2012 – A avut loc, la Arena Naţională din Bucureşti, Finala Europa League 2012, disputată între echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao; cu ocazia meciului, zeci de mii de suporteri spanioli au invadat Capitala, Prinţul Felipe de Asturias, moştenitorul tronului Spaniei, susţinător al echipei Atletico Madrid, asistând la eveniment.
2003 – A avut loc o premieră mondială medicală la Clinica de Urologie și Transplant Renal din Cluj: un bărbat a fost operat concomitent în partea stângă și în partea dreaptă a corpului, folosindu–se o singură cale de acces.
Cei doi medici care au condus operațiile sunt profesorul Mihai Lucan și profesorul Ralph Senner, însoțit de robotul Aesop.
1994 – Nelson Mandela a fost ales primul preşedinte de culoare al Africii de Sud.
1994 – România a obţinut statutul de partener asociat al Uniunii Europei Occidentale.
1994 – Senatul SUA a aprobat aderarea României la Alianţa Nord–Atlantică.
1979 – La cea de–a XII–a ediţie a Campionatului european de gimnastică de la Copenhaga, Nadia Comăneci a câştigat, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut şi a intrat în posesia trofeului – performanţă unică în istoria competiţiei.
1974 – Comitetul juridic al Camerei Reprezentanţilor din SUA a început audierea martorilor în vederea declanşării procedurii de destituire a preşedintelui Richard Nixon.
1966 – A decedat Alfred Mendelsohn, compozitor, pedagog şi dirijor.
Alfred Mendelsohn, născut la 17 februarie 1910, în Bucureşti, a studiat la Academia de Muzică din Viena cu Joseph Marx şi Franz Schmidt, şi Conservatorul din Bucureşti, la Mihail Jora. În perioada 1944-1963, a fost dirijor la Opera Naţională Bucureşti. A predat ca profesor de contrapunct la Conservator.
El a compus mai multe opere şi de balet, opt simfonii şi o simfonie dramatică în şapte scene, un poem simfonic, o suită de coarde, un violoncel concert, doua vioară şi două concerte pentru pian, lucrări de cameră, oratorii, cantate, muzică de teatru şi film, lucrări corale şi cântece.
1960 – SUA au devenit primul stat care a legalizat pilula contraceptivă.
1956 – S-a născut, la Sibiu, Septimiu Roman, jurnalist la Radio România (din 1991); corespondent Radio România Actualităţi la Guvern, Parlament, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării, profesor de limba şi literatura română şi limba franceză, crainic şi redactor la Camera Ştirilor, realizator de emisiuni, expert de limba română la China Radio International; a fost, de asemenea, corespondent special al RRA în teatrele de operaţiuni din Irak şi Iordania.
În 2005, acesta şi-a lansat cartea „Prin jertfă pentru Europa – Campania din Vest”, iar în 2006, a primit, din partea Oficiului pentru Cultul Eroilor, „Diploma de Excelenţă” pentru recunoaşterea meritelor în promovarea cultului eroilor.
1955 – Republica Federală Germania a intrat în NATO.
1950 – Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus formarea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, considerată precursoarea Uniunii Europene.
1946 – Regele Victor Emmanuel III al Italiei a abdicat şi a fost succedat de Humbert II. În scurt timp, Italia a devenit în urma unui referendum republică.
1937 – S-a născut chimistul Ionel Haiduc, preşedinte al Academiei Române (din 5.IV.2006); şi-a orientat activitatea ştiinţifică în domenii de mare actualitate, la graniţa dintre chimia anorganică şi cea organică (chimia ciclurilor anorganice, a compuşilor organometalici, chimia supramoleculară ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1991, vicepreşedinte (1998-2000) şi preşedinte al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române (1995-2006).
1918 – S-a stins din viaţă George Coșbuc, poet și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
Poezia sa aparține patrimoniului cultural național și, deși este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbările școlare sau populare, creația sa îl recomandă drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvârșit și un autor canonic, care nu poate lipsi din manualele școlare nici în ziua de azi.
A dus, de asemenea, o prodigioasă activitate de iluminare a țăranilor, e un precursor al mișcării poporaniste și un tehnician al prozodiei, folosea o gamă foarte variată de picioare metrice și de ritmuri, de la cele ale poeziei populare la terza rima.
A dat o versiune completă a poeziei lui Dante, Divina comedie. A tradus foarte mult din lirica străină și a adaptat prin localizare la sufletul și mediul țărănesc Eneida și Odiseea, a introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, în poezia română. Toate aceste calități îl recomandă pentru poziția pe care o ocupă, de autor clasic, dar mai ales simțul echilibrului și faptul că a scos în evidență partea solară, idilică, a sufletului țăranului român.
În descrierea naturii, la Coșbuc, obiectul evocării e omul pământului, peisajul având funcția de a-i oferi acestuia cadrul de manifestare, în tradiția poemelor lui Vergiliu și ale lui Hesiod, cu ale sale Munci și zile.
G. Coșbuc închină fiecărui anotimp măcar câte o poezie, spectacolul lumii rurale relevând cadrul existențial și unele dintre îndeletnicirile țărănești tipice (Noapte de vară, Vara, În miezul verii, Iarna pe uliță). Natura este plastică și, de obicei, evocatoare de tablouri şi contururi exacte, exprimând puternice stări sufletești.
Viziunea artistică din Balade și idile este unitară, poemele impunându-se prin prospețime și prin optimism, în legătură intimă cu mentalitatea țărănească, ale cărei ipostaze fundamentale le stilizează. Idilele sunt caracterizate printr-un lirism discret, în viziune obiectivată epic sau dramatic. Poetul surprinde în scene de o grație firească semnele tulburării erotice, jocurile și capriciile iubirii, farmecul vârstei incerte, între o candoare sufletească și o instinctivă tactică erotică. Imaginea, esențializată, a psihologiei și a comportamentului erotic este recompusă prin reacțiile, gesturile și replicile eroilor. Se detașează din idile o anume simplitate a situațiilor, extrase dintr-un cotidian țărănesc, stilizat cu grație și simplitate.
Dovadă a unei înzestrări clasice temperamentale, înclinată spre lumea obiectivă și nu spre atmosfera subiectivă, vocația poetului în descrierea naturii este desenul, în forma unor notații simple, neutre sub raport artistic, dar de o mare siguranță și expresivitate în mobilitatea percepției.
Coșbuc a păstrat spiritul autentic românesc în balade, prin prezentarea momentelor nunții (Nunta Zamfirei) sau prin viziunea asupra morții (Moartea lui Fulger). Experiența tragică a războiului, momentele din istoria națională și revolta țăranului apar în sinteze poetice, reprezentative pentru psihologia noastră etnică și a filosofiei implicate în atitudinea românească în fața vieții și a morții.
Coșbuc a creat o operă de sensibilitate românească, sinteză de autentică și originală substanță poetică și artistică.
1895 – A venit pe lume Lucian Blaga, poet, dramaturg şi filozof.
(FOTO: Lucian Blaga ține un discurs sub cupola Academiei Române)
Şi-a făcut studiile primare la şcoala germană din Sebeş-Alba, urmate de liceul Andrei Şaguna, din Braşov, şi de Facultatea de Teologie din Sibiu (1914-1917), unde s-a înscris pentru a evita înrolarea în armata austro-ungară.
A fost membru fondator al revistei Gândirea (apărută în 1921), de care s-a despărţit în 1942, şi-a înfiinţat, la Sibiu, revista Saeculum (1942-1943).
În 1910, acesta a debutat în Tribuna din Braşov cu poezia Pe ţărm, urmată de cea intitulată Noapte şi a fost ales preşedinte al societăţii literare din şcoală.
O lungă perioadă (1926-1939) a lucrat în diplomaţie, fiind, succesiv, ataşat de presă şi consilier la legaţiile României din Varşovia, Praga, Berna şi Viena, ministru plenipo-tenţiar la Lisabona.
În 1936, Blaga a fost ales membru al Academiei Române, între 1939 şi 1948, profesor la Catedra de filozofia culturii a Universităţii din Cluj, apoi cercetător la Institutul de Istorie şi Filozofie din Cluj (1949-1953) şi la Secţia de istorie literară şi folclor a Academiei, filiala Cluj (1953-1959). După 1943, nu a mai publicat niciun volum de versuri originale, deşi continua să lucreze. Abia în 1962, opera sa a reintrat în circuitul public: Paşii profetului (1921), În marea trecere(1924), Lauda somnului (1929), La cumpăna apelor (1933), La curţile dorului (1938), Nebănuitele trepte (1943).
1877 – A avut loc Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților care a proclamat independența de stat a României. Ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu, a declarat în fața Adunării că suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare… suntem o națiune liberă și independentă.
1850 – A murit chimistul şi fizicianul francez Joseph Louis Gay-Lussac, deputat al departamentului Limoges, iar din 1839, numit pair al Franței de către regele Ludovic-Filip al Franței.
A fost membru al Academiei regale din Prusia, Royal Society din Londra, Academia Imperială din Rusia și Academiile din Edinburgh, Torino și Stockholm. A fost decorat Mare Ofițer al Legiunii de Onoare, Comandor de Merit al Prusiei și Cavaler al Ordinului Steaua Polară din Suedia.
Numele său este scris pe Turnul Eiffel, un muzeu îi este dedicat în orașul lui natal, Saint-Léonard de Noblat (regiunea Limousin), iar un crater de pe Lună îi poartă numele.
1502 – Cristofor Columb a părăsit Spania pentru cea de-a patra şi ultima călătorie către „Lumea Nouă”.
