2004 – Preşedintele Ion Iliescu i-a decernat Regelui Mihai I „Marele Premiu al Institutului Cultural Român”.
2003 – Irakul a refuzat survolarea teritoriului de către avioane americane de spionaj U2.
2001 – Republicanul George W. Bush Jr. a devenit cel de-al 43-lea preşedinte al SUA.
1999 – A cincea mineriadă: Minerii au părăsit Târgu Jiul, în direcţia Bucureşti. Preşedintele a convocat parlamentul în sesiune extraordinară, iar Guvernul era gata să negocieze, cu condiţia ca minerii să se oprească.
1996 – Au avut loc primele alegeri generale libere organizate vreodată în teritoriile palestiniene autonome, Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est. Yasser Arafat a fost ales în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale Palestiniene.
1993 – Democratul Bill Clinton a devenit cel de-al 42-lea preşedinte al SUA.
1992 – Biblioteca Americană din Bucureşti a devenit Centrul Cultural American.
1990 – A apărut, la Bucureşti, primul număr al revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social.
1969 – Primul pulsar (pulsari = stele care se rotesc, formate din neutroni şi observabile ca surse de radiaţie electromagnetică) a fost descoperit în Crab Nebula.
1950 – Capitala statului Israel a fost transferată de la Tel Aviv la Ierusalimul de Vest, împreună cu instituţiile centrale şi ale administraţiei de stat, însă statele lumii nu au recunoscut acest act, continuând să-şi menţină misiunile diplomatice la Tel Aviv.
1946 – Generalul Charles de Gaulle a demisionat.
După petrecerea a 18 luni la conducerea guvernului provizoriu francez, generalul de Gaulle şi-a anunţat intempestiv demisia, motivul fiind dezacordul cu Partidul comunist privitor la elaborarea noii Constituţii a ţării.
1945 – În România s-a elaborat un decret-lege privind organizarea sindicatelor, precum şi decretele pentru urmărirea şi pedepsirea criminalilor de război, precum şi a persoanelor „răspunzătoare pentru dezastrul ţării”.
1942 – Înalţi oficiali nazişti s-au întâlnit la Conferinţa de la Wansee, pentru a dezbate Soluţia Finală asupra Problemei Evreieşti; s-a adoptat planul de exterminare a evreilor din Europa.
1941 – S-a hotărât militarizarea instituţiilor, întreprinderilor de stat şi particulare, fiind puse sub controlul Marelui Stat Major sau al organelor armatei.
1936 – Eduard al VIII-lea a devenit Rege al Angliei.
1923 – Partidul Ţărănesc Basarabean, condus de Ion Inculeţ, a fuzionat cu Partidul Naţional-Liberal, precum şi cu Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, condus de Ion Nistor.
1920 – Guvernele României, Cehoslovaciei şi Regatului sârbilor, croaţilor şi slovenilor au cerut Conferinţei ambasadorilor să interzică revenirea pe tronul Ungariei a habsburgilor, subliniind că ei nu vor tolera o asemenea tentativă.
1907 – A decedat Dmitri Ivanovici Mendeleev, chimist rus, recunoscut a fi unul din cei doi chimiști care a creat independent unul de altul prima varianta a tabelului periodic al elementelor. Pe de o parte, tabloul lui Mendeleev era o reprezentare mai completă a relației complexe dintre elementele chimice, și, pe de altă parte, cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât existența altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) nici măcar bănuite a exista pe vremea sa, precum și a proprietăților generale ale lor. Aproape toate previziunile sale au fost confirmate în proporții covărșitor de apropiate de 100% de descoperirile ulterioare din chimie.
Dimitri Mendeleev s-a născut în Tobolsk, Siberia, ultimul dintre cei 14 copii ai lui Ivan Pavlovici Mendeleev și al Mariei Mendeleeva. La 14 ani, după moartea tatălui său, Mendeleev a urmat gimnaziul în Tobolsk.
În 1849, familia Mendeleev, al cărui statut social și situație materială decăzuseră considerabil din cauza morții tatălui, s-a mutat la Sankt Petersburg, unde tânărul de numai 16 ani a intrat la Institutul Pedagogic din Sankt Petersburg. După terminarea acestuia, în 1855, a fost diagnosticat cu tuberculoză, ceea ce a determinat mutarea sa în Peninsula Crimeea, într-o zonă recunoscută pentru valențele terapeutice ale aerului său sărat, esențial în tratamentul tuberculozei. Acolo, a predat științe la gimnaziul local pentru un an. După completa sa însănătoșire, s-a reîntors total refăcut la Sankt Petersburg (în 1856).
Între 1859 și 1861, a făcut cercetări asupra densității gazelor la Paris, și, mai apoi, a lucrat cu chimistul și fizicianul german Gustav Robert Kirchhoff în Heidelberg, făcând cercetări. În 1863, după întoarcerea în Rusia, a devenit profesor de chimie la Institutul Tehnologic și la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg.
În ciuda faptului că Mendeleev a fost o personalitate marcantă științifică a timpului său, onorat de foarte multe organizații științifice din întreaga Europă, acasă, în Rusia, a fost privit cu îngrijorare, ceea ce a dus la demisia sa de la catedra Universității din Sankt Petersburg în ziua de 17 august 1890.
În ultimii săi ani de activitate profesională, a creat patentul clasic al vodcăi rusești, 40% procent alcool. Dar printre contribuțiile sale târzii mult mai importante se numără și studierea câmpurile petrolifere din Rusia și contribuția sa semnificativă la crearea primelor rafinării rusești.
1884 – A luat fiinţă, din iniţiativa lui Spiru Haret, Casa pentru ajutorul şcoalelor.
1880 – A apărut, la Bucureşti, revista Literatorul, sub conducerea lui Alexandru Macedonski. Revista a apărut cu întreruperi şi schimbări de titlu până în 1919.
1872 – A venit pe lume Ștefan Popescu, pictor, desenator, gravor, membru de onoare al Academiei Române din anul 1936.
A studiat la Academia de Arte din Munchen și Academia de Arte din Paris. Este unul dintre gravorii de referință din arta românească, operele sale reprezentând un punct de reper în dezvoltarea graficii de șevalet, cât și a gravurii din România.
Între anii 1894-1899, a studiat la Academia din Munchen cu profesorul Nikolaos Ghizis și la Academia de Arte din Paris cu Lucien Simon și Eugene Anatole Carriere.
Formația sa academizantă este adesea corectată de sugestiile pe care i le aduc călatoriile, contactul, fie cu creații antinaturaliste, fie cu natura însăși, al cărei farmec se realizează în momentul când depășește ambiția descrierii servile. Amestecul de tonuri calde și reci asigură interesul pentru unele pânze, Atelier de tâmplarie, La negustorii de curmale, Ocna la Tg. Ocna, etc. , în vreme ce unele naturi statice sau compoziții (uleiurile Prânzul secerătorilor și La seceriș, proiectul de frescă Cele 2 fete de împărat etc. ), se mențin în cadre convenționale. Printre cele mai izbutite tablouri ale sale se remarcă peisajele Stradă în Maroc, Istanbul, Turcoaice la fântâna de la Balcic, Peisaj cu salcii etc.
Lucrări de Ștefan Popescu se află în Colecția Casei Regale a României și în cadrul Muzeului Peleș, datorită faptului ca a fost unul dintre cei mai îndrăgiți pictori români de către Regina Maria a României și Casa Regală a României. Având o profundă sensibilitate religiosă, Ștefan Popescu a realizat cu mare migală artistică un număr însemnat de lucrări cu temă religioasă (gravuri, desene, studii ) având în centrul lor mănăstirile: Golia (Iași), Cozia, Hurezu, Polovragi, Biserica Curții Domnești din Târgoviște, precum și studii de broderie religioasă ortodoxă românească.
1841 – Anglia a ocupat Hong-Kong-ul.
Ca urmare a înfrângerii Chinei în primul Război al Opiumului din 1841, insula Hong-Kong a fost cedată definitiv Angliei. După al doilea război al Opiumului, China a cedat Angliei pentru 99 de ani Noile Teritorii, iar în 1997, după îndelungate negocieri, Anglia a restituit Chinei întreaga colonie Hong Kong.
1775 – S-a născut André-Marie Ampère, fizician și matematician francez, considerat unul dintre principalii fondatori ai electromagnetismului.
Ampère a fost un autodidact, studiind matematica, fizica, chimia, științele naturale, muzica, filozofia și sociologia. La 12 ani el cunoștea calculul diferențial și integral, la 13 ani, a prezentat Academiei din Lyon un tratat despre secțiunile conice și un memoriu asupra rectificării unui arc oarecare de cerc mai mic decât o jumătate de circumferință.
Până la 20 de ani, a citit cele 20 de volume ale Marii Enciclopedii, întocmite de Diderot și d’Alembert.
Ampère cunoștea mecanica analitică a lui Lagrange, precum și limbile latină, greacă și italiană.
Ampère a realizat studii privind interacțiunea reciprocă a curenților și magneților, apoi a curenților asupra câmpului magnetic al selenoidului. A stabilit expresia matematică a forței electrodinamice (1820), care a devenit una din legile de bază ale electrodinamicii.
De asemenea, a determinat configurația curenților asupra câmpului magnetic al selenoidului, stabilind regula de fixare a sensului liniilor de câmp.
Prin legea circuitului magnetic sau legea circuitală a lui Ampère, a stabilit prima teorie a electromagnetismului și a introdus noțiunile de electrostatică și electromagnetism.
A inventat galvanometrul, aparatul cu care pot fi măsurate tensiunile electrice și curentul electric, precum şi un electromagnet, iar împreună cu François Arago, a realizat, în 1820, primul aparat telegrafic.
1527 – Petru IV-lea Rareş a urcat pentru prima dată la domnia Moldovei. În rândul domnilor moldoveni din veacul al XVI-lea, istoria a aşezat la loc de mare cinste pe voievodul Petru Rareş, fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare.
În plan intern, Petru Rareş, ca şi părintele său Ştefan cel Mare, a promovat o politică ce urmărea consolidarea autorităţii centrale, îngrădirea puterii marilor boieri, întărirea ţării.
Pe plan extern, Petru Rareş a desfăşurat o largă activitate diplomatică, urmărind, pe lîngă lupta împotriva Imperiului Otoman, ridicarea ţării ca factor important pe arena internaţională.
1390 – S-a încheiat tratatul de la Lublin dintre Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti (1386 – 1418), şi Wladislaw al II-lea Jagello, regele Poloniei (1386-1434).
1368 – Prima atestare documentară a orașului Brăila
Este menționat ca Brayla în 1368 într-un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Orașul a fost ocupat de turci în 1538-1540, fiind (raia sau kaza) de la 1554 până la sfârșitul războiului ruso-turc din 1828 – 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o mențiune a Cancelariei Voievodului „Ttibor din Transilvania”. Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când este un important port de intrare-ieșire a mărfurilor din România. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici și medii.
Brăila este reședința județului cu același nume , situată pe malul stâng al Dunării , în S-E țării, ea aflându-se la zona de intersecție a trei provincii istorice : Țara Românească , Moldova și Dobrogea .
1368 – Domnul Munteniei a confirmat braşovenilor privilegiile lor comerciale în Muntenia (cel mai vechi privilegiu comercial cunoscut, acordat de un domn român, scris în limba latină). El atesta intensificarea comerţului de drumul Brăilei.
1368 – A avut loc prima menţiune documentară a oraşului Slatina într-un act oficial al lui Vladislav I Vlaicu, care acorda scutire de vamă negustorilor braşoveni la trecerea peste râul Olt.
1265 – Primul parlament englez a condus prima şedinţă la Palatul Westminster.
