6 mai 1984, a avut loc, la Palatul Sporturilor din Bucureşti, gala de adio a gimnastei Nadia Comăneci

2003 – A fost inaugurată, la Moscova, prima staţie de metrou din lume aflată la cea mai mare adâncime. Staţia Park Pobedi (Piaţa Victoriei) este construită la 90 de metri sub pământ.

1994 – A avut loc inaugurarea oficială a tunelului de sub Canalul Mânecii, considerat de experţi ca „lucrarea secolului”. Eurotunelul, cu o lungime de 50,3 km, situat la o adâncime cuprinsă între 25 şi 45 de metri sub fundul mării, a costat 10 miliarde de lire sterline

A fost nevoie de 13.000 mii de oameni şi 6 ani pentru finalizarea lucrărilor, iar pentru construcţia sa au fost exacavaţi 4 milioane de metri cubi de calcar.

O primă tentativă s-a înregistrat în 1880, dar din cauza dificultăţii, proiectul a fost rapid abandonat. Eurotunelul acoperă distanţa dintre Kent (Anglia) şi Normandia (Franţa), adică 50 km, dintre care 39 trec pe sub fundul Canalului Mânecii.

La această oră, tunelul este cea mai lungă linie de metrou subacvatic din lume.

1984 – A avut loc, la Palatul Sporturilor din Bucureşti, gala de adio a gimnastei Nadia Comăneci. Cu prilejul retragerii sale din activitatea competiţională, marea gimnastă a primit din partea preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic, Juan Antonio Samaranch, Ordinul Olimpic.

1961 – S-a stins din viață și a fost înmormîntat în satul natal Lăncrăm, Lucian Blaga, poet, dramaturg şi filozof roman, considerat unul dintre cei mai mari poeţi pe care i-a avut poporul român şi care vă dăinui veşnic prin operele sale.

Copilăria sa a stat, după cum el însuşi mărturisea, sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului, autodefinindu-se mut ca o lebădă, deoarece viitorul poet nu a vorbit până la vârsta de patru ani. Fiu de preot, Isidor Blaga despre care a aflat de la fraţii lui că era de o exuberanţă şi de o volubilitate deosebit de simpatică, a fost al nouălea copil al familiei.

Şi-a făcut studiile primare la şcoala germană din Sebeş-Alba, urmate de liceul Andrei Şaguna, din Braşov, şi de Facultatea de Teologie din Sibiu (1914-1917), unde s-a înscris pentru a evita înrolarea în armata austro-ungară.

În 1919, Sextil Puşcariu i-a publicat Poemele luminii, mai întâi Glasul Bucovinei şi Lamura, apoi în volum. A fost membru fondator al revistei Gândirea (apărută în 1921), de care s-a despărţit în 1942, şi a înfiinţat, la Sibiu, revista Saeculum (1942-1943). Încă din primii ani ai liceului, Blaga s-a impus atenţiei colegilor: La cursuri, îmi aduc aminte că uimea pe profesori cu originalitatea răspunsurilor pe care le va da. Şi în vreme ce clasa-şi îndrepta admiraţia spre muşchii atletici ai unor colegi, bănuiam în sclipirea ochilor un joc de flăcări deasupra unei comori, un fost coleg de liceu al poetului, Horia Teculescu.

În 1910, acesta a debutat în Tribuna din Braşov cu poezia Pe ţărm, urmată de cea intitulată Noapte şi a fost ales preşedinte al societăţii literare din şcoală. Începuse să-l pasioneze problemele de ştiinţă şi filozofie. Ne vorbea despre planeta Marte, încerca să ne dovedească existenţa vieţii acolo. Cu timpul era pasionat mai mult de problemele filozofice (Conta, Schopenhauer, Höffding, Bergson).

O lungă perioadă (1926-1939) a lucrat în diplomaţie, fiind, succesiv, ataşat de presă şi consilier la legaţiile României din Varşovia, Praga, Berna şi Viena, ministru plenipo-tenţiar la Lisabona. Şi-a continuat activitatea literară şi ştiinţifică, publicând în tot acest timp volume de versuri, eseuri filozofice şi piese de teatru.

În 1936 a fost ales membru al Academiei Române. Între 1939 şi 1948 – profesor la Catedra de filozofia culturii a Universităţii din Cluj, apoi cercetător la Institutul de Istorie şi Filozofie din Cluj (1949-1953) şi la Secţia de istorie literară şi folclor a Academiei, filiala Cluj (1953-1959). După 1943, nu a mai publicat niciun volum de versuri originale, deşi continua să lucreze. Abia în 1962, opera sa a reintrat în circuitul public.

Inaugurată cu Poemele luminii (1919), opera poetică antumă a lui Blaga cuprindea, până în 1943, încă şase volume: Paşii profetului (1921), În marea trecere(1924), Lauda somnului (1929), La cumpăna apelor (1933), La curţile dorului (1938), Nebănuitele trepte (1943).

Poeziile nepublicate în timpul vieţii au fost grupate de autor în patru cicluri: Vârsta de fier 1940-1944, Corăbii de cenuşă, Cântecul focului, Ce aude unicornul (volumul Poezii 1962). Poezie de cunoaştere, construită pe marile antinomii universale (lumină/întuneric, iubire/moarte, indi-vid/cosmos) şi având ca temă centrală misterul existenţei, creaţia sa lirică evoluează dinspre elanurile vitaliste spre tristeţea metafizică şi dinspre imagismul pregnant metaforic spre o simplitate clasică a expresiei.

Dramaturgia, alcătuită din poeme dramatice, porneşte de la miturile şi legendele autohtone sau de la evenimente ale istoriei şi culturii naţionale (Zamolxe (1921), Tulburarea apelor (1923), Meşterul Manole (1927), Cruciada copiilor (1930), Avram Iancu (1934), Daria, Fapta şi Învierea (1925), Arca lui Noe (1944), Anton Pann (1965).

Opera filozofică este organizată în patru trilogii (a cunoaşterii, a culturii, a valorilor şi trilogia cosmologică (Filozofia stilului (1924), Cunoaşterea luciferică (1933), Spaţiul mioritic (1936), Geneza şi sensul culturii (1937)).

Câteva culegeri de aforisme (Discobolul, 1945) şi eseuri, alături de memorialistica din Hronicul şi cântecul vârstelor şi de romanul autobiografic Luntrea lui Caron, ambele publicate postum, şi lucrarea Pietre pentru templul meu (1919), întregesc imaginea uneia dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii române moderne.

1954 – Atletul britanic Roger Banister a devenit primul om din lume care a alergat o milă (1.601 metri), în mai puţin de patru minute.

1937 – Aeronava Hindenburg, cel mai mare dirijabil construit vreodată, a luat foc în timp ce încerca să aterizeze la Lakenhurst, New Jersey. S-au înregistrat victim: 36 de pasageri şi membri ai echipajului.

1931 – S-a constituit, la București, Partidul Țărănesc-Democrat sub conducerea lui Constantin Stere. La 13 iulie 1933, acesta a fuzionat cu Partidul Țărănesc-Radical, condus de Grigore Iunian.

1899 – Au avut loc lucrările primei Conferințe a păcii la Haga, cu participarea a 109 reprezentanți din 26 state printre care și România.

Scopul Conferinței de la Haga a fost semnarea unei convenții asupra reglementării pașnice a conflictelor internaționale.

Delegația română, din care au făcut parte: Alexandru Beldiman, ministru la Berlin, și Ion Papianu, agentul diplomatic de la Belgrad, a semnat documentele cu rezerve.

1889 – Turnul Eiffel a fost deschis oficial spre vizitare publicului în cadrul expoziţiei universale din Paris.

1888 – Victor Babeș a făcut primele vaccinări antirabice la București.

1791 – A fost emis Decretul prin care Palatul Luvru din Paris a fost transformat în muzeu.

1758 – A venit pe lume revoluţionarul francez Maximilien Robespierre, unul din discipolii lui Jean-Jacques Rousseau şi una dintre cele mai cunoscute figuri ale revoluției franceze.

S-a născut la Arras, într-o familie înstărită. Avocat, el a fost ales deputat al Stării a treia, devenind cunoscut prin discursurile sale din clubul iacobin și la procesul regelui.

A fost supranumit „Incoruptibilul” pentru că ducea o viață austeră şi ales lider al grupării radicale iacobine. Robespierre a rămas un personaj controversat, prezentat de unii ca idealist, iar de alții ca un fanatic.

În 1793, acesta a provocat căderea grupului girondinilor, iar ca membru al Comitetului Salvării Publice a fost adeptul și apologetul unei politici de teroare împotriva adversarilor politici, care a dus la decapitarea prin ghilotinare a multor reprezentanți de frunte ai Revoluției franceze.

1729 – Inochenție (Ioan) Micu a fost numit episcop unit și a primit un loc în Dieta Transilvaniei.

Ioan Micu a preluat efectiv episcopatul la 28 septembrie 1723.

1682 – Ludovic al XIV-lea al Franţei şi-a mutat întreaga curte la Versailles.

Palatul Versailles (în franceză Château de Versailles) este un palat regal construit la Versailles, în Franţa. A fost reşedinţa regilor Franţei Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XV-lea şi Ludovic al XVI-lea. Acest palat se înscrie printre cele mai remarcabile monumente din Franţa, nu numai prin frumuseţe, ci şi prin prisma evenimentelor al căror teatru a fost.

A devenit reşedinţă regală permanentă începând cu anul 1682, când regele Ludovic al XIV-lea a mutat curtea de la Paris, până în 1789, când familia regală a fost forţată să se întoarcă în capitală, cu excepţia câtorva ani din timpul Regenței.

Palatul Versailles reprezintă un simbol al sistemului monarhiei absolute adoptat de către Ludovic al XIV-lea.

În acest castel, în Camera Oglinzilor, a fost semnat Tratatul de la Versailles. În 1837, palatul a devenit primul muzeu de istorie al Franţei.

1639 – S-a finalizat construcția bisericii Trei Ierarhi din Iași, ctitoria lui Vasile Lupu, domn al Moldovei.

1600 – Mihai Viteazul l-a alungat pe Ieremia Movilă şi-a ocupat Moldova, realizând astfel prima unire politică a celor trei ţări române, intitulându-se domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi a toată ţara Moldovei.

1527 – Trupele conduse de Charles, duce de Burbon, au invadat Roma, ucigând peste 4.000 de locuitori şi jefuind bogăţii inestimabile.

Roma fost devastată de armatele Împăratului Sfântului imperiu roman de naţiune germană, Carol Quintul. Garda Elveţiană care apăraVaticanul s-a baricadat în curtea Bazilicii Sf. Petru şi a apărat Sfântul Scaun în faţa asediului a mii de soldaţi.

147 de luptători din Garda Elveţiană au căzut eroic în lupta în care au supravieţuit numai 42. Papa a fost salvat printr-un pasaj secret lung de 750 metri, existent şi în zilele noastre, care leagă Vaticanul de Castelul Sant’Angelo.

Această bătălie eroică este celebrată la fiecare 6 mai, dată care a devenit ziua prestării jurământului pentru noii recruţi din Garda Elveţiană.