10 februarie 1933, s-a născut Victor Rebengiuc, actor roman, cu o contribuție importantă la dezvoltarea teatrului și cinematografiei românești

2009 – Un satelit rusesc şi un satelit american s-au ciocnit deasupra Siberiei.

2005 – Coreea de Nord a anunţat că posedă arme nucleare.

2005 – A încetat din viaţă dramaturgul american Arthur Miller, un gigant al teatrului contemporan şi o conştiinţă a secolului XX.

Printre cele mai cunoscute piese ale sale figurează „Moartea unui comis-voiajor” şi „Cruciatul”, un studiu devastator despre puterea isteriei maselor, inspirat de propria experienţă în perioada vânătorii de comunişti declanşată de McCarthy.

A fost laureat al Premiului Pulitzer pentru Dramaturgie şi soţul lui Marilyn Monroe.

2003 – Franța și Belgia s-au opus, la NATO, cererilor americane privind acordarea de sprijin pentru Turcia, în cazul unui atac împotriva Irakului.

Franța, Rusia și Germania au adoptat o declarație comună, care se referea la prelungirea inspecțiilor din Irak.

1997 – Supercalculatorul Deep Blue, fabricat de IBM, l-a înfrânt la şah pe campionul mondial Garry Kasparov.

În mai 1997, Gari Kasparov a jucat la New York o partidă de șah cu supercomputerul IBM Deep Blue. Evenimentul a fost urmărit de milioane de oameni în timp real pe site-ul IBM.

Din șase partide desfășurate pe parcursul a nouă zile, Kasparov nu a reușit să învingă computerul decât în prima partidă; în următoarele a obținut remiză, iar în timpul ultimei partide a renunțat, cedând nervos.

1990 –  Curtea Supremă de Justiție a României, sesizată de Procuratura Generală, a hotărât trimiterea în judecată pentru complicitate la genocid, în perioada timișoreană a Revoluției din decembrie 1989, pe membrii comandamentului instituit la Timișoara pentru înăbușirea și reprimarea Revoluției.

1970 – Reprezentativa de handbal masculin a României a cucerit, pentru a treia oară consecutiv, titlul de campioană mondială.

1968 – S-a creat Societatea de Ştiinţe Istorice din România, pe baza Secţiei de istorie a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (constituită la 9.VI.1949); primul preşedinte fiind Petre Constantinescu-Iaşi.

1962 – A avut loc un schimb de spioni.

Pilotul avionului U2 doborât de sovietici, Francis Gary Powers, a fost schimbat cu Rudolph Abel, un spion sovietic deţinut de Statele Unite ale Americii.

1947 – Delegaţia României (Gheorghe Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămaceanu) a semnat, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, care încheia şi în plan diplomatic Al Doilea Război Mondial; României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i s-a impus plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război.

1947 – Italia a cedat Iugoslaviei Dalmația ocupată în timpul războiului.

1942 – Primul Disc de Aur a fost decernat de Compania RCA VICTOR americanului Glenn Miller, pentru melodia Chatta Nooga Choo Choo.

1938 – A avut loc înlăturarea, după 44 zile, a Guvernului Octavian Goga (28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938), creat de Partidul Național Creștin din România, partid rezultat din fuziunea la 14 iulie 1935, la Iași, a Ligii Apărării Național Creștine (condusă de Alexandru C. Cuza) și a Partidului Național Agrar (condus de Goga).

După demisia Guvernului, Regele Carol II-lea a instaurat dictatura personală, a cărei realizare o urmărea încă de la urcarea pe tron, şi-a numit în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea.

Constituţia din 1923 a fost suspendată şi a fost elaborată o nouă lege fundamentală care a fost promulgată pe 27 februarie 1938. Prin aceasta, regele şi-a arogat largi prerogative executive şi legislative. Prin aceste două acte a avut loc o schimbare a formei de guvernământ din România. Monarhia îşi asigura o poziţie dominantă în sistemul politic al ţării, iar instituţiile statului erau subordonate lui Carol al II-lea.

Pe 30 martie 1938 a survenit lovitura decisivă aplicată de Carol formaţiunilor politice. A fost publicat decretul-lege de dizolvare a asociaţiilor, grupărilor şi partidelor politice. În urma acestui decret, Partidul Național Creștin şi-a încetat activitatea.

La 9 decembrie 1919, guvernul român (prim-ministru fiind generalul Constantin Coandă) a semnat cu Puterile aliate și asociate Tratatul asupra minorităților, conform căruia România acorda cetățenia deplină și egalitate în drepturi tuturor minorităților în cadrul noilor granițe în schimul recunoașterii de către Puterile aliate a acestora. Tratatul a fost legiferat ulterior prin Constituția din 29 martie 1923 și legea din 25 februarie 1924, prin care toți locuitorii foști cetățeni ai Austro-Ungariei și ai Republicii Federative Sovietice Socialiste Ruse, care aveau domiciliu administrativ în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș la 1 decembrie 1918, în Bucovina la 28 noiembrie 1918 și în fosta Basarabie țaristă la 9 aprilie 1918, dobândeau cetățenia română, cu drepturi depline.

Guvernul prezidat de Octavian Goga a publicat, la 21 ianuarie 1938, Decretul nr.169 de revizuire a cetăţeniei, prin care evreii cetăţeni români urmau să-şi redovedească cu acte dreptul la cetăţenie, în conformitate cu legea din 25 februarie 1924, în termen de 20 de zile de la afişarea listelor pe comune şi oraşe. Ca urmare a acestui decret a fost revizuită situaţia a 617.396 de evrei, dintre care 392.172 (63,50%) şi-au păstrat cetăţenia română, iar 225.222 (36,50%) şi-au pierdut-o. Cei peste 200.000 de evrei, cu cetăţenia pierdută, au primit certificate de identitate valabile pe un an, cu posibilitatea de prelungire. Erau consideraţi străini fără paşaport şi supuşi regimului juridic ca atare. Guvernul Goga justifica acest decret prin faptul că între anii 1918 şi 1924, în România, s-au infiltrat evrei din fosta Austro-Ungaria şi Republica Federativă Sovietică Socialistă Rusă.

1933 – A venit pe lume Victor Rebengiuc, actor roman, cu o contribuție importantă la dezvoltarea teatrului și cinematografiei românești; membru al trupei Teatrului Bulandra București din 1957.

Performanțele sale artistice sunt legate și de importante roluri în teatrul de televiziune și în Teatrul Radiofonic Național.

În anul 2004, la cea de‑a treia ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, a primit Premiul de Excelență pentru întreaga carieră. În același an, acesta a fost declarat de criticii de film din România (Retrospectiva Filmelor Anului) cel mai bun actor din 2004 pentru rolul din filmul „Niki Ardelean, colonel în rezervă”, de Lucian Pintilie.

În 2008, când a împlinit 75 de ani, editura Humanitas a lansat cartea „Victor Rebengiuc – Omul și actorul”, semnată de criticul Mihaela Michailov și jurnalista Simona Chițan.

1932 – A murit Edgar Wallace, scriitor englez de thriller (romane criminalistice), regizor și jurnalist.

În anul 1905 a apărut în editura lui proprie romanul thriller „Cei patru incoruptibili”, care a fost un roman de succes, însă pentru scriitor a fost un dezastru financiar. El a declarat că cine va ghici deznodamântul romanului va primi 500 de lire străine.

Numai prin intevenția lordului Harmworth de la ediția ziarului englez „Daily Mail” a fost salvat Wallace de la o sărăcire completă.

Romanul său criminalistic cel mai renumit, „Vrăjitorul”,  a fost prezentat ca piesă de teatru, iar romanul „The Squeaker” (Trișorul) (1930) a fost ecranizat sub regie proprie.

Romanele lui Wallace au fost traduse în 44 de limbi prin anii 1940.

În Germania (1959) a fost prezentat filmul „Der Frosch mit der Maske” (Broasca mascată), ceea ce a declanșat o popularitate deosebită a scriitorului englez, urmând 38 de ecranizări a romanelor sale în Europa de vest.

În anul 1999, arhivele filmelor criminalistice germane i-au acordat operelor lui Wallace premiul „Edgar Allan Poe”.

1921 – În cadrul alegerilor parlamentare parţiale de la Soroca (România), Constantin Stere a întrunit o majoritate covârşitoare de voturi, el candidând din partea Partidului Ţărănesc Basarabean.

1882 – Bogdan Petriceicu Hașdeu a fost ales membru al Societății de lingvistică din Paris.

1879 – A decedat sculptorul, pictorul şi caricaturistul francez Honore Daumier.

În 1828, Daumier a produs primele sale litografii, pentru ziarul „Silhouette”. În 1830 a publicat  primele sale caricaturi. Incisivitatea sa cuplată cu arta caricaturilor sale i-au adus lui Daumier o celebritate imediată, dar şi o condamnare, în 1832, la şase luni de închisoare, pentru publicarea unei caricaturi care îl reprezentau pe regele francez Louis-Philippe, în postura personajului Gargantua.

1873 – S-a încheiat, la Bucureşti, Convenţia româno-austro-ungară, privind joncţiunea liniei ferate Cernăuţi-Suceava şi reglementarea chestiunilor de poliţie de vamă.

1867 – La Teatrul Naţional din Iaşi a avut loc premiera piesei Răzvan Vodă, de B. P. Haşdeu. Apărută în volum tot în 1867, piesa a primit titlul definitiv Răzvan şi Vidra, în 1869.

1841 – A intrat în vigoare Actul uniunii, ce confirma oficial unirea Canadei Superioare cu Canada Inferioară (actul fusese semnat în 1840).

1836 – S-a născut Gregoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog roman; membru titular al Academiei Române (1876). Alături de Grigore Cobălcescu, este considerat ctitorul şcolii româneşti de geologie şi paleontologie.

A iniţiat şi a realizat prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; a publicat studii asupra mamiferelor poliocene şi cuaternare descoperite în ţară şi a făcut cercetări de geologie regională.

1819 – Simon Bolivar a fost numit președinte al Venezuelei și comandant suprem al armatei revoluționare.

1763 – Tratatul de la Paris a pus capăt războiului de şapte ani, cunoscut şi sub numele de războiul franco-indian.

Franţa a cedat Canada Angliei.

După şapte ani de război continuu, Franţa şi Marea Britanie au semnat în această zi, în 1763, Tratatul de la Paris, care a pus capăt ostilităţilor dintre cele două mari puteri europene. Franţa a pierdut toate coloniile sale din America de Nord, cedând Canada, Valea Ohio şi malul stâng al Mississippi, Dominica şi Insulele Grenadine, iar Franţei i-au rămas insulele Saint-Pierre şi Miquelon, astăzi încă franceze.

1755 – S-a stins din viaţă Charles-Louis de Secondat, Baron de La Brède et de Montesquieu, una din cele mai complexe și importante figuri ale iluminismului francez.

A activat în calitate de consilier (1714) în parlamentul de la Bordeaux, devenind președintele acestuia (1716 – 1728), după moartea unuia din unchii săi, căruia i-a moștenit titlul și funcția. În 1728, el a devenit membru al Academiei Franceze.

Opera sa majoră, Scrisori persane (1721), „profundă alegorie a dragostei, moralei, politicii și religiei”, s-a bucurat de un succes imens și imediat. Cartea este concepută sub forma unei colecții de scrisori, despre care se presupune a fi fost scrise de călători în Persia și de prietenii acestora din Europa. Aici, autorul a satirizat și a criticat instituțiile franceze.

În calitate de teoretician, a scris, în 1734, o disertație istorică științifică asupra înfloririi și decăderii Romei, Considérations sur les causes de la grandeur des Romains et de leur décadence (Considerații asupra cauzelor măreției și decadenței romanilor), în care afirmă că „Roma a oferit spectacolul unei fascinante pervertiri a firii umane, al unei patologii la care republicile sunt extrem de vulnerabile“.

Spiritul legilor (1748) a debutat cu o scurtă discuție despre legi în general. În cartea I, Capitolul III, susține că „legea în general este rațiunea omenească în măsura în care ea guvernează toate popoarele de pe pământ, iar legile politice și civile ale fiecărui popor nu trebuie să fie decât cazuri particulare la care se aplică această rațiune omenească”. Scopul deliberat a lui Montesquieu în această carte este să explice legile umane și legile sociale. Conform lui, tot ceea ce există are legile sale, Divinitatea are legile sale, „lumea material” și „substanțele superioare omului” au, la rândul lor, legi proprii.

Cartea este un studiu comparativ, concentrat asupra a trei tipuri de guvernare (republică, monarhie și despotism), fiind realizat sub influența ideilor lui John Locke.

Una din teoriile majore prezentate în lucrare este cea a separării puterilor în stat, conform căreia puterile guvernului trebuie separate și echilibrate pentru a garanta libertatea individului. Cartea își păstrează și în prezent importanța istorică, fiind una dintre operele care au influențat decisiv elaborarea Constituției Statelor Unite ale Americii, care, la rândul său, a influențat esențial scrierea a numeroase constituții din multe state ale lumii.

1388 – S-a menţionat, pentru prima dată, orașul–cetate Suceava, drept capitală a statului feudal Moldova.

1355 –  Regele Ludovic I al Ungariei a confirmat înțelegerea cu domnul Nicolae Alexandru, care, în schimbul unor garanții de securitate, a acceptat suzeranitatea regală maghiară asupra Valahiei Transalpine (Țara Românească).

1258 – Mongolii au distrus Bagdadul.

Oastea mongola a lui Hulagu Khan, fiul cel mare al lui Genghis Khan, au dat asaltul final asupra înfloritorului oraş al islamului – Bagdad, omorând pe oricine încerca să scape. Locuitorii din Bagdad au fost masacraţi, iar califul Al Musta’sim a fost ucis fiind calcat în picioare de caii mongolilor.