Cetățeni italieni au fost prinși cu bagajele pline de păsări braconate

0 157

Societatea Ornitologică din România (SOR) semnalează faptul că, potrivit presei italiene, autoritățile din Bergamo anchetează mai mulți cetățeni care ar fi braconat păsări din țara noastră, context în care organizația solicită oprirea vânătorii la ciocârlie și la toate speciile de păsări cântătoare.

“Mai mulți cetățeni italieni au fost prinși cu bagajele pline de păsări braconate. Aproape 1.200 de păsări erau băgate în pungi sigilate, în bagajul de cală, cu elemenți de ladă frigorifică printre pungi. Totul se desfășura sub acoperirea unui act care indica doar că păsările sunt ciocârlii de câmp și că au fost vânate (a se citi — braconate) la Săbăoani, sub oblăduirea AVPS Roman. Știrea a apărut deja în presa italiană și atestă faptul că România este un rai al braconierilor”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul Societății Ornitologice din România.

Potrivit aceleiași surse, în Italia, braconierii sunt anchetați de autoritățile din Bergamo, iar Societatea Ornitologică Română (SOR) a sesizat Garda Națională de Mediu și a cerut anchetarea celor care au supervizat partida de vânătoare.

“Conform documentului prezentat de braconierii italieni, partida de vânătoare a fost organizată de AVPS Roman, județul Neamț. În acest document se specifică faptul că au fost vânate doar ciocârlii de câmp, dar în realitate au fost braconate alte specii: codobatură albă, scatiu, sticlete, florinte, inăriță, cânepar. Pentru a lămuri de ce vânătorii organizează partide de vânătoare la care se braconează specii protejate, SOR a cerut AGVPS din România să prezinte autorizația în baza căreia s-au organizat partida de vânătoare, precum și exemplarul duplicat al documentului pe care vânătorii italieni îl aveau în posesie, pentru a preciza numărul de păsări ucise”, se mai arată în comunicat.

SOR precizează că, potrivit legislației din România, un singur vânător poate “recolta” doar 50 de ciocârlii pe zi. Conform actelor, la vânătoare au participat patru vânători — care puteau doborî doar 200 de exemplare de ciocârlie, dar poliția italiană a confiscat 1.119 păsări.

“În urma acestui control este clar că în România trebuie oprită vânătoarea la ciocârlie și la toate speciile de păsări cântătoare (graur, sturzi etc). Această specie — ciocârlia de câmp — este folosită ca umbrelă de braconieri — sub pretextul că au vânat legal, italienii doboară multe alte specii protejate, la care vânătoarea este interzisă. Mai mult, controlul de la Vamă trebuie înăsprit: acești braconieri sunt prinși fie de vameșii din Ungaria, fie de cei din Italia, dar reușesc să treacă de Poliția de Frontieră din România cu specii protejate braconate. În acest sens, SOR își oferă tot sprijinul pentru ca ofițerii Poliției de Frontieră să învețe să diferențieze speciile de păsări sălbatice protejate, pentru a putea opri braconierii pe teritoriul României”, a menționat SOR.

Potrivit organizației, foarte mulți vânători nu știu ce specii vânează, confundă ciocârlia cu codobatura sau cu scatiul, motiv pentru care “este nevoie de un examen de vânătoare mult mai exigent decât cel de acum”.

“Ciocârlia de câmp este, în România, o specie simbol a muzicii, specie care nu a prezentat interes pentru vânătorii români niciodată. În 1996, pentru prima oară în istorie, ciocârlia devine specie care se vânează, la presiunea vânătorilor străini (italieni, maltezi, francezi). În 2006, în urma unei campanii a SOR — ciocârlia este scoasă de pe lista păsărilor care se vânează, dar a fost reintrodusă în 2007. În 2015, în urma campaniei SOR ‘Oprește barbaria, salvează ciocârlia’, cota de vânătoare a fost redusă la jumătate, iar numărul maxim de exemplare vânate pe zi a fost redus de la 100 de păsări la 50”, a precizat SOR.

Organizația a adăugat că în 2009, în Balta Mare a Brăilei, un braconier italian a fost prins cu 2.000 de ciocârlani. În 2010, în județul Brăila au fost prinși 15 braconieri italieni cu mii de ciocârlii, ciocârlani și prepelițe. În 2011, vameșii unguri au interceptat un transport de 11.000 de ciocârlii vânate în România și care plecau spre Italia. În 2013, un alt italian a fost prins în Ialomița cu 5.400 de ciocârlii braconate.

Alături de ciocârlii, sunt condamnate la pieire și gâsca-de-vară, graurul, guguștiucul, lișița, rața mare, rața mică, rața moțată, rața pestriță și rața sunătoare.

Păsările cântătoare, simbol cultural și inspirație pentru marii muzicieni ai lumii

Păsările cântătoare au fost întotdeauna valoroase și datorită inspirației pe care au oferit-o marilor artiști ai lumii. De exemplu, Mozart, care a avut timp de trei ani un graur, i-a introdus cântecul în opera sa, Concertul pentru Pian nr. 17. O altă piesă celebră a lui Mozart, “Gluma muzicală” imită cântecul specific al graurului. De asemenea Beethoven, în “Simfonia pastorală” a transpus pe note cântecul privighetorii, cucului și pitpalacului.

Printre alți compozitori care s-au inspirat din cântecul păsărilor se numără Vivaldi (La Primavera și The Goldfinch), Prokofiev (The Bird din opera Peter and the Wolf), Camille Saint-Saens (The Swan), Tchaikovsky (Swan Lake), Handel (The Cockoo and the Nightingale), Schubert (The Raven), Stravinsky (Dance of the Firebird).

De asemenea, păsările cântătoare au fost adevărate simboluri sociale și surse de inspirație pentru cultura contemporană. Ciocârlia de câmp a fost simbolul rezistenței soldaților britanici din Primul Război Mondial, cântecul acesteia dându-le speranță în tranșee. Graurul este singura pasăre din istorie care a reușit să oprească ceasul Big Ben din Londra. În 1946 acul minutar al ceasului nu s-a mai putut mișca deoarece un număr mare de grauri s-a așezat pe el. Sturzul cântător este pasărea care era folosită ca mesager de piticii din cartea The Hobbit. În filmul cu același nume, sturzul cântător este pasărea care ciocnește în stâncă și îl trezește pe dragonul Smaug.

Leave A Reply

Your email address will not be published.