Acum nouăzeci și patru de ani, în ziua de 7 octombrie 1923, în timpul domniei Regelui Ferdinand Întregitorul, a pusă piatra de temelie a Catedralei Mitropolitane de la Cluj, în prezenţa Principelui Moştenitor Carol şi a prim-ministrului Ion I.C. Brătianu.
Construită în stil neobizantin, cu elemente româneşti, între anii 1923-1933, din iniţiativa şi sub supravegherea vrednicului de pomenire Episcopul Nicolae Ivan (1855-1936), acestei catedrale i s-a acordat, încă de la început, o importanţă naţională, ea fiind primul edificiu monumental în stil românesc după Marea Unire din 1 decembrie 1918.
La sfinţirea ei 5 noiembrie 1933 au fost de faţă patriarhul Miron Cristea, Regele Carol al II-lea, Marele Voievod Mihai, principele Nicolae, primul ministru Al. Vaida-Voievod, membri ai guvernului şi mari demnitari ai Statului Român.
Operă a cunoscuţilor arhitecţi Constantin Pomponiu şi Georges Cristinel, pentru construcţia catedralei au fost utilizate materiale noi, scheletul fiind din beton armat, iar paramentele din piatră cioplită. Triconcul de mari dimensiuni, se ridică pe un soclu înalt, având două turnuri în faţada principală.
Interiorul este acoperit cu o calotă pe pronaos, iar deasupra naosului se înalţă un tambur înalt cu o amplă cupolă. În exterior, tamburul este înfăşurat de o galerie de coloane masive. Interiorul catedralei impresionează prin amploarea sa, având atât la pronaos cât şi la naos balcoane laterale.
Candelabrul mare, din naos, a fost dăruit de către Regele Carol al II-lea, iar cel mic, din pronaos, de către Patriarhul Miron Cristea.
Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este unul dintre cele mai importante monumente de artă românească.
