14 iunie 1818, s-a născut Vasile Alecsandri, poet, prozator, dramaturg, om politic şi diplomat

2005 – Salvamontistul sibian Teodor Tulpan, primul alpinist român care a ajuns pe Everest, a început expediţia pe cel mai înalt vârf din Peru, Huascaran.

2002 – Reprezentanţii partidelor politice parlamentare şi ai Băncii Naţionale a României au căzut de acord asupra necesităţii denominării monedei naţionale.

1991 – La intrarea în Parcul Libertăţii din Bucureşti a fost ridicată o cruce în memoria victimelor din 13-15 iunie 1990.

1990 – A avut loc a treia „mineriadă”.

În Bucureşti au sosit două garnituri de tren cu mineri din Valea Jiului. Ortacii au venit la chemarea lui Ion Iliescu, ales preşedinte al României la 20 aprilie.1990.

Cei peste 10.000 de mineri au fost aduşi în Capitală cu scopul de a sprijini autorităţile în conflictul cu manifestanţii din Piaţa Universităţii.

Au fost devastate Universitatea Bucureşti, sediile unor partide (PNL, PNŢCD), redacţii de ziare şi locuinţe ale unor oameni politici, printre care şi Ion Raţiu.

Evenimentele au stârnit indignarea opiniei publice internaţionale şi au dus la pierderea simpatiei Occidentului, pe care România le-a câştigat prin Revoluţia din decembrie 1989.

Pe lângă sutele de răniţi, au existat morţi, dispăruţi, arestări fără mandate. În ciuda cumplitelor violente, Iliescu le-a mulţumit ortacilor conduşi de Miron Cosma.

La şase zile după incidente, la 20 iunie 1990, Ion Iliescu a rostit jurământul de investitură ca preşedinte al României.

1990 – Franţa, Germania şi Benelux au semnat Convenţia de la Schengen, privind libera circulaţie a persoanelor.

1982 – Forţele militare argentiniene s-au predat unităţilor britanice din Insulele Falkland, luând astfel sfârşit Războiul Malvinelor.

1979 – A murit Cristian Mateescu, inginer şi profesor la Politehnica din Bucureşti şi Institutul de Construcţii, unde a predat discipline de mecanica construcţiilor şi hidrotehnică. A fost redactor-şef la revista „Hidrotehnica”, membru corespondent (1955), apoi membru titular (1974) al Academiei Române.

S-a făcut remarcat cu „Amenajarea raţională a Ialomiţei superioare” – 1927, proiectul pentru blocul Aro-Patria. A colaborat la planul de electrificare a României.

1967 – China a testat prima sa bombă cu hidrogen.

1962 – La Paris, s-a înfiinţat Organizaţia Europeană de Cercetări Spaţiale, redenumită mai târziu Agenţia Spaţială Europeană.

1941 – A avut loc a patra deportare majoră a polonezilor către Siberia: 300.000 dintre aceia care evitaseră deportările precedente şi copii din taberele de vară şi orfelinate.

1940 – La această dată a fost adus la Auschwitz (cel mai mare lagăr de exterminare nazist) primul transport de prizonieri politici polonezi.

1933 – În Germania lui Hitler a intrat în vigoare o lege privind sterilizarea persoanelor handicapate.

1900 – Hawaii a devenit teritoriu al Statelor Unite.

1880 – A avut loc stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Statele Unite ale Americii, la nivel de agenţie diplomatică.

În august 1880, acestea au fost ridicate la nivel de legaţie.

În contextul celei de-a doua conflagraţii mondiale, la 12.XII.1941, relaţiile diplomatice româno-americane au fost întrerupte, fiind reluate la 7.II.1946.

Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la nivel de ambasadă la 1.VI.1964.

1880 – Guvernul Statelor Unite ale Americii a recunoscut independenţa de stat a României.

1873 – Arheologul amator german Heinrich Schliemann a descoperit oraşul antic legendar cântat în Iliada lui Homer, pe dealul de Issarlik (Turcia).

Site-ul include 9 straturi corespunzătoare a 9 oraşe diferite. Schliemann a donat ceea ce el a numit „comoara lui Priam” Muzeului din Berlin, în 1881.

1848 – Au avut loc unirea guvernelor constituite la Islaz şi Bucureşti şi formarea Guvernului provizoriu al Ţării Româneşti (mitropolitul Neofit, Ion Heliade Rădulescu, Ştefan şi Nicolae Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, Ioan Odobescu, Ion Câmpineanu, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu ş.a.).

Guvernul revoluţionar a dat primele sale decrete: înfiinţarea steagului naţional – tricolorul albastru, galben şi roşu, cu deviza Dreptate-Frăţie înscrisă pe el, desfiinţarea rangurilor civile, înfiinţarea gvardiei naţionale şi desfiinţarea pedepsei cu moartea.

1846 – Un grup de colonişti americani din Sonoma a  proclamat Republica în California.

La 9 septembrie 1850, California a devenit al 31-lea stat din componenţa SUA.

1818 – S-a născut Vasile Alecsandri (foto), poet, prozator, dramaturg, om politic şi diplomat; membru fondator (1866) şi membru de onoare (1871) al Societăţii Academice Române; personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

În 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi, a luat conducerea teatrului din Iaşi şi şi-a început activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese.

Opera sa dramatică însumează circa 2000 de pagini, rămânând cel mai rezistent compartiment al activităţii sale literare şi a constituit baza solidă pe care s-a dezvoltat dramaturgia românească în principalele sale direcţii tehnice: comedia străină şi drama istorică.

În noiembrie s-a jucat Farmazonul din Hârlău, iar în februarie 1841, Cinovnicul şi modista, ambele preluate după piese străine.

Din 1842 datează importanta sa călătorie în munţii Moldovei, în urma căreia a descoperit valoarea artistică a poeziei populare. A scris primele sale poezii în limba română pe care le-a grupat mai târziu în ciclul Doine, foarte strâns legate de modelul popular din care au luat naştere.

În 1844, împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Ion Ghica, Alecsandri a scos săptămânalul Propăşirea, în care poetul a publicat versuri incluse în ciclul Doine şi lăcrimioare,

În 1845, cu ocazia seratelor literare de la Minjina, a cunoscut-o pe Elena, sora prietenului Costache Negri, de care s-a îndrăgostit şi căreia, după moartea timpurie din 1847, i-a dedicat poezia Steluţa şi apoi întreg ciclul de poezii Lăcrămioare.

După înfrângerea mişcării paşoptiste a fost exilat şi după ce a călătorit prin Austria şi Germania, s-a stabilit la Paris, unde s-a întâlnit cu alţi militanţi munteni.

Din perioada exilului datează poeziile Adio Moldovei şi Sentinela română.

În 1849, a plecat, împreună cu ceilalţi exilaţi la Braşov, apoi în Bucovina, apoi, în toamna aceluiaşi an, la Paris. A scris primele cântecele comice (Şoldan Viteazul, Mama Angheluşa) şi câteva scenete comice şi muzicale.

În 1863 a luat naştere, la Iaşi, societatea Junimea, al cărui membru onorific a fost până la sfârşiţul vieţii. În anul 1867 este ales membru al Societăţîi literare române, devenită Academia Română.

În acelaşi an, Titu Maiorescu a publicat, în Convorbiri literare, studiul Direcţia nouă în poezia şi proză românească în care spune: „În fruntea noii mişcări e drept să punem pe Vasile Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare în generaţia trecută, poetul, culegătorul cântecelor populare păruse a-şi fi terminat chemarea literară (…). Deodată, după o lungă tăcere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse în izolare la Mirceşti, şi iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat în literatura ţării, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor … ”.
Alecsandri a început să publice pasteluri în 1868, în diverse numere ale Convorbirilor literare.

Pastelul este o specie a genului liric cunoscută – în această formă – numai în literatura română, creată şi dusă la celebritate de Alecsandri însuşi, într-un ciclu de versuri care i-a dat numele Pasteluri, publicate în revista Convorbiri literare, în cea mai mare parte între 1868 şi 1869.

Pastelul preia de la poezia descriptivă a primilor romantici nu numai ideea corespondenţei dintre sentiment şi tabloul de natură, ci şi pe aceea a privirii unui peisaj sub unghiul mişcător al marilor cicluri naturale, al anotimpurilor, care îl luminează şi-l însufleţesc mereu de altă viaţă, în alte nuanţe.

Pe de altă parte, supune descrierea unui proces de obiectivare caracteristic poeziei post romantice, încercând să o apropie de trăsăturile unei opere plastice.

Pastelul este mai degrabă un tablou realizat cu ajutorul limbajului (la origine, pastelul înseamnă un desen în creion moale, uşor colorat). Acest tip de poezie manifestă preocupare pentru satisfacerea unor exigenţe specifice: compoziţie, colorit, echilibru.

Alecsandri a dat formă concretă unei tendinţe care preexistă în poezia românească, fiind urmat de mai toţi poeţii sensibili la elementul pictural, la peisaj, indiferent de orientare estetică: Alexandru Macedonski, George Coşbuc, Ion Pillat, Vasile Voiculescu.

Pastelurile lui Alecsandri evocă natura aşa zis domestică, adică tot ce constituie cadrul obişnuit al unei vieţi patriarhale, idilice.

În perioada 1878 – 1879, la conacul său de la Mirceşti, a scris drama istorică romantică Despot-Vodă. Premiera a avut loc în octombie 1879, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.

Piesa fusese citită în cenaclul Junimii din 8 mai 1879, printre auditori aflându-se Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale. Pe dată de 30 septembrie 1880, i s-a jucat dramă “Despot-Vodă”.

A început să lucreze, în 1882, la piesa Fântâna Blanduziei, pe care a terminat-o anul următor.

1775 – A fost decretată, de către Congresul Continental, înfiinţarea Armatei Statelor Unite.