1994 – Liderul palestinian –Yasser Arafat, primul ministru israelian –Yitzhak Rabin şi ministrul de externe israelian – Shimon Peres au primit Premiul Nobel pentru Pace.
1982 – Președintele SUA, Ronald Reagan, a declarat război drogurilor (War on Drugs).
1981 – Vicepreședintele Hosni Mubarak a fost ales președintele Egiptului, la o săptămână după asasinarea lui Anwar El Sadat. La data de 14 octombrie 2010, Mubarak era încă președintele Egiptului, fiind reales de mai multe ori.
1968 – Americanul Jim Hines a devenit primul om care „a spart” bariera de zece secunde în proba de 100 de metri sprint, la jocurile olimpice găzduite de Mexico City, cu un timp de 9,95 secunde.
1968 – Prima transmisiune live din spaţiul cosmic a fost realizată în timpul misiunii Apollo VII.
1964 – Martin Luther King Jr., activistul american susţinător al drepturilor negrilor în SUA, a primit premiul Nobel pentru pace, devenind cea mai tânără persoană care a fost recompensată cu această distincţie. Luther King Jr. avea 35 de ani şi a fost premiat pentru contribuţia sa în lupta antirasială.
1962 – A început Criza rachetelor cubaneze (confruntare între Uniunea Sovietică și Statele Unite, în legătură cu proiectilele nucleare sovietice din Cuba. Criza a început la 14 octombrie 1962 și a durat 38 de zile, până la 20 noiembrie 1962. Această criză a fost privită ca fiind momentul când Războiul Rece a fost foarte aproape să devină război nuclear și să se transforme în Al Treilea Război Mondial.
Pe 14 octombrie 1962, personalul tehnic al spionajului american, care analiza datele avionului-spion U-2, a descoperit că sovieticii construiau baze de lansat proiectile de rază mijlocie în Cuba. În ziua următoare, președintele Kennedy a convocat o întrunire de urgență cu consilierii săi experimentați din domeniile militar, politic și diplomatic pentru a discuta aceste gesturi amenințătoare. Acest grup a devenit cunoscut sub numele de ExCom, prescurtarea de la Comitetul Executiv. După respingerea propunerii unui atac aerian pentru a extermina bazele proiectilelor, ExCom s-a decis pentru o carantină navală și s-a cerut ca respectivele baze să fie dezmembrate și proiectilele să fie îndepărtate. În noaptea zilei de 22 octombrie, Kennedy a anunțat decizia sa pe postul național de televiziune. În timpul următoarelor 6 zile, criza a crescut până la punctul în care era gata să izbucnească un război nuclear între cele două super-puteri.
1948 – A venit pe lume Marian Papahagi, filolog, director al Centrului Cultural Român de la Roma, coautor la „Dicţionarul esenţial al scriitorilor români” („Exerciţii de lectură”, „Eminescu sau despre Absolut”, „Literatura braziliană”).
1947 – Căpitanul Chuck Yeager din Forțele Aeriene SUA devine prima persoană care a zburat mai repede decât viteza sunetului.
După război, el a fost printre cei câțiva voluntari aleși să testeze zborul avionului experimental X-1, construit de Bell Aircraft Company, pentru a cerceta eventualitatea zborului supersonic. Timp de ani de zile, mulți aviatori au crezut că omul nu era destinat să zboare mai repede decât viteza sunetului, teoretizând că presiunea exercitată de undele sonice la o asemenea viteză ar dezmembra aeronava. Toate acestea s-au schimbat pe 14 octombrie 1947, când Yeager a zburat cu X-1 deasupra lacului secat Rogers, în sudul Californiei. Experimentul X-1 a fost înălțat la o altitudine de 25.000 de picioare de către o aeronavă B-29 și după aceea eliberat prin orificiul de lansare al torpilelor, el prinzând o viteză fenomenală depășind 662 mile/h (bariera sunetului la acea altitudine) care l-a înaltat până la înălțimea de 40.000 de picioare. Avionul-rachetă, poreclit „Strălucitorul Glennis” (după numele soției sale), a fost proiectat cu aripi zvelte și largi și un fuselaj neîntrerupt modelat după un glonț de calibrul 50. Din cauza secretului proiectului, realizarea lui Bell și Yeager nu a fost anunțată publicului până în iunie 1948. Yeager a continuat să lucreze ca un pilot de teste, iar în 1953, el a zburat cu 1.650 mile/h într-un avion-racheta X-1A. El s-a pensionat din Forțele Aeriene SUA în rangul de brigadier general în anul 1975.
1944 – Şi-a luat viaţa feldmareşalul german Erwin Rommel. Implicat în conspiraţia generalilor împotriva lui Hitler din luna iulie, acesta a fost silit să aleagă între un proces public înjositor în care să fie acuzat de înaltă trădare urmat de o condamnare sigură la moarte sau sinucidere, precum şi funeralii naţionale. Rommel s-a sinucis prin otrăvire, iar autorităţile naziste au comunicat că acesta a decedat în urma unui atac cerebral. Implicarea sa în complotul împotriva lui Hitler s-a produs la începutul lui 1944, când generalii Ludwig Beck şi Carl Goerdeler i-au destăinuit intenţiile lor. Iniţial, Rommel a refuzat să li se alăture, considerând că asasinarea lui Hitler îl va transforma pe acesta într-un martir. El ar fi dorit ca liderul nazist să fie arestat şi judecat. Comandant al sectorului numit „Zidul Atlanticului”, feldmareşalul i-a cerut lui Hitler să pună capăt războiului, cum acesta nu a dorit să asculte sfaturile, şi-a pus în aplicare planul de asasinare, care a eşuat, iar autorii complotului au fost ucişi în chinuri de însuşi Hitler.
1944 – Armata britanică a eliberat orașul Atena, după retragerea trupelor naziste. Acest lucru a permis revenirea guvernului grec, aflat în exil, în capitala țării, cu George Papandreou Sr. ca șef al guvernului.
1943 – Prizonierii din lagărul de exterminare Sobibor s-au revoltat împotriva germanilor, ucigând 11 membri ai trupelor SS. Aproximativ 300 de prizonieri din cei 600 aflați în lagăr au reușit să evadeze, iar 50 dintre cei evadați au supraviețuit până la încheierea războiului.
1937 – A apărut primul număr al revistei „Fotbal”, subintitulată „revistă săptămânală pentru deprinderea jocului curat în sport, artă, literatură şi viaţă social”, condusă de scriitorul Camil Petrescu.
1933 – Germania nazistă s-a retras din Conferinţa dezarmării şi-a părăsit Liga Naţiunilor.
1918 – S-a constituit Consiliul Naţional din Bucovina, sub conducerea lui Iancu Flondor, care a formulat dorinţa unirii Bucovinei cu România.
1916 – S-a încheiat prima bătălie de la Oituz. Trupele române, comandate de generalul Eremia Grigorescu, au rezistat eroic, oprind înaintarea armatei germano-austro-ungare (9-12 octombrie).
1912 – Preşedintele american Theodore Roosevelt a fost împuşcat de patronul unui local în timpul campaniei politice din Milwaukee, Wisconsin. Deşi rănit, preşedintele şi-a încheiat discursul. Roosevelt nu a reuşit să obţină un al doilea mandat, fiind învins în cursa electorală de adversarul democrat Woodrow Wilson.
1911 – A apărut, la Bucureşti, din iniţiativa lui N.D. Cocea şi Alexandru Davila, Rampa, revistă de teatru, muzică, artă şi literatură. După o întrerupere de doi ani (1913-1915), a reapărut cu titlul de „Rampa nouă ilustrată”, existând până în anul 1948. Revista „Rampa nouă ilustrată” a fost mult timp singurul cotidian de specialitate din lume.
1900 – A apărut cartea Interpretarea viselor a psihologului Sigmund Freud.
Prima lucrare publicată de Freud, Zur Auffassung der Aphasien („Concepții asupra afaziei”, 1891), trata problema tulburărilor de vorbire apărute în urma unei leziuni organice a creierului. După o nouă lucrare în domeniul neurologiei, Die infantile Cerebrallähmung („Paralizia cerebrală infantilă”, 1897), Freud s-a dedicat cu exclusivitate cercetărilor privind explicarea tulburărilor psihice pe baze psihologice, ceea ce a dus la elaborarea conceptului de „psihanaliză” (1896).
Freud a explicat apariția manifestărilor nevrotice, în special ale isteriei, datorită refulării unor traume emoționale, ascunse în inconștient. Ca tratament recomanda transpunerea pacientului în stare de hipnoză, cu ajutorul căreia trăirile emoționale refulate erau din nou aduse la suprafața conștiinței și în felul acesta, conflictele, prelucrate în mod conștient, nu mai provocau tulburări psihice. Între 1895 și 1900, Freud a formulat cea mai mare parte a concepțiilor sale, care au format nucleul psihanalizei în teorie și practică. El a renunțat la metoda hipnozei, preferând expunerea spontană a pacientului, mai ales a amintirilor sale, încă din perioada copilăriei, în timpul ședințelor de psihanaliză, sub forma așa zisei „asociații libere”. În felul acesta, psihanalistul îl ajuta să-și clarifice conștient experiențele conflictuale, care stau la baza tulburărilor nevrotice.
Cu ajutorul asociațiilor libere a găsit calea de pătrundere către procesele petrecute în inconștient, ceea ce l-a condus și la explicarea semnificației viselor și a actelor ratate („lapsusuri”).
Contribuția esențială a lui Sigmund Freud constă în punerea în evidență a existenței și acțiunii inconștientului în viața psihică și în explicarea, pe această bază, a personalității umane. În plus, a dezvoltat o nouă teorie (teoria psihanalitică), precum și o metodologie terapeutică aferentă, care, în forma inițială sau modificată, urmărește ameliorarea funcționării psihice, uneori cu aplicații în patologiile mentale.
1890 – A văzut lumina zilei generalul Dwight David Eisenhower, preşedintele SUA în perioada 1952-1960. A fost al 34-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii şi comandant al trupelor americane în Al Doilea Război Mondial, pe frontul din Europa.
1882 – S-a născut Eamon de Valera, prim-ministru în mai multe rânduri al Republicii Irlanda şi preşedinte al statului în perioada 1959-1973. De Valera a iniţiat procesul pentru dobândirea independenţei ţării sale faţă de Marea Britanie, eveniment proclamat în 1948.
1863 – Alfred Nobel a patentat metoda de obţinere a nitroglicerinei.
1853 – S-a născut Ciprian Porumbescu, compozitor român (foto: Casa memorială ”Ciprian Porumbescu)
Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Născut Iraclie Golembiovski (Golemb, Galamb=porumbei), acesta din urmă își schimbă numele de familie în Porumbescu în 1881.
Din cauza sărăciei, Ciprian Porumbescu nu s-a putut bucura de o formare muzicală continuă și completă. A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, apoi a continuat la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebius Mandyczewski, compozitor bucovinean, cu care se perfecționează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 și 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți, unde a și condus societatea studențească Arboroasa.
La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou” (prima operetă românească, având premiera la Brașov, în Sala Festivă a Gimnaziului Românesc), piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița.
Printre lucrările sale se numără „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Odă ostașilor români” și altele.
1851 – A fost înfiinţată Agenţia de presă REUTERS, cea mai importantă agenţie de ştiri din Marea Britanie şi una din cele mai apreciate din lume. Fondată la Londra, de Paul Julius Reuter, Reuters a fost primul utilizator al cablului subacvatic pentru a transmite informaţiile de presă şi bursiere între Anglia şi Franţa. În 1922, informaţia era transmisă pe cale electronică, iar în 1923 a început folosirea undelor radiofonice. În 1927 a fost introdus teleprinterul. În 1962, Reuters a trimis primul satelit în spaţiu, fiind prima companie privată din lume care a realizat transmiterea de informaţii în acest fel.
1812 – În baza raportului prezentat de amiralul P.V. Ciciagov, ţarul Alexandru I a dispus ca suburbia din preajma Cetăţii Ismail, cu un număr de circa 1 500 case şi prăvălii, populată de colonişti armeni, greci, bulgari, evrei şi alte naţionalităţi, întemeiată de generalul-maior S.A. Tucikov, să se numească oraşul Tucikov, denumire ce s-a păstrat până la mijlocul secolului al XIX-lea.
1802 –În Ţara Românească a avut loc un puternic cutremur de pământ, cel mai mare seism din România, consemnat de documente. Cutremurul s-a produs în Vrancea şi se apreciază că a avut o magnitudine de 7,7-7,9 grade. Şi Bucureştiul a fost grav afectat, aici prăbuşindu-se Turnul Radu Vodă, Hanul Şerban Vodă, o parte din Turnul Colţei şi multe alte construcţii.
1789 – George Washington a proclamat prima „Thanksgiving Day”.
1777 – S-a născut Costache Conachi, scriitor şi om politic din Moldova, unul dintre primii poeţi moldoveni moderni. Lirica sa, cu foarte rare excepţii, este prin excelenţă erotică, senzuală şi sentimentală prin caracterul ei.
Mare boier și mare proprietar, figură contradictorie în epocă pentru că pleda pentru luminarea poporului, a făcut un proiect de reformă a învățământului în Moldova pe principiul „studiul trebuie să aibă un scop moral”. A luat parte la redactarea Regulamentului Organic, formulând unele articole care aveau în vedere unirea Principatelor.
A început activitatea prin efectuarea de lucrări pentru hotărnicie la proprietățile de terenuri; a continuat până la retragerea din cauza vârstei și a problemelor de sănătate. Era considerat cel mai bun inginer hotarnic, al timpului, din Moldova. Este comis, ispravnic al ținutului Tecuci (august 1806), staroste al ținutului Putna (noiembrie 1809), agă al târgului Iași (după noiembrie 1813 ), ispravnic al ținutului Tecuci (1815), vornic al obștii la Iași (1816), vornic al poliției (ianuarie 1817), mare vornic (înainte de iunie 1820), mare postelnic (președinte al Departamentului Afacerilor Străine, la 28 decembrie 1823), mare vornic (1824), membru în comisia moldoveană de patru membri pentru redactarea Regulamentului Organic (iunie 1829-martie 1830). Pavel Kiselev i-a acordat „Ordinul Sf. Vladimir cl. III”, pentru contribuția sa la lucrările de redactare.
1465 – A avut loc prima menţiune documentară a Bucureştilor ca reşedinţă domnească a lui Radu cel Frumos, Muntenia.
Aşezarea a fost atestată documentar pentru prima dată la 20 septembrie 1459, într-un act emis de Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti, prin care se întărea o moşie unor boieri. Bucureştiul a fost ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reşedinţă domnească. În anii 1558 – 1559, la Curtea Veche a fost construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaş de cult din oraş păstrat în forma sa iniţială.
1066 – A murit Harold Godwinson, ultimul rege anglo-saxon al Angliei. Harold a domnit de la 6 ianuarie 1066 până la moartea sa, în „Bătălia de la Hastings”, la 14 octombrie a aceluiaşi an, în lupta cu normanzii invadatori conduşi de William Cuceritorul. Harold a fost primul dintre cei trei regi ai Angliei care a murit în război, ceilalţi doi fiind Richard I şi Richard al III-lea.
