25 noiembrie 1916, Primul Război Mondial: Trupele române au pus la cale puternice acţiuni de luptă pe linia Cricov-Ialomiţa

2019: Bijuterii de valoare inestimabilă erau furate dintr-un muzei al orașului german Dresda, hoții nefiind prinși nici până în prezent

2018: Pentru a doua oară în istorie, croaţii câştigau Cupa Davis, învingându-i pe francezi în finală

2003: Cântărețul american Michael Jackson își lansa pagina oficială de internet, cu un mesaj către fani în care respingea categoric acuzațiile de abuz sexual asupra unui băiat de 12 ce îi erau aduse

2001 – Cercetătorii de la societatea „Advanced Cell Technology” din Worcester, Massachusetts, SUA, au anunţat clonarea primului embrion uman din lume, prin transferul nucleelor celulelor aparţinând unor celule de piele în ovule denucleate, prelevate de la femei.

1992 – Adunarea Federală a Cehoslovaciei a votat separarea celor două republici Cehia şi Slovacia începând de la 1 ianuarie 1993.

1986 – A izbucnit scandalul Iran – Contra, prin care oficialii americani îi sponsorizau în secret pe rebelii din Nicaragua, cu banii obţinuţi de pe urma vânzării de armament în Iran.

1981 – Adunarea Generală a ONU a adoptat „Declaraţia privind eliminarea tuturor formelor de intoleranţă şi discriminare bazate pe religie sau credinţă”.

1973 – Guvernul militar al Greciei a fost răsturnat în urma unei lovituri de stat a forţelor armate, după şase ani de dictatură militară.

Lovitura de stat a fost orchestrată de şeful poliţiei militare, generalul de brigadă Dimitrie Ioannidis.

Auto-numitul preşedinte, George Papadopoulos, a fost plasat sub pază severă. Generalul – locotenent Phaedon Gizikis, comandantul Armatei I, a fost investit de armata greacă să-l succeadă la conducerea ţării. A fost restaurat parţial regimul civil, dar armata a păstrat o mare parte a puterii în stat.

Noul regim a durat doar câteva luni, prăbuşindu-se în 1974 după ce a provocat o tentativă de lovitură de stat în Cipru, care a dus la invazia turcă a insulei.

Fostul prim-ministru Constantin Karamanlis, aflat în exil, a fost rechemat în ţară pentru a conduce noul guvern.

Un referendum a respins restaurarea monarhiei şi a fost votată o republică parlamentară. Karamanlis a fost prim-ministru timp de şase ani şi apoi ales preşedinte.

După restaurarea democraţiei, George Papadopoulos a fost condamnat pentru înaltă trădare şi condamnat la moarte prin împuşcare, pedeapsă comutată ulterior la închisoare pe viaţă.

O decizie de guvern a hotărât să-l elibereze pe motive umanitare, în decembrie 1990, dar a fost abandonată după un şir de masive proteste publice. Papadopulos a petrecut ultimii trei ani din pedeapsă într-un spital penitenciar, înainte de a muri în iunie 1999.

1971 – Danemarca şi Norvegia au devenit primele state membre ale NATO, care au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă cu Vietnamul de Nord.

1963 – La trei zile după asasinarea sa în Dallas,Texas, preşedintele american John F. Kennedy a fost înmormântat la Cimitirul Naţional Arlington (Washington).

1940 – Au început, la Jilava, săpăturile pentru dezgroparea, în vederea reînhumării, a osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu şi ale celorlalţi legionari ucişi împreună cu el.

1936 – Germania şi Japonia au semnat  „Pactul Anti-Comintern” , „pentru a proteja interesele lor comune”, în cazul unui atac neprovocat din partea Uniunii Sovietice. Pactul a fost reînnoit în aceeaşi zi, cinci ani mai târziu.

1932 – A avut loc un Pact de neagresiune electorală între Partidul Naţional Ţărănesc şi Garda de Fier, la care a  aderat, ulterior, gruparea liberală condusă de Gheorghe Brătianu („georgiştii”), Uniunea Agrară condusă de Constantin Argentoianu şi Partidul Evreiesc din România.

1920 – A fost semnat decretul privind aplicarea în întreaga Românie a legii şi a regulamentului aplicării sistemului metric de măsuri şi greutăţi.

1918 – În locul lui Constantin Stere, demisionat, preşedinte al Sfatului Ţării a fost ales Pantelimon Halippa, iar în calitate de vicepreşedinte au fost aleşi: V. Bârcă şi Gheorghe Buruiană, iar secretari: I. Buzdugan, A. Scobioală şi B. Epure.

1918 – Fosta provincie Austro-Ungară Voivodina şi-a proclamat secesiunea şi s-a alăturat Regatului Serbiei.

1916 – Primul Război Mondial: Trupele române au pus la cale puternice acţiuni de luptă pe linia Cricov-Ialomiţa, pentru a câştiga timpul necesar atât concentrării forţelor ruse, cât şi pregătirii unei alte linii de rezistenţă.

1896 – A apărut, la Bucureşti, primul număr al revistei Literatura şi arta română. Idei, simţire şi formă, sub conducerea lui Nicolae Petraşcu .

1885 – S-a stins din viaţă Grigore Alexandrescu, poet și fabulist român.

De mic a dovedit o inteligență deosebită și o memorie extraordinară, a învățat greaca și franceza. Ajuns la Bucuresti, a fost elev la pensionul Sfântul Sava, fiind coleg cu Ion Ghica, ocazie cu care a făcut cunoștință cu Ion Heliade Rădulescu. I-a uimit pe toți prin talentul său poetic, iar un timp a locuit acasă la Heliade, care i-a publicat prima poezie, Miezul nopții, în Curierul Românesc, urmată de elegia Adio. La Târgoviște.

A debutat cu poezii publicate în Curierul Românesc condus de Ion Heliade Rădulescu. Poezia sa a fost influențată de ideile care au pregătit Revoluția din 1848.

Este ultimul fabulist autentic din literatura română, lăsându-ne vreo 40 de fabule, în care adevărul e mascat, din cauza cenzurii autorităților (Câinele și cățelul, Boul și vițelul, Dreptatea leului, Vulpea liberal etc).

1867 – A intrat în vigoare prima Convenţie poştală (cea din Rusia), prin care, pe teritoriul României, serviciul de poştă era efectuat numai de Poşta Română.

1865 – Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de organizare a Muzeului Naţional de Antichităţi.

1864 – A fost promulgată Legea instrucţiunii publice, care a stat la baza învăţământului românesc modern. S-au stabilit trei grade de învăţământ: primar, secundar şi superior, din care „instrucţiunea primară era obligatorie şi gratuită”.

1759 – Un cutremur (cu epicentrul în Marea Mediterană) a distrus oraşele Beirut şi Damasc, ucigând circa 30.000-40.000 oameni.

1716 – Un detaşament austriac a pătruns prin surprindere în Bucureşti, luând prizonier pe domnitorul Nicolae Mavrocordat, care a fost dus la Sibiu, unde a răms până la încheierea păcii.

1716 – A încetat din viaţă Antim Ivireanul, cărturar român, mitropolit al Munteniei (1708-1716); cel care a înfiinţat tipografii la Snagov (1694) şi Râmnic (1705), a fost ctitorul ansamblului monastic Antim (1716), a ilustrat Evangheliile de la 1693 şi 1597, a decorat uşa de intrare a mănăstirii Antim din Bucureşti şi a executat portretul lui Constantin Brâncoveanu.

1716 – A decedat Constantin Cantacuzino, stolnic, diplomat, istoric şi geograf roman; unul dintre reprezentanţii de seamă ai umanismului românesc, cel care a întocmit o hartă a Munteniei (prima operă cartografică românească), tipărită în greceşte la Padova (1700).

Cărturarul a fost autorul unei „Istorii a Munteniei dintru început”, rămasă neterminată, în care susţine originea românească, unitatea şi continuitatea poporului român pe teritoriul Daciei.

1715 – A fost începutul domniilor fanariote în Ţara Românească, prin instaurarea la domnie a lui Nicolae Mavrocordat.

Domniile fanariote însemnau o prelungire a controlului exercitat de Poartă asupra Ţărilor Române, dar cu autonomie internă sporită.

1667 – Un cutremur devastator s-a produs în Shemakha, în Caucaz, provocând moartea a 80.000 de oameni.

1600 – A avut loc Bătălia de lângă Curtea de Argeş, dintre oastea lui Mihai Viteazul şi oastea polonă, care la acel moment, prin victoriile anterioare, instalase noi domnitori în Moldova şi Muntenia. Înfrângerea de la Curtea de Argeş l-a silit pe Mihai Viteazul să ia drumul Vienei, unde a ajuns la 12 ianuarie 1601.

1491 – A început asediul cetăţii Granada, ultima cetate stăpânită de mauri în Spania.