21 iulie, Sfinţii Cuvioşi ai Agapiei Vechi
Despre Cuviosul Rafail se spune că s-a nevoit în străvechiul aşezământ călugăresc Agapia din Deal, în veacul al XVI-lea, fiind cinstit încă din secolul al XVII-lea, mai ales în Moldova, ca unul dintre marii sfinţi români, ale cărui sfinte moaşte le-a căutat, spre a le săruta, însuşi Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei. Despre Sfântul Cuvios Partenie, vrednic urmaş al sihaştrilor din Munţii Agapiei, se spune că a vieţuit în aceste locuri în veacul al XVII-lea. Mărturie a vieţuirii sale sfinte şi minunate este şi faptul că, după trecerea la cele veşnice (1660), trupul fiindu-i dezgropat, după rânduiala strămoşească, a fost găsit nestricat şi se spune că multe minuni s-au întâmplat la mormântul său. Aceşti doi mari luminători ai călugărilor întregesc şirul părinţilor din veac ce s-au sfinţit prin mari nevoinţe în „Mănăstirea lui Agapie” şi în împrejurimile ei.