22 iunie 1937, călăreţii români Henri Rang şi Felix Ţopescu stârneau admiraţie într-un spectacol regal

2014 – Luna va apărea mai mare şi mai strălucitoare ca de obicei şi se va afla la cea mai mică distanţă faţă de Terra din întregul an – 356.991 de kilometri.

SuperLuna reprezintă acel fenomen astronomic care constă în suprapunerea fazei de Lună plină sau nouă cu poziţia Lunii la perigeul traiectoriei sale circumterestre.

SuperLuna este un termen nou introdus în astronomia modernă şi a fost inventat de astronomul Richard Nolle, în 1979.

Fenomenul de SuperLună, care oferă satelitului natural al Terrei un aspect ieşit din comun, este adeseori asociat în credinţa populară cu stigmatul unor dezastre naturale, precum cutremure, tsunami, inundaţii, taifunuri şi cicloane.

În timpul fenomenului de SuperLună, Pământul, Soarele şiLuna sunt aliniate, Terra aflându-se între şi Soare.

Forţele grativaţionale exercitate pe Terra de Lună şi Soare determină creşterea şi scăderea mareelor, fapt care i-a determinat pe unii să creadă că există o legătură între SuperLună şi calamităţile naturale.

2005 – A avut loc, la Londra, reuniunea miniștrilor afacerilor externe din Grupul celor șapte state puternic industrializate plus Rusia (G-8).

2005 – S-a desfăşurat Forumul Crans Montana, la care au participat președintele ucrainean Viktor Iușcenko, președintele în exercițiu al OSCE, Dimitrij Rupel, președintele georgian Mihail Saakașvili, primul ministru macedonean Vlado Buckovski și vicepreședintele Băncii Mondiale Jean Francois Rischard (Monaco, 23-25 iunie).

2005 – Miniștrii de finanțe și directorii băncilor centrale din 55 de țări, care sunt membre ale Băncii Islamice de Dezvoltare (IDB), s-au întâlnit, la Kuala Lampur, în vederea sprijinirii comerțului din cadrul blocului islamic (23-24 iunie).

2004 – Biroul Electoral Central a dat publicităţii rezultatele finale ale turului doi al alegerilor din România.

PSD a câştigat cel mai mare număr de mandate, respectiv 799 (43,47%), fiind urmat de PNL, cu 336 mandate (18,28%), PD – cu 309 mandate (16,81%) şi PUR – cu 111 mandate.

1995 – S-a deschis Bursa de Mărfuri Bucureşti.

1995 – A decedat Jonas Edward Salk, biolog american, creatorul vaccinului contra poliomielitei.

Vaccinul zis Salk a fost unul dintre primele vaccinuri eficace pentru imunizarea contra unui virus în general. El a fost esențial pentru campania mondială de eradicare a poliomielitei, altădată una din bolile cele mai ucigătoare, mai ales la copii. Vaccinul funcționează pe principiul virusului slăbit. Adică injectarea unei forme slăbite sau inofensive a virusului poliomielitei la pacient care permite corpului uman să dezvolte o imunitate contra acestuia, fără totuși a se îmbolnăvi grav. Imunizat contra formei slăbite, corpul este, în consecință, imunizat și contra formei mai virulente a aceluiași virus.

Salk nu a patentat niciodată vaccinul său, el nu gândea să devină milionar, estimând că salariul său și donațiile îi vor permite să viețuiască decent.

1990 – Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești de legislatura a XII-a, în cadrul primei sesiuni, a declarat solemn: Republica Sovietică Socialistă Moldovenească este un stat suveran.

A apelat la adevăr că toţi oamenii sunt egali şi au dreptul la viaţă, libertate şi bunăstare, a înţeles responsabilitatea istorică pentru soarta Moldovei, care are istorie proprie, cultură şi tradiţii milenare, a respectat dreptul la suveranitatea tuturoar popoarelor, în scopul instaurării legii, protecţiei legale şi stabilităţii sociale, a exprimat dorinţa poporului etc.

1983 – Papa Ioan Paul al II-lea s-a întâlnit cu Lech Walesa,  şeful sindicatului Solidaritatea, interzis de autorităţile comuniste din Polonia.

1961 – A intrat în vigoare Tratatul asupra Antarcticii, elaborat şi semnat în anul 1959.

Tratatul bloca, pe o perioadă de 30 de ani, pretenţiile oricărui stat la o suveranitate teritorială în Antarctica, unde cercetarea ştiinţifică este liberă, iar orice activitate cu scopuri militare este interzisă.

1959 – Fizicianul german Klaus Fuchs a fot eliberat din închisoare, după o detenţie care a durat nouă ani.

A fost unul dintre oamenii de ştiinţă care au lucrat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial la Los Alamos, în Statele Unite, la producerea bombei atomice americane şi a fost condamnat la 14 ani de închisoare în martie 1950, după ce a fost găsit vinovat de a fi transmis informaţii care au permis Uniunii Sovietice să îşi construiască propria bombă atomică.

1937: Concurs hipic, organizat la Londra, cu prilejul încoronării regelui George al VI-lea al Angliei, a cărui Cupa Challenge de Aur a revenit călărețului român Henry Rang. (ilustratie: Henry Rang alături de Felix Țopescu.)

Trofeul „Daily Mail” a fost cucerit de Felix Țopescu, tatăl cunoscutului comentator sportiv de televiziune, Cristian Țopescu.

În 1937, la Londra, doi români luau ochii întregului Regat Unit. La nici un an de când echipa naţională de echitaţie a României fusese „furată“ la Berlin, sub ochii lui Adolf Hitler, călăreţii Henri Rang şi Felix Ţopescu stârneau admiraţie într-un spectacol cu iz regal: încoronarea lui George al VI-lea.

1923 – A avut loc vizita oficială, în Polonia, a regelui Ferdinand I, însoţit de primul ministru I. I. C. Brătianu şi de ministrul de Externe, I.G. Duca.

1923 – A fost înfiinţată, cu participarea statului şi a Băncii Naţionale, Societatea Naţională de Credit Industrial, având drept obiectiv stimularea dezvoltării industriale a României.

1917 – A avut loc întrunirea, la Chişinău, în Palatul Libertăţii, a delegaţilor comitetelor militare din Iaşi, Odessa, Chişinău ş.a., la care s-a hotărât constituirea Sfatului împuterniciţilor soldaţilor şi ofiţerilor moldoveni de pe frontul românesc, organ central de coordonare a activităţii tuturor organizaţiilor moldovene din întreaga Rusie.

Sfatul împuterniciţilor cerea convocarea, la Chişinău, pe bază proporţională, a Sfatului Ţării, care să hotărască asupra proiectului autonomiei Basarabiei pe temeiul naţional şi teritorial. Se cerea, de asemenea, numirea de către guvernul rus în funcţia de comisar gubernial a unui român basarabean şi înlocuirea tuturor comisarilor judeţeni cu reprezentanţi ai basarabenilor, formarea de unităţi militare naţionale, învăţământ în limba naţională, demilitarizarea administraţiei etc.

1909 – A venit pe lume Ovidiu Papadima, eseist, istoric literar, cronicar literar și folclorist român.

A urmat studiile liceale la Liceul Alexandru Papiu Ilarian din Târgu Mureș, fiind primul din clasa sa. După absolvirea liceului în 1928, a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din București, între 1928 și 1931. Între 1937 și 1940, s-a dedicat studiilor doctorale în Germania, fiind beneficiarul unei burse Alexander von Humboldt. Imediat după obținerea doctoratului, a ocupat poziția de lector al catedrei de literatură română la Universitatea din Viena (1940 – 1941).

A debutat în postura de cronicar literar, încă de la 23 de ani, în paginile Revistei Gândirea, alături de Tudor Vianu. A mai funcționat ca secretar de redacție la Revista Fundațiilor Regale (1941 – 1947). Din 1941, acesta a devenit asistent al profesorului George Călinescu, iar ulterior a ocupat poziția de șef de lucrări la Facultatea de Litere și Filosofie din București.

A devenit doctor în litere cu teza Ideologia literară pozitivistă în literatura românească a secolului al XIX-lea (1944). A lucrat, de asemenea, ca cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu.

1894 – A avut loc, la Paris, din iniţiativa lui Pierre de Coubertin, un Congres care a hotărât reluarea, într-un cadru modern, a Jocurilor Olimpice, urmând ca prima ediţie să se desfăşoare în 1896, la Atena.

România, care s-a aflat printre invitate, a propus ca oina să fie introdusă în programul Jocurilor Olimpice.

1878 – Congresul de la Berlin a recunoscut independenţa României.

1868 – Inventatorul american Christopher Latham Sholes (tipograf de meserie) a patentat invenţia sa, pe care a numit-o „Type-Writer” (maşina de scris), vândută ulterior companiei de armament Remington.

1860 – A fost înfiinţat Serviciul Secret al Statelor Unite ale Americii.

1859 – A apărut Nichipercea, săptămânal satirico-literar condus de N.T. Orăşanu, un pamfletar temut în epoca sa.

1848 – Dimitrie Brătianu a fost acreditat ca agent diplomatic al Ţării Româneşti pe lângă Cabinetele din Pesta şi Viena, pentru a susţine cauza Principatelor pe lângă revoluţionarii din Imperiul Habsburgic.

1834 – S-a născut Alexandru Odobescu, prozator și istoric român, membru al Societății Academice Române (d. 1895)

Alexandru Odobescu (n. 23 ianuarie 1834, București – d. 10 noiembrie 1895, București) a fost un scriitor, arheolog și om politic român. A fost ministru al monumentelor (1863-1864), și profesor de arheologie la Universitatea din București. Este autorul unui tratat de istorie a arheologiei (Istoria arheologiei, 1877) și a unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa descoperit în perioada profesoratului său.

(Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l’orfèvrerie antique, Tome I-III, Éditions J. Rothschild, Paris, 1887-1900). A publicat studii de folclor despre cântecele Europei răsăritene (Cântecele poporane ale Europei răsăritene, mai ales în raport cu țara, istoria și datinile românilor, 1861; Răsunete ale Pindului în Carpați).

A publicat studii de istorie literară dedicate literaturii din secolul al XVIII-lea (Poeții Văcărești, Mișcarea literară din Țara Românească în sec. XVIII). Este autorul unor nuvele istorice (Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna, 1860) și volume de eseuri (Câteva ore la Snagov, 1909.

Împreună cu alți studenți români de la Paris, la 14 februarie 1851 înființează Junimea Românească, societate politică și culturală a studenților români din Franța. Odobescu se află în preajma revoluționarilor români exilați (Nicolae Bălcescu, Nicolae Golescu, C.A. Rosetti, I. Voinescu II, Gheorghe Magheru).

1641 – Au fost depuse moaştele Cuvioasei Parascheva în biserica „Trei Ierarhi” din Iaşi.

930 – A fost convocat pentru prima oară altingul, adunarea reprezentanţilor marilor comunităţi din Islanda; a fost primul parlament european.

79 – A murit împăratul roman Caesar Vespasianus Augustus sau Titus Flavius Vespasianus, cel care a condus Imperiul roman din decembrie 69 (Anul celor patru împărați); fondator al Dinastiei flavilor ş încoronat în perioada de instabilitate politică (război civil) și criză economică de după moartea lui Nero.

A fost proclamat împărat la Alexandria, la 1 iulie 69, de legiunile din Orient şi a fost recunoscut în întregul Imperiu după ocuparea Romei și moartea lui Vitellius (20 decembrie 69), întemeind o nouă dinastie, aceea a Flavilor (69-96).

Personalitate energică, Vespasian a fost preocupat de restabilirea liniștii în imperiul grav afectat de războiul civil. A reorganizat finanțele și armata, a creat o flotă în Marea Neagră, a reconstruit Capitolul și numeroase edificii din Roma distruse și a început construcția Colosseumului.

În august 70, fiul său Titus a cucerit Ierusalimul și a încheiat în 72-73 războiul din Iudeea, care a fost reorganizată ca provincie de sine stătătoare.

Vespasian a dispus construirea la Roma a sute de latrine publice (vespasiene), pentru care a perceput taxe de folosire. A fost criticat de unii senatori că scotea bani din ceva atât de murdar, la care Vespasian a replicat: „banii nu au miros”.

Fiul unui modest funcționar de vamă, Vespasian a urmat o carieră militară care l-a purtat în Germania Superioară, Britania, Africa. În 67, a fost însărcinat de Nero cu reprimarea răscoalei antiromane a iudeilor (Primului război evreo-roman sau Marea Revoltă a Evreilor, 66-67, una din cele trei revolte majore ale evreilor din Provincia Iudeea împotriva imperiului roman).

79 – Titus i-a succedat la tronul imperiului tatălui său Vespasian, devenind al zecelea împărat roman.