-au pierdut viaţa.

1836 – A fost sfinţită Catedrala Naşterea Domnului din Chişinău, Basarabia ţaristă, după planurile arhitectului A.I. Melnikov, a cărei piatră de temelia a fost pusă la 11 mai 1830. Iniţiativa înălţării Catedralei i-a aparţinut mitropolitului Chișinăului și Hotinului, Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-1821), locul amplasării sale fiind indicat în primul plan urbanistic al Chişinăului din 1817. Construcţia s-a realizat pe timpul succesorului său, între anii 1832-1836, de arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821-1844). Biserica are trei altare, central – Naşterea Domnului, laterale: sudic – Sf. Alexandru Nevski, nordic – Sf. Nicolai Mirlikysky, este executată în stilul empir rus (stil neoclasic târziu). Ansamblul catedralei este alcătuit din biserică, o clopotniţă cu patru niveluri şi de Porţile Sfinte.

Clopotniţa de patru niveluri a fost construită concomitent cu catedrala, amplasată la 40 m distanţă de ea, simetric cu catedrala şi faţă de centrul geometric al cartierului catedralei. La primul nivel al clopotniței se afla o capelă, intrarea în care avea loc printr-un portic cu două coloane, amplasat în latura sudică. Clopotnița a fost demolată în noapte de 22 pe 23 decembrie 1962 de sovietici şi reconstruită în 1998 după imaginile de epocă.

Complexul „Catedralei Nașterea Domnului” din Chișinău este considerat monument de arhitectură de însemnătate naţională în Republica Moldova și introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.

1608 – A venit pe lume fizicianul italian Evangelista Torricelli, matematician şi fizician Italian; a inventat barometrul cu mercur (1643) şi a dedus formula care-i poartă numele.

1605 – S-a născut Jalaluddin Muhammad Akbar (în limba arabă Akbar înseamnă „cel Mare”)din dinastia Mughal, Mare Mogul al Imperiului Mogul între anii 1556-1605. A fost succesorul tatălui său, Nasir ud din Muhammad Humayun, și, împreună cu Ashoka, s-a numărat printre cei mai însemnați stăpânitori mongoli ai Indiei. A înfăptuit reforme însemnate în scopul creării unui stat feudal centralizat și a unei noi religii, care avea la baza elemente hinduiste, islamice, zoroastrice și creștine.

1595 – A început atacul lui Mihai Viteazul asupra ariergardei otomane în bătălia de la Giurgiu. Ariergarda otomană a fost surprinsă şi zdrobită, iar robii luaţi de turci au fost eliberaţi.

1529 – Asediul Vienei a luat sfârşit, invadatorii turci fiind siliţi să se retragă după aproape un secol de cuceriri în întreaga Europă de Est şi Centrală.

1451 – A fost asasinat Bogdan al II-lea, domnul Moldovei, de către Petru Aron, la Reuşeni.

Bogdan al II-lea a fost domn al Moldovei între 12 octombrie 1449 – 17 octombrie 1451. După unii istorici, a fost fiul din flori al lui Alexandru „cel Bun”, mama sa fiind necunoscută. După alţii, fratele lui Alexandru „cel Bun”.

Bogdan al II-lea a fost tatăl lui Ștefan cel Mare, cel mai longeviv și iubit domnitor moldovean din toate timpurile.

A fost în relații foarte bune cu Iancu de Hunedoara, care l-a susținut la luarea tronului. A fost căsătorit cu Doamna Oltea, care s-a călugărit sub numele de Maria și care a murit la 4 noiembrie 1465, fiind înmormântată la Mănăstirea Probota din județul Suceava.

Bogdan al II-lea a ocupat tronul Moldovei prin alungarea lui Alexandru al II-lea. În urma intrigilor lui Petru Aron, Bogdan al II-lea a fost ucis la Reuseni. Aici, între anii 1503-1504, fiul său, Ștefan cel Mare, a ridicat o biserică.

427 – A fost fondat oraşul Phenian (Pyongyang), actuala capitală a Coreei de Nord.