26 octombrie, 1860 – S-a inaugurat, în prezenţa lui Alexandru Ioan Cuza, Universitatea din Iaşi, prima universitate din România
2020: Prima linie de metrou din Pakistan era dată în funcţiune la Lahore, capitala estului acestei ţări
2020: Agenţia spaţială americană dezvăluia dovezi concludente privind existenţa apei pe Lună, satelitul natural al Pământului
2018: O echipă de bucătari din Balcani reuşea să doboare un record mondial, preparând 14.186 clătite în opt ore, la un târg de turism organizat la Sarajevo
2000 – S-a inaugurat statuia în bronz a lui Titu Maiorescu, realizată de Dumitru Pasima, amplasată lângă Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi. Statuia s-a ridicat cu ocazia aniversării a 140 de ani de la înfiinţarea Universităţii Mihăilene.
1999 – Camera Lorzilora acceptat proiectul de lege care pecetluieşte dispariţia lorzilor ereditari din Parlamentul de la Westminster, unde se aflau de 8 secole.
1994 – A avut loc inaugurarea la Bucureşti a Centrului de Informare şi Documentare pentru Consiliul Europei.
1994 – Andrew Wiles, matematician englez, a anunţat rezolvarea Marii Teoreme a lui Fermat.
Marea teoremă a lui Fermat este o celebră teoremă de teoria numerelor. Ea a fost enunțată de Pierre de Fermat în anul 1637, iar demonstrația completă a fost găsită de-abia 357 de ani mai târziu de matematicianul englez Andrew Wiles.
Enunțul este simplu: Ecuația nu are soluții dacă n>2 este număr natural, iar x,y,z sunt numere întregi nenule.
Pentru n=2, ecuația are soluții. Există triplete de numere naturale (x,y,z) cu care se pot forma laturile unui triunghi dreptunghic; de aici, conform teoremei lui Pitagora, avem . De exemplu (3,4,5) sau (5,12,13). Există chiar o infinitate de astfel de triplete, forma lor generală fiind x=2uv,y=u2-v2, z=u2+v2, unde u și v sunt numere naturale oarecare.
Pentru n>2, doar cazul n=4 admite o demonstrație elementară, schițată de Fermat însuși. Chiar și pentru cazul n=3 demonstrația depășește nivelul manualelor de liceu; primul care s-a ocupat de cazul n=3 a fost matematicianul Leonhard Euler, în 1753. În 1825, francezii Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet și Adrien-Marie Legendre au tranșat cazul n=5, demonstrația având ca punct de plecare o idee mai veche a lui Sophie Germain. După câțiva ani, a fost finalizată demonstrația pentru n=7 de francezul Gabriel Lamé.
La mijlocul secolului al XIX-lea, Academia Franceză a instituit un premiu de 3000 franci (o sumă enormă atunci) pentru o demonstrație completă a teoremei.
Demonstrații pentru numere prime mai mici ca 100 au fost date aproximativ în aceeași perioadă de matematicianul german Ernst Kummer.
În 1908, magnatul german Paul Wolfskehl a alocat uriașa sumă de 100.000 de mărci celui care va demonstra teorema („oferta” a fost valabilă până în 2007).
După apariția calculatoarelor electronice, au fost abordate cazuri particulare pentru valori tot mai mari ale lui n; prin anii 1980,erau elucidate toate cazurile în care n < 4.000.000.
În ultimii ani de dinaintea găsirii demonstrației complete pentru orice n > 2, matematicienii erau convinși că prin metode elementare nu se mai poate aduce nimic nou.
În anul 1983, matematicianul german Gerd Faltings a demonstrat că există cel mult o mulțime finită de contra-exemple la marea teoremă a lui Fermat.
În septembrie 1994, matematicianul englez Andrew Wiles a dat demonstrația completă a teoremei, după ce, în 1993, propusese o altă demonstrație, care se dovedise a fi greșită.
1991 – Osemintele Eroului Necunoscut au fost readuse la Bucureşti, în Parcul Libertăţii, unde s-a amenajat, pe vechiul amplasament, Mormântul Eroului Necunoscut.
1989 – Reconstruit, Teatrul Globe din Londra s-a redeschis pentru prima dată în 350 de ani.
1977 – În plenara C.C. al PCR s-a hotarât adoptarea unui proiect de lege prin care li se interzicea românilor folosirea apelativelor „domnule”, „doamnă”, „domnişoară” în relaţiile de muncă şi li se impunea folosirea exclusivă a cuvintelor „tovarăş”, „tovarăşa” sau „cetăţean”, „cetăţeancă”.
1956 – S-a înfiinţat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), organizaţie specializată a ONU. România este membru fondator (a intrat în vigoare la 29 iulie 1957).
1957 – A încetat din viaţă Nikos Kazantzakis, scriitor grec de origine umanistă, unul din maeştrii literaturii greceşti modern, laureat al Premiului Internaţional al Păcii pe anul 1956. A abordat numeroase genuri literare, a realizat drame filosofice în versuri (Trilogia lui Prometeu, 1941; Nikiforos Fokas), romane (Alexis Zorbas, 1947; Hristos răstignit a doua oară, 1955; Căpitan Michalis, 1953), poeme (Odiseea, 1938 – opera sa fundamentală), jurnale de călătorie, eseuri.
1937 – A murit istoricul Iulian (Iuliu) Marţian, membru de onoare al Academiei Române; cel care a descoperit manuscrisul miscelaneu din secolul al XVII-lea, cunoscut sub numele de „Codicele Marţian”; arheolog amator, a strâns date privitoare la descoperirile arheologice din Transilvania, publicând iniţial în limba germană, şi apoi în limba română, un important repertoriu.
1931 – S-a încheiat a doua Conferinţă balcanică cu participarea Albaniei, Greciei, Bulgariei, Iugoslaviei, Turciei şi României. Conferinţa a început la 20 octombrie 1931 şi a avut loc la Istanbul. În rezultatul celei de-a doua Conferinţe balcanice s-a încheiat un pact ce prevedea eliminarea războiului ca instrument de rezolvare a litigiilor.
1916 – A văzut lumina zilei François Mitterrand, preşedinte al Franţei între anii 1981-1995. Mitterand a evoluat din punct de vedere ideologic de la poziţia socialismului reformator la aceea a pragmatismului caracteristic unui reprezentant al naţiunii, susţinător al rolului cheie, din punct de vedere militar şi cultural, pe care Franţa era chemată să-l joace în arena internaţională. Alături de Germania, Franţa lui Mitterand a ocupat un loc de frunte în cursa pentru Europa unită.
1909 – Pilotul francez Marie Marvingt a fost prima femeie care a zburat cu balonul peste Marea Nordului, din Franţa în Anglia.
1902 – A avut loc cel mai puternic cutremur de pământ documentat din România, cu magnitudinea de 7,9 grade pe scara Richter.
1890 – A decedat Carlo Collodi (Carlo Lorenzini), scriitor italian, autorul nemuritorului personaj căruia îi creşte nasul când minte – Pinocchio.
1860 – S-a inaugurat, în prezenţa lui Alexandru Ioan Cuza, Universitatea din Iaşi, prima universitate din România. Universitatea din Iaşi avea patru facultăţi: drept, filosofie (litere), ştiinţe şi teologie. Primul rector a fost profesorul de economie politică Ion Strat.
1858 – Americanul Hamilton E. Smith a brevetat maşina de spălat cu un sistem de circulare a apei reîncălzite.
1834 – Domnul Moldovei, Mihail Sturdza, printr-o înaltă poruncă de zi”, a făcut cunoscut că Miliţia a primit „dreptul de a avea steag după modelul de noi propus, după care s-a înfiinţat acel cu numărul 1 pentru infanterie şi cel cu numărul 2 pentru cavalerie”.
1807 – S-a născut Barbu Catargiu, lider al partidei conservatoare și strălucit orator; fiul marelui vornic Ștefan Catargiu și al Țiței (Stanca) Văcărescu (fiica banului Barbu Văcărescu). Între anii 1825 și 1834 a trăit în străinătate, cu precădere în Franța. A urmat studii de litere, drept, istorie, filosofie și economie politică la Paris. Revenit în țară (1834), a frecventat cercurile Societății Filarmonice, alături de Ion Câmpineanu, Ion Heliade Rădulescu. A fost membru în Obșteasca Adunare (din 1837) a Țării Românești. Director (din decembrie 1842) la Departamentul Dreptății (Justiției), la 23 aprilie 1843 a fost ridicat la rangul de clucer; a fost apoi suplinitor la Sfatul Vistieriei (din 2 decembrie 1848). Adversar al măsurilor violente, a refuzat să se implice în evenimentele revoluționare de la 1848, preferând să facă o călătorie de documentare în Austria, Franța, Regatul Unit și în alte țări din Occident, interesându-se de viața civilă și de stat. Barbu Catargiu, întâiul prim-ministru al României Unite, a marcat viața celor din Maia, localitatea natală. Aici a avut mai întâi conac și apoi a făcut un castel. Pe vârful dealului din marginea satului a ridicat un castel cu 52 de camere, cu lampadare din argint masiv, cu podele de lemn ca o tablă de șah. Aici opreau boierii să pună la cale treburi politice și tot aici se întâlneau la baluri ce țineau până în zori. Erau șiruri nesfârșite de trăsuri și rochii strălucitoare, parfumuri frantuzești se ridicau în aerul încins al câmpiei. Pe-atunci, Bărăganul era locul de promenadă al marilor boieri din Muntenia, grădina lor. Castelul de la Maia nu era înconjurat de câmp gol. Celebrul arhitect peisagist Wilhelm Mayer, cel care a făcut și Parcul Cișmigiu din București, ridicase în jurul lui o grădină englezească fabuloasă. Cu fântâni și alei, cu plante și flori exotice, cu păuni ce călcau trufaș. Castelul era legat de drumul principal cu o alee lungă de aproape un kilometru, ce avea de-o parte și de alta, pe toată lungimea sa, arbori exotici. Astăzi, au mai supraviețuit numai doi, singurii arbori Sofora din România, declarați monumente ale naturii.
1802 – A avut loc un puternic cutremur de pământ în Muntenia. La Bucureşti se prăbuşit o parte din Turnul Colţei.
1673 – A văzut lumina zilei Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (martie-aprilie 1693; noiembrie 1710- iulie 1711), personalitate culturală polivalentă, ales membru al Academiei din Berlin (1714) la propunerea filosofului Leibniz, autor de lucrări de istorie, orientalistică şi muzicografie; lucrarea sa „Descrierea Moldovei” cuprinde prima hartă detaliată a Moldovei, unic document cartografic despre Moldova timp de un secol; a inventat primul sistem de notare pentru muzica turcească şi şi-a câştigat recunoaşterea europeană prin lucrarea „Istoria Imperiului Otoman” (1716), tradusă şi tipărită la Londra (1734), Paris (1743), Hamburg (1745).
1624 – S-a născut Dosoftei (numele monahal al lui Dimitrie Barila), mitropolit al Moldovei.Cunoscând elina, latina, slavona, poloneza şi ucraineana, a tradus în româneşte „Psaltirea pre versuri tocmită”, prima operă în versuri titărită în limba română.
1497 – A avut loc lupta din Codrii Cosminului. Oastea moldovenească, condusă de Ştefan cel Mare, a atacat armata polonă care, decimată, a reuşit cu greu să se strecoare până la Cernăuţi.
Noul rege al poloniei, Jan Albert Jagellon, a pus în aplicare uneltirea gândită încă de răposatul lui tată, regele Poloniei Casimir IV Jagellon, de a prelua controlul integral asupra Ţării Moldovei, şi s-a folosit de un şiretlic. Încă la începutul anului 1497, regele Albert l-a înştiinţat pe Ştefan despre organizarea unei campanii împotriva Porţii solicitându-i sprijin militar. Ştefan a acceptat propunerea, dar a intuit şiretlicul şi s-a pregătit militar, întărind totodată şi cetăţile Moldovei.
Marea armată polonă de 120.000 ostaşi (dintre care 80.000 trupe combatante şi 40.000 trupe auxiliare, peste 200 tunuri, dintre care şi unele de calibru mare) urma să traverseze Moldova până la Dunăre pe un itinerar stabilit în prealabil cu Ştefan, dar la un moment dat s-a abătut de la traseu asediind cetatea de scaun Suceava. Ştefan a prevăzut o asemenea mişcare din partea lui Albert, solicitând în prealabil ajutor militar de la prieteni (trupe de la domnul Munteniei, Radu cel Mare, şi de la Voievodul Transilvaniei, Bartolomeu Dregffy), a amplasat greul trupelor sale (40.000 ostaşi) nu departe de Roman în afara cetăţilor, păstrând astfel posibilităţi largi de manevră.
Portarul Sucevii, Luca Arbore, a făcut faţă eroic asediului polon din octombrie 1497, după care Ştefan cel Mare a încercuit trupele polone ce asediau cetatea Suceava, demoralizând prin atacul său marea armată polonă. Prin intermediul Voievodului Transilvaniei, polonii au negociat retragerea acceptată de Ştefan cel Mare. Folosind pretextul abaterii polonilor în retragere de la itinerarul prestabilit, Ştefan cel Mare a ajuns armata polonă în Codrii Cosminului (amplasaţi pe direcţia Cernăuţi de la Suceava, astăzi pe teritoriul Ucrainei), a surprins-o, traversând Codrii Cosminului, organizând o mare ambuscadă în noaptea de 25 pe 26 octombire 1497, cauzând conform Letopiseţului de la Novgorod pierderi militare enorme de 4.000 morţi pentru armata polonă. Ajutoarele militare polone (cavaleria mazoviană) au fost distruse de oastea Vornicului Boldur. Ştefan cel Mare i-a urmărit pe poloni până la Cernăuţi aplicând lovituri forţelor militare polone în retragere până ce aceastea nu au părăsit integral teritoriul Ţării Moldovei (noiembrie 1497).
Bătălia de la Codrii Cosminului reprezintă un model de artă militară şi o expresie a valorii deosebite a sistemului defensiv aplicat de Ştefan cel Mare al Moldovei.
740 – Un cutremur de pământ a cauzat pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale la Constantinopol.