Horia Moculescu – Povestea unui Maestru al Muzicii Românești: între talent, pasiune și rafinament

Născut la 18 martie 1937, în Râmnicu-Vâlcea, Horia Moculescu este una dintre personalitățile emblematice ale muzicii românești, un artist complet – compozitor, pianist, interpret și realizator de televiziune – care a redefinit sonor universul muzicii ușoare din ultimele decenii.

Copilăria unui autodidact și primele note ale destinului

„Am avut norocul să descopăr muzica devreme, dar n-am avut profesori la început. Acordeonul mi l-a trimis tata de pe front, în 1943. Am învățat singur să cânt, iar mai târziu mi-am dat seama că mi-a fost cea mai bună școală”, povestea Horia Moculescu într-un interviu acordat TVR.

Primii ani de școală i-a petrecut la Turda, la actualul Colegiu Național „Mihai Viteazul”, unde s-a remarcat ca un tânăr cu o sensibilitate muzicală deosebită. De la acordeon a trecut la pian, instrument care avea să-i devină semnătura artistică.

„M-am îndrăgostit de pian pentru că îți oferă libertate totală. Poți fi orchestră și solist în același timp”, declara artistul, care și-a construit singur drumul spre performanță, fără să aibă acces la Conservator – restricționat de regimul vremii din cauza originilor sale italiene și a statutului de ofițer al tatălui.

De la mine la muzică – un viraj decisiv

Într-o perioadă în care soarta părea să-l îndrepte spre cariera de inginer, tânărul Moculescu a ales inima în locul rațiunii. A urmat Facultatea de Mine din Petroșani, însă orele petrecute cu orchestra studenților au fost preludiul unei cariere impresionante.

„N-am rezistat. Muzica mă chema mereu. Am înțeles că locul meu nu e sub pământ, ci acolo unde pot să fac oamenii să zâmbească”, spunea el cu umorul său caracteristic.

După absolvire, s-a mutat la București, unde a început să cânte în cluburi, pe litoral și în săli de spectacole, fiind remarcat rapid pentru rafinamentul interpretării și pentru talentul componistic.

„Salcia” – începutul unei istorii de aur

Cariera de compozitor a explodat în 1973, odată cu piesa „Salcia”, interpretată de Mihaela Mihai, apoi reluată magistral de Angela Ciochină. De acolo, Horia Moculescu a devenit o prezență constantă în Festivalul de la Mamaia, iar numele său a devenit sinonim cu eleganța muzicii ușoare românești.

A scris peste 500 de melodii, colaborând cu cei mai mari artiști ai scenei românești – Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Aurelian Andreescu, Adrian Daminescu, Gabriel Cotabiță, Marina Voica.

„Nu am compus niciodată după comandă. Am scris doar atunci când am simțit ceva. Muzica trebuie să aibă suflet, altfel e doar zgomot ordonat”, mărturisea el într-un interviu acordat AGERPRES.

Compozitorul care a scris emoția unei epoci

Printre piesele care au rămas în memoria publicului se numără „Singurătatea mea”, „Nu mă vei uita”, „Primăverii n-ai ce-i face”, „Chemarea dragostei”, „Inima ta”, dar și melodia emblematică „Anul 2000”, reinterpretată ulterior de rapperul Guess Who sub titlul „Locul potrivit” – un tribut modern adus moștenirii sale muzicale.

„Când am auzit varianta lui Guess Who, am zâmbit. Asta înseamnă că muzica mea trăiește. Fiecare generație o înțelege în felul ei”, spunea compozitorul.

Muzica de film și spiritul polivalent

Puțini știu că Horia Moculescu a semnat și coloane sonore pentru filme devenite clasice: „Mireasma ploilor târzii” (1984), „Primăvara bobocilor” (1987), „Maria și marea” (1988), „Secretul armei… secrete” (1988), „Miss Litoral” (1991) sau serialul „Pistruiatul” (1973).

„Să compui pentru film înseamnă să devii parte din poveste. Muzica trebuie să vorbească acolo unde actorul tace”, explica artistul.

De la scenă la ecran: un entertainer autentic

Între 2009 și 2013, a fost realizatorul și prezentatorul emisiunii „Atenție, se cântă!”, difuzată la TVR, un format prin care a readus în prim-plan marii artiști ai muzicii românești.

„Publicul merită muzică adevărată, nu doar hituri de o vară. Eu cred că valoarea nu se demodează niciodată”, spunea Moculescu despre motivația sa de a continua să promoveze muzica de calitate.

Recunoaștere și moștenire artistică

Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR), Horia Moculescu a fost distins cu peste 200 de premii, inclusiv Premiul UCMR la secțiunea Muzică de jazz și instrumentală în 2017, pentru lucrarea „Poate, miniatură pentru pian”.

„Premiile sunt importante, dar cel mai frumos premiu rămâne publicul care îți fredonează melodiile după zeci de ani”, spunea compozitorul cu modestia sa bine-cunoscută.

Concluzie – Muzica, oglinda sufletului său

Cu o carieră de peste șase decenii, Horia Moculescu a devenit un reper al rafinamentului muzical românesc, un om care a transformat melancolia, umorul și pasiunea într-o artă vie.

„Am avut o viață grea, dar frumoasă. Nu m-am plâns niciodată. Am trăit cu muzica și pentru muzică. Iar dacă oamenii încă își amintesc de melodiile mele, înseamnă că n-am trăit degeaba”, mărturisea maestrul.

Astăzi, Horia Moculescu rămâne un simbol al eleganței muzicii românești, un artist care a știut să îmbine simplitatea melodiei cu profunzimea sentimentului – un pianist care a vorbit lumii prin clapele sufletului său.