1990 – A avut loc Adunarea generală a Academiei Române, unde au fost reprimiţi 72 de membri corespondenţi (literaţi, istorici, oameni de ştiinţă), cărora li s-a retras această calitate sau care au fost privaţi de ea, pe nedrept, între 1948-1989.
Au fost aleşi postmortem membri ai Academiei: Constantin Brâncuşi, Mircea Eliade, Mircea Florian, Constantin Noica, Nichita Stănescu, Marin Preda, Ion Moraru.
1988 – Nava americană de luptă USS Vincennes, aflată în Golful Persic, a tras din greşeală o rachetă asupra unui avion de pasageri iranian ucigând 290 de oameni.
1987 – Fostul şef al Gestapoului din Lyon (Franţa), Klaus Barbie, a fost condamnat la închisoare pe viaţă de un tribunal francez.
El fusese deja condamnat la moarte pentru crime de război de două ori, dar ambele sentinţe expiraseră, în răstimpul în care Barbie a trăit timp de decenii sub un nume fals în Bolivia.
1979 – Preşedintele american Jimmy Carter a semnat prima directivă privind ajutorul secret acordat adversarilor regimului pro-sovietic din Kabul.
1944 – În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, oraşul Minsk a fost eliberat de nazişti de către trupele sovietice în cadrul operaţiunii Bagration.
1941 – Stalin şi-a anunţat hotărârea de a purta un război total împotriva invadatorilor germani ai URSS.
1940 – Flota franceză a Atlanticului, cu baza la Mers El Kebir, a fost atacată de flota britanică din Gibraltar
Atacul de la Mers-el-Kebir a avut loc lângă coasta franceză a Algeriei, când forţele navale britanice au atacat flota franceză, ucigând 1297 de militari francezi, scufundând un vas de război şi avariind alte cinci nave.
Marea Britanie a atacat Franţa după ce această ţară a semnat un armistiţiu cu Germania. Marea Britanie se temea că flota franceză va fi preluată de marina Germaniei învingătoare şi de aceea, cu toate că amiralul francez François Darlan l-a asigurat pe primul ministru englez Winston Churchill că nu va ceda flota franceză germanilor, britanicii au acţionat considerând că promisiunile amiralului francez nu constituiau o garanţie suficientă.
Atacul britanic rămâne controversat şi a creat multe tensiuni între Marea Britanie şi Franţa, dar, de asemenea, a demonstrat întregii lumi şi în special Statelor Unite ale Americii, angajamentul Marii Britanii de a continua războiul cu Germania.
1906 – A venit pe lume Horia Sima, profesor de liceu de limba română, politician fascist român, președintele partidului Garda de Fier, de orientare fascistă, comandantul Mișcării Legionare, organizație paramilitară teroristă creată după modelul organizațiilor naziste SA și SS, ministru în guvernul Ion Gigurtu (4 zile), vicepreședinte al consiliului de miniștri în guvernul național-legionar prezidat de Ion Antonescu.
În zilele 21-23 ianuarie 1941, Horia Sima a declanșat și condus rebeliunea legionară împotriva generalului Ion Antonescu și a armatei române, pentru care a fost condamnat la moarte în contumacie (1941).
În același timp cu rebeliunea, în fruntea legionarior, Sima a inițiat și condus cel mai mare și cel mai violent pogrom împotriva evreilor din istoria Munteniei, Pogromul de la București.
1898 – În timpul războiului hispano-american, flota spaniolă, condusă de Pascual Cervera y Topete, a fost distrusă de către marina SUA în Santiago de Cuba.
1898 – Joschua Slocum a devenit primul navigator solitar care a realizat înconjurul complet al Pământului.
1890 – Idaho a fost admis ca al 43-lea stat al SUA.
1886 – S-a născut Ion D. Ştefănescu, istoric de artă roman, doctor în litere la Sorbona (1928), profesor la Universităţile din Atena, Paris, Bruxelles şi Bucureşti.
A fost un deschizător de drumuri în acţiunea de informare şi înţelegere a artei medievale româneşti. A studiat pentru prima dată pictura românească a epocii feudale, realizând valoroase monografii.
De asemenea, a relevat importanţa şi vechimea monumentelor româneşti din Transilvania. A adus contribuţii decisive la studiul iconografiei bizantine şi orientale.
Timp de peste şase decenii, a publicat numeroase studii, articole, note referitoare la monumentele şi operele de artă din ţara noastră.
1866 – A avut loc Bătălia de la Königgrätz, care a dus la slăbirea Imperiului Austriac.
Bătălia de la Königgrätz (numită și Bătălia de la Sadova) s-a desfășurat între forțele armate ale Prusiei și cele ale Imperiului Austriac, în cadrul războiului pruso-austriac (cunoscut și ca Războiul germano-german și Războiul fratricid). Bătălia a avut loc la Königgrätz, pe teritoriul de astăzi al Cehiei.
Înfrângerea Austriei a determinat casa de Habsburg să opteze dualismul austro-ungar, care a fost realizat un an mai târziu, în 1867.
1863 – Dieta Transilvaniei şi-a deschis lucrările la Sibiu. Era pentru prima dată când românii erau majoritari în forul legislativ al provinciei.
Dieta a votat Legea privind „egala îndreptăţire a naţiunii române” cu celelalte naţiuni transilvănene şi Legea privind întrebuinţarea limbii române, alături de maghiară şi germană în viaţa publică (3 iul.1863-17 oct. 1864).
1863 – A luat sfârşit bătălia de la Gettysburg, moment de cotitură în Războiul Civil American.
1850 – A apărut, la Iaşi, publicaţia „Zimbrul”, tribună unionistă, care a fuzionat mai apoi cu „Steaua Dunării”, publicaţie a lui Kogălniceanu.
1819 – S-a deschis Banca de Economii din New York City, prima bancă de economii din Statele Unite.
1771 – A avut loc inaugurarea festivă a uzinelor siderurgice „Reşiţa”.
Furnalele au fost sfinţite de către călugărul franciscan Mihail Gozdici, de la mânăstirea din Caraşova, ele primind numele de „Franciscus” şi „Josephus”. La solemnitate au luat parte şi Joseph Desiderius Redange, respectiv Franz Müller von Reichenstein, iar pe ambele furnale s-a montat câte o placă turnată cu următoarea inscripţie:Iussu Augustae Theresiae currante Millerio atque Redangio exsurexerat furnus iste (La ordinul augustei Theresia sub îngrijirea lui Muller şi Redange s-a ridicat acest furnal).Cu această ocazie s-a întocmit un proces verbal, semnat de Engelbert Scheuchestuel şi Joseph Lammer, care consemnează evenimentul şi cuprinde inventarul instalaţiilor şi clădirilor.
Pe lângă cele două furnale, mai existau patru ateliere de forjă, precum şi 21 de clădiri auxiliare, care figurează pe harta înaintată, la 21.08.1771., de către Direcţia Minelor din Oraviţa administraţiei centrale din Timişoara. În atelierele de forjă, înzestrate cu ciocane cu batiu de lemn şi antrenate de roţi hidraulice, producţia a început pe data de 08.10.1771.
Trebuie remarcat că Uzinele Reşiţa au început să producă în anul 1771, deci ele devansează din acest punct de vedere renumitele uzine Krupp, care datează doar din 1811, Vitkovice (Cehia, 1828) , MAN(Germania, 1834) , Sulzer (Elveţia, 1834), Donawitz (Austria, 1836), Burmeister & Wain (Danemarca, 1843), Skoda (Cehia, 1859). În această perioadă „Uzinele Reşiţa” şi marca uzinelor,”Lupul şi coroana” sunt deja cunoscute şi apreciate în ţările vecine.
„Foc nestins la furnale” a fost unul dintre simbolurile Uzinelor Reşiţa (cu toate că între 1931-1933, în perioada crizei economice mondiale furnalele au fost oprite), însă în 1991 furnalele au fost definitiv oprite, mai mult, pe data de 04.12.2004, la orele 18:33 furnalul Nr. 1. a fost aruncat în aer….
1767 – Robert Pitcairn a descoperit Insula Pitcairn în timpul unei expediţii comandate de Philip Carteret.
1767 – În Norvegia a apărut în primă ediţie cel mai vechi ziar, Adresseavisen.
1749 – A decedat William Jones, matematician galez, a cărui carieră de succes s-a datorat în parte patronajului familiei Bulkeley din nordul Țării Galilor.
Jones a predat matematica pe corăbii între 1695 și 1702. După terminarea călătoriilor, a devenit profesor de matematică în Londra, unde a îndeplinit mai multe funcții în cadrul administrației guvernamentale.
Ca matematician, cea mai cunoscută contribuție a sa este propunerea utilizării simbolului π (litera grecească pi) pentru reprezentarea raportului dintre circumferința unui cerc și diametrul său.
S-a împrietenit cu Sir Isaac Newton și cu Sir Edmund Halley. În 1712, a devenit Fellow al Societății Regale și mai târziu a fost vicepreședinte al acestei societăți.
Jones a publicat Synopsis Palmariorum Matheseos în 1706, lucrare pentru începători, care conținea teoreme de analiză diferențială și serii infinite.
Navigația a fost și ea un subiect de interes pentru Jones; prima sa lucrare publicată în domeniu a fost A New Compendium of the Whole Art of Navigation. În 1731, a publicat Discourses of the Natural Philosophy of the Elements.
1642 – Maria de Medici, fosta regina a Franţei, s-a stins din viaţă într-o singurătate şi sărăcie cumplită în Germania.
Maria de Medici (Marie de Medicis), viitoarea regină a Franţei, s-a născut la 26 aprilie 1575, la Florenţa, Italia, în famila lui Francesco I de Medici, Mare Duce de Toscana, şi a Ioanei, arhiducesă de Austria.
Maria a fost unul din cei 7 copii, însă doar ea şi sora ei Eleonora de Medici au supravieţuit copilăriei.
În octombrie 1600 s-a căsătorit cu regele Henric al IV-lea al Franţei, devenind cea de a doua soţie a acestuia după Margareta de Valois. Peste un an de la căsătorie s-a nascut primul fecior, viitorul rege al Franţei, Ludovic al XIII-lea.
La 1610, înainte de campania militară din Germania a regelui Henric IV-lea al Franţei, Maria de Medici l-a convins să o încoroneze regină a Franţei la biserica Saint-Denis, la Paris. În ziua imediat următoare, regele Henric al IV-lea a fost ucis, iar faptul că Maria a participat la un potenţial complot nu a fost dezminţit nici până azi.
Din 1610 până în 1617, aceasta a preluat regenţa asupra feciorului Ludovic, care, după 1617, a devenit rege al Franţei, ucigând pe consilierul mamei sale Concino Concini şi exilind-o pe Maria la castelul Blois.
În 1619, regele Ludovic al XIII-lea s-a împăcat cu mama, care din 1621 a revenit la Paris. Pentru a-şi consolida influenţa la curtea regală, Maria de Medici i-a acordat lui Richelieu un loc de ministru, care a facilitat înlăturarea de la putere a Mariei de Medici, nevoită să fugă la Bruxelles.
Ulterior, Maria a fost nevoită să plece şi de acolo la intervenţia aceluiaşi Richelieu, în 1639, şi să se stabilească în Anglia, apoi în Germania, în casa pictorului Peter Paul Rubens.
Parisul datorează Mariei de Medici frumosul „Palat de Luxemburg”, bulevardul „Cours la Reine”, apeductele calitative şi lucrările pictorului Rubens, ce se află şi astăzi la Muzeul Luvru, din Paris.
1608 – Exploratorul francez Samuel de Champlain a înfiinţat oraşul Quebec ( în Canada de astăzi).
A fost numit „părintele Noii Franţe” şi a ocupat funcţia de guvernator până la moarte.
1456 – Iancu de Hunedoara a hotărât să-i încredinţeze lui Vlad Ţepeş apărarea sudului Transilvaniei, în timpul absenţei contingentelor militare locale, mobilizate spre Belgrad pentru a lupta cu otomanii.
993 – A avut loc prima atestare documentară a oraşului Potsdam.
987 – Hugo Capet a fondat, succedând Merovingienii şi Carolingienii, a treia dinastie de regi ai Franţei, dinastie ce a condus această ţară până în 1792, când a fost înlăturată de Revoluţia franceză.
324 – În bătălia de la Adrianopol, în timpul război civil român, împăratul Constantin I l-a înfrânt pe Licinius, care s-a retras în Bizanţ.
Constantin a urmărit armata lui Licinius şi a purtat bătălia finală a războiului la Chrysopolis, pe malul asiatic al Bosforului, câştigând o victorie zdrobitoare. Iniţial, cedând rugăminţilor surorii sale, Constantin a cruţat viaţa lui Licinius, dar câteva luni mai târziu a ordonat executarea acestuia.
Bătălia de la Adrianopol a fost una dintre cele mai mari confruntări armate ale secolului al patrulea d.Hr.
Împăratul roman Flavius Valerius Aurelius Constantinus Augustus (n. 272 – d.337), cunoscut sub numele de Constantin I, Constantin cel Mare şi Sfântul Împărat Constantin, a domnit între anii 306 – 337.
