În 1952 aviația militară română a realizat prima interceptare a unui bombardier aparținând URSS

0 196

Refacerea infrastructurii distrusă de al 2-lea Război Mondial, a însemnat bani puțini pentru aviație. În 1950, România mai deținea cam 100 de avioane militare, din cele 500 existente la sfârșitul războiului.

IaK- 23 a fost primul avion reactiv propriu-zis, de luptă, din dotarea URSS, derivat din IaK-15. IaK-15 fiind varianta cu motor cu reacție a avionului clasic IaK-3, folosit de sovietici în cel de al 2-lea Război Mondial și concurent al lui MiG-9. IaK-23 a zburat prima dată în iulie 1947 și la sfârșitul anului 1949, primele aparate au ajuns la unitățile sovietice.

IaK- 23 a fost și primul avion de vânătoare cu reacţie care a intrat în dotarea Forţelor aeriene române, după doi ani de la apariția lui. Avionul avea o viteză maximă de 925 km/h și un plafon de 14.800 m. Armamentul era compus din două tunuri de bord de calibru 23 mm ( Nudelman-Suranov NS-23 ).

Cele 62 IaK-23 sovietice au ajuns la Regimentele de Aviaţie Vânătoare cu Reacţie, dislocate pe aerodromul Ianca în perioada mai–septembrie 1951, acolo unde s-a făcut trecerea pe acest tip de avion de vânătoare. Pe 26 iunie 1951, maiorul Raican Aurel, comandantul regimentului 172 Aviație Vânătoare Reactivă, a fost primul care a ieșit la simplă comandă pe IaK-23, la Ianca.

Pe 15 septembrie 1951, Divizia 97 Aviație Vânătoare dotată cu avioane reactive, a început Serviciul de Luptă, cu o celulă de avioane de vânătoare Iak-23, de pe aerodromul Ianca. Intrarea în Serviciul de Luptă la aerodrom s-a produs la aproape 4 luni de la venirea în țară a primelor aeronave cu motor reactiv și la aproape 3 luni de la primele zboruri în simplă comandă. Fapt care atestă profesionalismul piloților și tehnicienilor români.

În noaptea de 28 octombrie 1952, URSS a executat o verificare a serviciului de luptă neanunțata, cu un bombardier IL-28. Acesta a zburat deasupra norilor, la înălţime mare, survolând România și Bulgaria. Când bombardierul sovietic s-a apropiat de Constanţa, comandantul Regimentul 172 Vânătoare Reactivă de la Ianca, maiorul Dumitru Balaur, a fost decolat și dirijat la interceptare de navigatorul din punctul de comandă. Astfel a fost consemnată prima interceptare din România, executată cu un avion reactiv IaK-23, noaptea, în condiții meteo grele. De menționat că în acea vreme nu existau rachete sol-aer iar proiectilele artileriei AA cal. 100 mm nu ajungeau la altitudini de peste 10.000 m, unde evoluau avioanele reactive.

În 1952 a fost introdus în serviciu avionul MiG-15 cu performanţe de zbor superioare. Cum avioanele reactive necesită piste de decolare-aterizare betonate, în jurul acestora au apărut bazele aeriene de la Deveselu, Craiova, Caransebeș, Timișoara, Boteni, Fetești, Ianca, Boboc, Bacău, Otopeni, Alexeni. La Bacău a fost creată prima bază tehnică de reparații a avioanelor militare reactive. Primul avion reparat a fost recepționat pe 17 august 1954. Din acel nucleu s-a dezvoltat Aerostar.

(Valentin Vasilescu)

Leave A Reply

Your email address will not be published.