2017: Flacăra olimpică îşi începea periplul prin Coreea de Sud, statul asiatic fiind gazdă a Jocurilor de iarnă
2015: Partidul Justiție și Dezvoltare, al preşedintelui Recep Erdogan, câştiga alegerile parlamentare din Turcia
2015: Marian Drăgulescu cucerea argintul în finala probei de sărituri din cadrul Campionatelor Mondiale de Gimnastică Artistică, desfăşurate la Glasgow
2012: Gmail devenea cel mai popular serviciu de corespondenţă electronică
2005 – Astronomi ai NASA au anunțat că au descoperit încă doi sateliți ai planetei Pluto.
2000 – În R. P. Chineză a început cel mai mare recensământ al populației din lume, în cadrul căruia au fost recenzate 350 de milioane de familii.
2000 – Republica Serbia s-a alăturat Organizaţiei Naţiunilor Unite.
1993 – La Bruxelles a intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană. Acesta a fost semnat de şefii de state şi de guvern din cele 12 state membre ale CEE (Piaţa Comună), documentul fiind actul de naştere al Uniunii Europene.
Tratatul a prevăzut crearea unei bănci centrale europene, introducerea în circulaţie a unei monede unice europene (ECU), precum şi elaborarea unei politici externe şi de apartare comune.
1962 – A început explorarea planetei Marte, prin lansarea, de către U.R.S.S, a unei rachete cosmice la bordul căreia se afla staţia automată interplanetară „Marte-1”.
1960 – John F. Kennedy l-a învins pe Richard Nixon, în competiția pentru funcția de președinte al SUA.
1955: Se năştea cântăreţul Gabriel Cotabiţă
1952 – SUA au detonat în Insulele Marshall prima bombă cu hidrogen, cu o putere de 10 megatone.
1929 – A avut loc inaugurarea Radiodifuziunii Române.
1928 – Ziua Radioului Naţional
Se împlinesc 90 de ani de la inaugurarea postului naţional de radio din România. În data de 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, era difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, cu anunţul: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti”. Primele cuvinte au fost rostite de preşedintele Societăţii, Dragomir Hurmuzescu, ctitorul radiofoniei româneşti, după care a urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care Radioul românesc era definit ca „Un suflet nou”. La început, Radio Bucureşti (cum era cunoscută Societatea) avea emisiuni doar câteva ore pe zi, în program figurând ştiri, muzică de dans şi clasică, buletine meteorologice. Treptat au apărut şi primele emisiuni complexe („Ora copiilor”, „Ora veselă”, „Ora femeilor”, „Cronica muzicală”, „Cronica dramatică”, „Poşta amatorilor”)
1928 – S-a reformat alfabetul turc prin adoptarea caracterelor latine, care înlocuiau alfabetul arab folosit anterior.
1922 – A avut loc inaugurarea oficială a Şcolii Române din Roma, Italia. Şcoala asigură studenţilor merituoşi ai facultăţii de litere din România un stagiu de perfecţionare de doi ani. Primul director a fost Vasile Pârvan (până în 1927).
1920 – La Chişinău a apărut ziarul Dreptatea, organ al Partidului Naţional-Liberal din România, care de la 20 mai 1925 s-a editat săptămânal. Ziarul Dreptatea şi-a încetat activitatea în iunie 1925, reîncepând activitatea cu 29 ianuarie 1927.
1918 – A avut loc capitularea Germaniei şi sfârşitul Primului Război Mondial, una din consecinţele căruia a a avut loc şi dezmembrarea statului dualist austro-ungar.
1911 – Italia a utilizat pentru prima dată un avion în luptă pentru a bombarda poziţiile inamice , în timpul războiului italo-turc.
1887 – A fost creată Agenţia Finlandeză de Presă Oy Suomen Tietotoimisto (STT); este cea mai veche agenţie independentă de presă din Europa; furnizează ştiri 24 de ore din 24, în limbile finlandeză, suedeză şi engleză.
1884 – A intrat în funcţiune, la Timişoara, prima centrală de curent electric, una dintre primele de acest fel în Europa, pentru iluminatul public electric. Apoi au apărut centralele de la Caransebeş (1887), la Craiova şi Sibiu (1896), la Brăila şi Arad (1897), iar la Sinaia s-a pus în funcţiune, în 1898, o microcentrală, care furniza curent electric necesar iluminatului oraşului şi Castelului Peleş, iar la Iaşi (1899) s-a dat în exploatare o centrală cu trei grupuri electrogene de câte 285 kW fiecare.
1884 – A avut loc instalarea primei linii telefonice de stat din România. Linia telefonică făcea legătura dintre Ministerul de Interne şi Poşta Centrală.
1884 – A încetat din viaţă Carol Davila, medic român de origine italiană. Carol Davila a organizat serviciul sanitar militar şi ocrotirea sănătăţii publice din România. De asemenea, medicul a înfiinţat societăţi şi reviste ştiinţifice, printre care Societatea medicală (1857), Societatea de Cruce Roşie (1876), Gazeta medicală (1865).
1884 – A murit Constantin Kretzulescu, om politic liberal roman, luptător pentru unirea Principatelor române, ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru al României (martie-august 1867).
1881 – S-a înfiinţat Facultatea de Teologie din Bucureşti, România. Primul decan al facultăţii a fost Barbu Constantinescu.
1870 – Mihai Eminescu a publicat în revista „Convorbiri literare” basmul „Făt –Frumos din lacrimă”.
1864 – S-a reînfiinţat Conservatorul de muzică şi declamaţiune din Bucureşti, România, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher.
Întemeiat prin decret domnesc, face parte din instituţiile noului stat român; includea două şcoli principale de artă: Institutul de muzică vocală şi Şcoala de muzică instrumentală. Are filiale, iniţial, şi la Iaşi: Clasă de muzică de cameră (din 1900) şi de compoziţie (1905).
1848 – S-a inaugurat, la New England, prima şcoală medicală din lume pentru instruirea femeilor.
1835 – A apărut, la Bucureşti, lunar, Gazeta Teatrului Naţional, prima revistă de informare şi critică dramatică, condusă de I. H Rădulescu.
1834 – Din iniţiativa cărturarului Gh. Asachi, s-a înfiinţat prima şcoală de fete (Iaşi), cu o durată de 3 ani.-
1512 – Opera lui Michelangelo de pe plafonul Capelei Sixtine a fost arătată pentru prima dată publicului.
Construită în timpul pontificatului lui Sixtus al IV-lea, capela a devenit celebră pentru frescele „Creaţia lumii”, „Potopul” şi „Judecata de apoi”, create de Michelangelo pe tavanul acesteia. Artistul italian a fost chemat să lucreze la Capela Sixtină în 1508, având nevoie de patru ani pentru finalizarea lucrării care surprinde nouă istorisiri din Biblie. El a folosit ca modele doar bărbaţi pentru realizarea portretelor biblice, inclusiv pentru cele de femei. „Judecata de apoi” a pictat-o între 1535-1541 şi a fost pictura care a dat naştere la mari controverse, cardinalul Carafa acuzând-l pe Michelangelo de imoralitate pentru că a pictat nuduri în cea mai importantă biserică catolică.
1755 – A avut loc un cutremur devastator în Portugalia.
Cutremurul, al cărui epicentru a fost la cca 200 km în largul Oceanului Atlantic (în direcţie vest-sud-vest faţă de Capul Sf. Vicenţiu), cu o magnitudine de 9 grade pe scara Richter, a durat între 3,5 şi 6 minute, distrugerile materiale şi pierderile de vieţi omeneşti fiind completate de un uriaş val tsunami. Numărul victimelor s-a ridicat la peste 50 000, în timp ce peste 85% din clădirile din oraş au fost dărâmate.
Ceea ce nu a fost distrus de seism a căzut pradă flăcărilor. Opere arhitectonice deosebite, biblioteci, biserici şi catedrale, care adăposteau comori culturale nepreţuite au fost distruse.
1636 – A venit pe lume Nicolas Boileau Despréaux, scriitor francez, considerat cel mai mare teoretician al literaturii franceze.
În opera sa, Nicolas Boileau a insistat asupra diferențelor genurilor în poezie, în maniera teoreticienilor antici. De asemenea, el a insistat asupra separării nete a tot ceea ce este tragic de realismul vieții cotidiene.
În scrierea sa Arta poetică, Nicolas Boileau-Desprèaux a sintetizat principiile clasicismului, pornind de la anumite norme generale de creație, ilustrate apoi pe genuri și specii literare.
1611 – La Whitehall Palace (Londra) a fost prezentată pentru prima oară comedia romantică a lui William Shakespeare, Furtuna.
1604 – La Whitehall Palace (Londra) a fost prezentată pentru prima dată tragedia Othello a lui William Shakespeare.
1599 – A avut loc intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Întreg teritoriul Transilvaniei a trecut sub autoritatea sa, înfăptuindu-se, astfel, prima unire politică a două provincii româneşti, Moldova şi Ardealul.
Transilvania intra sub stăpânirea domnului muntean.
Figură centrală a istoriei noastre naţionale, Voievodul Mihai Viteazul a reprezentat, de-a lungul istoriei un reper fundamental al ideii de unire politică a românilor. Încă de la începutul domniei, Mihai Viteazul s-a remarcat contemporanilor săi prin acţiunile sale energice întreprinse în scopul refacerii autorităţii principalelor instituţii ale statului, slăbit datorită ingerinţelor brutale ale unor interese străine. În postura de voievod şi domn, Mihai a reuşit, cu ajutorul virtuţilor sale deosebite şi atitudinea sa demnă, comparabilă cu cea a unui princepe al Renaşterii, să refacă autoritatea instituţiei voievodului, marcată de vicisitudinile perioadei.
În mod firesc, imediat după victoriile militare, principalul proiect politic al marelui voievod a fost cel al unirii tuturor românilor sub autoritatea sa, reuşind şi printr-o activitate diplomatică strălucită să-şi asigure echilibrul politic între puterile vecine. Prin tactul politic de care au dat dovadă doar marii bărbaţi ai istoriei, Mihai Viteazul a încheiat în luna mai 1598 un tratat de alianţă cu împăratul Rudolf al II-lea de Habsburg. Tratatul avea, din perspectiva marelui voievod o dublă semnificaţie: stătea la fundamentul înlăturării a două secole de dominaţie otomană, în paralel cu intrarea unui stat român întregit într-o alianţă cu marile puteri creştine ale Europei Centrale.
Astfel, se pot sublinia dimensiunile europene ale acţiunii unificatoare a voievodului muntean, intrarea sa în Alba Iulia la 1 noiembrie 1599 marcând atât continuarea acţiunii unificatoare, cât şi politica de cruciadă europeană antiotomană, prin care Ţările Române, aflate într-un singur organism politic, se afirmau pe scena europeană.
1520 – A fost descoperită strâmtoarea Magellan de navigatorul Ferdinand Magellan, în cursul primei călătorii în jurul lumii, strâmtoare prin care se trece din Oceanul Atlantic în Oceanul Pacific.
1179 – Filip al II-lea a fost încoronat rege al Franţei.
96 – Împăratul Otto al III-lea a acordat episcopatului bavarian de Freising 30 „ținuturi regale” printr-un document în care se pomenea pentru prima oară denumirea „Ostarrâchi”, din care provine numele Austriei.
79 – Oraşul Pompei a fost îngropat sub munţi de cenuşă şi lavă în urma erupţiei vulcanului Vezuviu.
333 î.Hr. – A avut loc Bătălia de la Issos, a douăsprezecea victorie a lui Alexandru cel Mare asupra perșilor.
Bătălia de la Issos a avut mai multe puncte decisive Alexandru, cu o armată experimentată și compactă, a întâlnit o armată dezorganizată formată din soldați din mai multe țări. Bătălia decisivă s-a dat la Issos. Aici, oastea lui Alexandru a întâlnit armata persană într-un câmp deschis. Darius a atacat primul aruncând, în prima fază a luptei, cavaleria. Alexandru a așteptat pe loc prima inițiativă a lui Darius al III-lea, așteptând cavaleria. Oastea lui Alexandru s-a desprins în două lăsând cavaleria să intre printre ei și, prinzând-o ca într-un clește, a distrus-o (vreo 80.000 de soldați). Apoi, Alexandru a lansat un atac puternic în flancul armatei persane. Perșii pierzând grosul armatei lor (cavaleria), au început să dezerteze, lăsându-l pe Darius singur.
Faimoasa confruntare a avut loc în anul 333 î.Hr, atunci când Darius al III-lea (380 î.Hr – 330 î.Hr), „Rege al Regilor”, marele conducător al Imperiului Persan, își conducea numeroasa armată cu scopul de a strivi, un „nimeni” îndrăzneț și enervant venit dintr-o țară micuță, care avea tupeul să „agite apele” în marele său imperiu. Sigura problemă a lui Darius a fost că acest „nimeni” era regele Macedoniei, Alexandru cel Mare (356 î.Hr – 323 î.Hr) .
Scopul cu care Alexandru al Macedoniei a pătruns pe teritoriul Imperiului Persan, era acela de a-l cuceri, atras de bogățiile teritoriului și urmându-și planul de extindere al Imperiului Macedonean. Astfel, în luna noiembrie, armata sa a ajuns în sudul Anatoliei mânată de entuziasmul, curajul și ambițiile lui Alexandru de cucerire.
Având o armată extrem de numeroasă și greu de aprovizionat, Darius al III-lea plănuia o campanie scurtă de alungare a inamicului. Avantajul numeric, dar și cel teritorial îl făceau pe regele persan să se gândească că aceasta va fi una dintre cele mai facile bătălii pe care le-a purtat. Mai mult decât atât, până atunci nici o oaste condusă de un rege persan nu fusese învinsă vreodată.
Darius a făcut prima mutare și a atacat trufaș armata inamică într-o vale îngustă, folosindu-se de cavalerie pentru această primă ofensivă. Geniul militar al lui Alexandru cel Mare, dar și vitejia armatei condusă de el aveau să administreze o lovitură puternică oastei persane. Astfel, armata de macedoneni s-a deschis la comanda lui Alexandru, și-a prins ca într-un clește cavaleria persană formată din aproximativ 80.000 de oameni. A urmat un atac puternic și rapid pe flancul persan. Numeroasa oaste a lui Darius a fost decimată și intimidată de aceste mutări, singura soluție rămasă a fost să părăsească într-un timp cât mai scurt locul bătăliei și să abandoneze lupta.
Însuși marele Darius a fost nevoit să recurgă la o fugă rușinoasă, lăsându-și în urma nu numai o bună parte a armatei dezorientată și înspăimântată, dar și propria mamă, soția și cele trei fiice, care îl însoțiseră în luptă pentru a vedea cum regele persan își învinge neînsemnații adversari macedoneni. Se spune că Alexandru nu a profitat niciodată de poziția sa de învingător și a tratat prizonierele cu toată considerația cuvenită rangului lor.
