2021: La Viena, era inaugurat un monument în memoria celor 64.450 de evrei din Austria ucişi de nazişti
2003 – O eclipsă totală de lună a fost văzută în America, Europa, Africa şi Asia Centrală.
1999 – A murit Romulus Vulcănescu, etnolog şi scriitor roman, membru de onoare al Academiei Române; a elaborat studii de etnologie privind vechile tradiţii româneşti. A urmat școala primară și patru clase de liceu la Galați, a continuat la Liceul Spiru Haret din București, unde a făcut și studii de sociologia culturii și etnologie la Facultatea de Litere și Filosofie (1934-1937).
A fost profesor de filosofie și drept (1937-1950), de drept și chimie (1950-1957) la Liceul Militar Nicolae Filipescu de la Mănăstirea Dealu, la Giurgiu și București. Sub îndrumarea lui Dimitrie Gusti, și-a luat doctoratul în etnologie-sociologie a culturii în 1944 (validat în 1947), cu teza Troița, o problemă de mitologie română, din care a publicat prima parte, Coloana cerului, în 1972.
Din 1958 a fost cercetător și șef de sector la Institutul de Arheologie din București, cercetător și șef de sector la Institutul de Istoria Artei (din 1960), cercetător și șef al Secției etnografice (din 1967) la Institutul de Etnografie și Folclor ale Academiei Române. A făcut parte din Instituto Internazionale di Sociologia (Roma, 1965), Union Internationale des Sciences Anthropologiques et Ethnologiques (1967), The Folklore Society (Londra, 1972), Association Internationale d’Etudes des Civilisations Mediterraneennes (1973).
A fost redactor la revistele Trimestrial de mitologie și estetică (1931), Gongul (1941), Symposion (1943-1944), Cercetări folclorice (1947), Etimologica. A publicat articole în revistele Dacia, Porunca vremii, Buna-Vestire, Suflet nou, Îndreptar, Presa Olteniei, Ramuri, Studii și cercetări de istoria artei, Revista de etnografie și folclor, Revue historique du Sud-Est Europeen, uneori semnând cu inițiale (R.V.) sau Vulca, Vulcan, V. Petre și Petre V.
În 1981 a fost distins cu premiul „Simion Bărnuțiu” al Academiei Române. A elaborat lucrări de antropologie culturală și socială, sociologia și filosofia culturii, mitologie, etnografie. O secțiune însemnată a operei sale o constituie studiile de mitologie, numărându-se printre cercetătorii care au făcut pasul important de la mitografie la mitologie.
Romulus Vulcănescu afirma că „în fond, mitologia este sarea oricărei culturi, expresia creației majore a tuturor experiențelor transculturale. Nu poți cunoaște capacitatea de creație spirituală a unei comunități etnice sau naționale fără să-i cunoști concepția mitică, istoria particulară a viziunii sale seculare despre destinul omului în cosmos, valențele condiției creatoare în ecosistemul din care face parte, aspirațiile etice în contextul spiritual al umanității”.
1989 – A avut loc căderea Zidului Berlinului: După ce timp de aproape trei decenii a despărţit Germania de Vest de cea de Est, Zidul Berlinului a fost spart în bucăţi, fapt ce a dus la prăbuşirea blocului comunist european, precum şi la unificarea Germaniei un an mai târziu.
După ce numeroşi est-germani au ajuns în Vest trecând prin Ungaria, liderul Partidului Comunist din RDG, Gunter Schabowski, a anunţat în dimineaţa zilei de 9 noiembrie 1989 că accesul prin graniţa creată între cele două Germanii va fi permis în cazul „călătoriilor particulare”.
La puţin timp după transmiterea mesajului, a început un adevărat pelerinaj al nemţilor spre Zidul Berlinului, oamenii începând să sfărârme graniţa din beton care, mai bine de 25 de ani, a împărţit oraşul şi ţara în două. Spre orele serii, când în zid apăruseră deja breşe enorme, lumea s-a adunat să sărbătorească evenimentul la Poarta Brandenburg.
A doua zi, după importantul eveniment, muncitorii s-au apucat de demolarea totală a zidului ridicat, în 1961, din ordinul liderului est-german Erich Honecker, pentru a împiedica populaţia să fugă în Apus, peste 100 de oameni fiind ucişi în timp ce încercau să îl escaladeze cu gândul de a scăpa din blocul comunist.
1986: Teoctist, pe numele de mirean Toader Arăpașu, era ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (d. 2007)
1970 – A încetat din viaţă omul de stat Charles de Gaulle. În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale a condus destinele Franţei libere, opunându-se regimului progerman de la Vichy, iar la începutul anilor ’60 a pus capăt crizei algeriene.
1961 – România a devenit membră a FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, instituţie specializată a O.N.U., creată la 16.X.1945, cu sediul la Roma).
1961 – Pilotul Neil A. Armstrong, primul om care a păşit pe Lună, a doborât recordul de viteză în aer, zburând cu 6.587km/h într-un aparat X-15.
1959 – A fost creată Agenţia naţională de presă a Irakului, INA, cu sediul la Bagdad.
1956 – Scriitorul şi filosoful francez Jean Paul Sartre, un admirator al ideilor comuniste, a condamnat sistemul brutal din URSS după invazia sovietică din Ungaria.
1953 – Cambodgia şi-a câştigat independenţa faţă de Franţa.
1940 – A decedat Arthur Neville Chamberlain, prim-ministru al Marii Britanii în perioada 1937-1940. A dus o politică de conciliere faţă de Germania hitleristă, încercând să evite declanşarea unui război în Europa. Acordul de la Munchen, semnat la 23.09.1938, alături de prim-miniştrii Franţei şi Italiei, Edouard Daladier, respectiv Benitto Mussolini, prin care era cedată Germaniei partea de sud a Cehoslovaciei, nu l-a oprit pe Hitler să formuleze noi pretenţii teritoriale, după ocuparea capitalei cehoslovace, de data aceasta faţă de Polonia.
1938 – A avut loc Kristallnacht, eveniment considerat începutul Holocaustului. În toată Germania au fost incendiate peste 200 de sinagogi, magazinelor evreieşti le-au fost sparte geamurile (ceea ce a dat numele de „Kristallnacht”, „noaptea sticlei sparte”), mulţi evrei au fost agresaţi fizic, peste 7.000 de oameni de afaceri evrei au fost atacaţi, cărţile religioase ale comunităţii evreieşti au fost arse în public, 91 de evrei au fost ucişi, iar peste 30.000 arestaţi şi trimişi în lagăre de concentrare.
1930 – S-a născut Aurel Rău, poet, prozator, traducător şi eseist . Născut din părinți agricultori, Aurel Rău a urmat liceul la Năsăud, Bistrița și Cluj. După terminarea Facultății de Filologie din Cluj (1953), a lucrat ca redactor la revista „Almanahul Literar” (unde a colaborat din primul an de studenție), iar din 1959 a fost redactor-șef (revista se va numi „Steaua” din 1954). Clasificat drept „manierist” de criticul Al. Piru, Gheorghe Grigurcu îl considera în 2009 „cel mai reprezentativ poet al grupării Steaua” și „cel mai mare poet în viață al Transilvaniei”. A tradus din Saint-John Perse, Machado, Giorgos Seferis, Konstantinos Kavafis.
1928 – A apărut primul număr al revistei Radiofonia, publicaţie oficială a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc cu câteva zile mai înainte, la 1 noiembrie).
1918 – S-a stins din viaţă Guillaume Apollinaire, poet şi critic de artă francez, reprezentant notoriu al avangardei artistice de la începutul secolului XX, reformator al limbajului poetic, precursor al suprarealismului.
În 1903, și-a început colaborările literare în diverse publicații, după ce, încă din 1902, își vădise talentul de critic de artă în paginile revistei „L’Européen”, unde publicase eseuri despre operele de artă admirate în muzeul din Nürnberg. A devenit în scurtă vreme unul dintre cei mai populari membri ai comunității artistice a Parisului, client obișnuit al localurilor „Le bateau lavoir” și „Le lapin agile” din Montmartre. Printre prietenii și colaboratorii săi s-au numărat Pablo Picasso, Jean Cocteau, Alfred Jarry, Erik Satie, Ossip Zadkine, Max Jacob.
Își câștiga pâinea lucrând la o bancă, dar pentru a-și rotunji veniturile a început să scrie romane erotice (pe care le-a numit „pornographiques et alimentaires”). A colaborat la reviste literare în care i-au apărut poemele în proză, publicate în volumul de debut, „L’enchanteur pourrissant” (1909, cu xilogravuri de André Derain). Atras de pictură, i-a adus în atenția publicului pe Picasso, Douanier Rousseau, Henri Matisse și Georges Braque.
A asistat la nașterea cubismului și a devenit unul dintre animatorii și teoreticienii curentului, fapt consfințit în 1913 de eseul „Les peintres cubists”, apărut în revista de sub conducerea lui „Les Soirées de Paris”. Apollinaire a propus termenul de „orfism” pentru a descrie tendința către abstracția absolută în pictura lui Robert Delaunay, termen care i se putea aplica la fel de bine și lui, ținând seama de prima sa culegere de poeme din 1911, intitulată „Le Bestiaire ou Cortège d’Orphée”.
Tot în 1913 a apărut volumul care l-a consacrat, „Alcools”, în care a adunat cele mai reușite poeme scrise între 1898 și 1912, suprimând punctuația pentru a nu stânjeni discursul liric, angajat în epopeea libertății expresiei.
1918 – Germania a fost proclamată republică odată cu abdicarea împăratului Germaniei Wilhelm al II –lea, care s-a refugiat în Olanda, în urma revoluţiei izbucnită în ţară.
1907 – Celebrul diamant Cullinan a fost oferit regelui britanic Eduard al VII-lea cu ocazia zilei sale de naştere. Piatra preţioasă este cel mai mare diamant din lume şi a fost găsită într-o mină din Africa de Sud de către Frederick Wells, căruia i s-au dat 10.000 de dolari recompensă pentru descoperirea sa. Diamantul a primit numele Cullinan după numele proprietarului minei în care a fost găsit.
1906 – Theodore Roosevelt a fost primul preşedinte american care a efectuat o deplasare oficială în afara ţării, el mergând în inspecţie la şantierul Canalului Panama.
1857 – Deputaţii din Adunarea Ad-hoc a Moldovei, în frunte cu Ion Roată, au depus o jalbă pe biroul Adunării cerând, printre altele, desfiinţarea boierescului.
1838 – Ţarul a aprobat hotărârea Consiliului de Miniştri de a permite evreilor care posedau diplome de medic obţinute la Academia şi universităţile din Rusia ţaristă să se angajeze ca medici în serviciul de stat în guberniile Novorosiei şi în Basarabia.
1330 – A avut loc lupta de la Posada: oastea ungară care se retrăgea spre Transilvania a fost înfrântă de oastea lui Basarab, care a provocat armatei invadatoare pierderi grele, însăşi viaţa regelui a fost primejduită. Victoria de la Posada a însemnat independenţa Munteniei.
694 – Egica, regele vizigoţilor din Spania, i-a acuzat pe evreii locali de complicitate cu cei din afara ţării în vederea răsturnarii liderilor creştini, hotărând trimiterea lor în sclavie şi confiscarea averii acestora.
De asemenea, toţi copiii evrei cu vârsta de peste şapte ani urmau să fie luaţi de la famiile lor pentru a fi crescuţi în religia creştină
