17 iulie 1920, s-a născut Juan Antonio Samaranch, preşedinte al Comitetului Internaţional Olimpic între 1980-2001

2012 – O navetă Soyuz, cu trei astronauţi la bord, a fost lansată spre Staţia Spaţială Internaţională.

Aparatul a plecat de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan şi va ajunge pe orbită în aproximativ două zile. Scopul acestei misiuni este una de cercetare, care va dura aproximativ patru luni.

În prezent, pe Staţia Spaţială Internaţională se mai află alte trei persoane, care vor reveni pe Pământ în luna septembrie.

2012 – „Ziua Consituţiei” în Coreea de Sud

În 1910, Coreea a fost anexată de Japonia, iar după cel de- al doilea război mondial, odată cu înfrângerea Japoniei, Nordul Coreei a fost controlat de armata rusă, în august 1945, în timp ce sudul a fost controlat de americani. Prin Constituţia de la 17 iulie 1948, se proclamă Republica Coreea.

2009 – A decedat Leszek Kolakowski, considerat cel mai important filozof polonez. Este cunoscut pe plan internaţional ca un critic al Marxismului, dar şi ca istoric al filosofiei.

Într-o serie de articole, adunate sub titlul „Responsabilitate şi istorie” (1957), el atacă determinismul istoric marxist, afirmând faptul că judecata morală individuală este superioară oricărei forme de condiţionări socio-economice.

A scris Introducerea la ediţia poloneză a „Tratatului de istorie a religiilor” de Mircea Eliade (1966).

A colaborat cu prestigioase reviste internaţionale: Temps Modernes, Merkur, Critica istorica, Trybuna, Survey.

2002 – A încetat din viaţă Gabriela Manole-Adoc, sculptoriţă româncă, autoarea mai multor lucrări de artă monumentală.

A debutat în arta monumentală în anul 1966 cu lucrarea „Pescăruşii”, construcţie amplasată în Bucureşti, pe malul Lacului Herestrău. De asemenea, este şi autoarea bustului istoricului Nicolae Iorga amplasat în faţa „Bisericii Sfântul Nicolae” din Copoul Iaşilor.

Lucrarea cea mai importantă şi mai cunoscută este „Statuia Independenţei” din Iaşi, amplasată în piaţa cu acelaşi nume şi dezvelită în anul 1980, lucrare pentru care s-a clasat pe locul întâi la un concurs naţional.

1998 – Reînhumarea rămăşiţelor pământeşti ale ţarului Nikolai al II-lea şi ale familiei sale, ucişi de bolşevici la ordinul lui Stalin, în 1918.

1995 – A avut loc Prima Reuniune în formula „16 + 1” a NATO, cu participarea ţărilor membre ale Alianţei şi a Rusiei. A fost semnat acordul interimar de parteneriat şi cooperare economică între Uniunea Europeană şi Rusia.

1985 – 17 state au format, la Paris, „Agenţia de Coordonare a Cercetărilor Europene” –  EUREKA

1980 – Au fost inaugurate lucrările de construcţie a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă.

1976 – A început a 21-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară, desfăşurate la Montreal, în Canada.

Gimnasta Nadia Comăneci, la doar 15 ani, a devenit o stea a sportului mondial, fiind prima gimnastă care a obţinut nota maximă, 10, la Jocurile Olimpice şi a câştigat trei medalii de aur, o medalie de argint şi o medalie de bronz.

1969 – Legaţia României în Israel a fost ridicată la rangul de ambasadă.

1955 – A fost inaugurat parcul de distracţii „Disneyland”, aflat în Anaheim, California, cu mult fast, în prezenţa a peste 30000 de vizitatori veniţi de pretutindeni.

„Disneyland” a fost cel mai căutat parc de distracţii din lume, având aproape 600 de milioane de vizitatori din 17 iulie 1955 până astăzi.

1950 – Au fost arestaţi şi condamnaţi la moarte, ulterior,  americanii Julius şi Ethel Rosenberg, acuzaţi de spionaj în favoarea Uniunii Sovietice, îndeosebi pentru furnizarea datelor secrete privind bomba atomică .

Cei doi soţi au fost singurele persoane civile americane inculpate pentru spionaj în timpul Războiului Rece.

Mulţumită informaţiilor tehnice furnizate de soţii Rosenberg,Uniunea Sovietică şi-a putut construi arma atomică proprie.

1945 – A avut loc „Conferinţa de la Potsdam” a şefilor de stat şi guvern ai URSS, Marii Britanii şi SUA, consacrată reglementării situaţiei postbelice în Europa.

1942 – Asediul oraşului Stalingrad. Al doilea război mondial.

Bătălia de la Stalingrad este considerată cea mai sângeroasă şi mai mare bătălie din istoria omenirii.

Oraşul Stalingrad a fost bombardat din ambele părţi, germană şi rusă, plus aliaţii, iar numărul total al pierderilor se ridică la aproximativ  3 milioane.

1931 – „Legea privind autonomia universitară în România”. Legea prevedea şi transformarea „Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică” în „Academia de Muzică şi Artă Dramatică”.

1923 – A decedat Theodor Rosetti, publicist, om politic, diplomat, jurist, prim-ministru al României în perioada 1888-1889, preşedintele Senatului şi guvernator al Băncii Naţionale, membru al Curţii Permanente de Arbitraj Internaţional de la Haga.

Rosetti s-a numărat printe oamenii care au contribuit la dezvoltarea culturii române, astfel că Academia Română îl alege printre membrii săi de onoare pe 26 martie 1891.

1920 – S-a născut Nils Ivar Bohlin, cel care a inventat „centura de siguranţă în trei puncte”.

Suedezul Nils Ivar Bohlin a fost inginer de aeronautică, angajat la secţia de avioane a fabricii SAAB.

La 13 august 1959, invenţia lui Bohlin, „centura în trei puncte”, a fost introdusă ca standard în modelul Volvo PV 544.

1920 – S-a născut Juan Antonio Samaranch, preşedinte al Comitetului Internaţional Olimpic între 1980-2001.

În timpul mandatului său a adus Jocurilor Olimpice importante resurse financiare, sponsori şi interes pentru opinia publică.

Ocupă locul al doilea în ceea ce priveşte durata şefiei sale al Jocurilor Olimpice, primul loc fiind ocupat de Pierre de Coubertin (29 de ani).

1919 – Profitând de dezordinea cauzată de revoluţia bolşevică, Finlanda şi-a declarat independenţa, hotărâre ce a dus la un război civil între Roşii (comunişti) şi Albi (social-democraţi şi liberali), din care Albii au ieşit învingători. Astfel, independenţa Finlandei a fost recunoscută în 1919.

1918 – Familia Ţarului Nikolai al II-lea al Rusiei (Nikolai Alexandrovici Romanov) a fost asasinată de către bolşevici la ordinul lui Lenin.

Întreaga familie, în frunte cu Nikolai, a fost împuşcată în subsolul „Casei Ipatiev” de un pluton de execuţie bolşevic condus de Iacov Iurovski. Execuţia a fost grăbită de avansarea către Ecaterinburg a subunităţilor Legiunii Cehe în drumul lor de retragere din Rusia. Temându-se că Legiunea Cehă va cuceri oraşul şi-l va elibera pe Ţar, bolşevicii au hotărât lichidarea imediată a familiei imperiale.

1914 – Reprezentanţii Antantei au informat Guvernul României despre acordul ţărilor lor privind unirea Transilvaniei cu Regatul României. În schimb se cerea ca România să participe la primul război mondial împotriva Puterilor Centrale.

1907 – A murit Hector Malot, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori francezi, în special pentru romanul „Singur pe lume” (1878), dedicat fiicei sale, Lucie. „În timp ce scriam această carte, mă gândeam tot timpul la tine, copila mea, şi numele tău îmi venea în fiecare clipă pe buze. O să-i placă lui Lucie? O va interesa pe Lucie?”.

1882 – A încetat din viaţă Pantazi Ghica, scriitor, critic literar, gazetar, prozator, autor dramatic român, care a participat la „Revoluţia de la 1848”.

A scris articole politice, sudii juridice, cronici literare, teatrale, muzicale, susţinea „Curier al Bucurestilor” (în „Românu” şi „Telegraful”), a lucrat ca redactor la „Independenţa română” (1863), „Opinia constituţională” (1869-1870), a scos ziare şi reviste: „Actualitatea” (1865), „Cugetarea” (1865), „Nuvelistul” (1877).

1867 – A văzut lumina zilei Ludovic Mrazek, om de ştiinţă român, specialist în geologie şi în exploatarea petrolului, membru al Academiei Române. El este primul care a susţinut originea organică a petrolului, fiind ales preşedinte al „Congresului Internaţional al Petrolului”. De numele lui este legată şi înfiinţarea „Institutului Geologic al României”, al cărui director a fost din 1906 până în 1928.

1810 – S-a născut August Treboniu Laurian, filolog, istoric, publicist şi om politic român, unul dintre conducătorii „Revoluţiei de la 1848” din Transilvania. A fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române, secretar general şi preşedinte al Societăţii Academice Române, precum şi preşedinte al Secţiunii Literare