Ipoteză lansată de sit-ul Topcor.ru : MiG-21 Lancer românesc care s-a prăbușit pe 2 martie, ar fi fost doborât de un sistem antiaerian ucrainean S-300PS situat în regiunea Odessa.

0 453

În seara de 2 martie, după orele 19.00, nave de suprafață sau submarine rusești au lansat mai multe rachete de croazieră Kalibr, din vestul mării Negre, care au lovit obiective militare din centrul Ucrainei. Pînă aici totul este corect. Există confirmarea acestor lovituri, traiectoria rachetelor de croazieră Kalibr este cea indicată pe hartă. În programul pilotului automat al rachetei rușii au făcut o schimbare de direcție pentru a ocoli orașul Odessa, astfel că trecerea de pe mare pe uscat s-a realizat prin ocolirea apărării AA a orașului. Dacă vă amintiți, presa românească a relatat, la un moment dat, despe rachetele rusești lansate de pe teritoriul Transnistriei, deși era imposibil.

Cu o zi înainte, în dimineața zilei de 1 martie, o stație radar ucrainiană, de lîngă Ismail, a fost neutralizată de 2 rachete rusești, lansate tot de pe mare. Stația radar făcea parte din rețeaua de descoprerire a brigăzii 160 rachete AA, cu punctul de comandă la Odessa.

https://stirileprotv.ro/…/atac-cu-rachete-rusesti…

Presa rusă afirmă că în încercarea de a opri amenințarea rachetelor Kalibr rusești lansate de pe mare, Forțele Armate ale Ucrainei ar fi decis să desfășoare lansatoare de rachete AA în apropierea graniței cu România. Pregătirea slabă a militarilor ucraineni, precum și lipsa de experiență de luptă, i-au făcut pe aceștia să confunde MiG-21 românesc cu rachetele Kalibr rusești. Dar nu este adusă nicio dovadă în acest sens.

Se mai afirmă că echipa de anchetă din România ar fi solicitat Statului Major al Ucrainei date privind utilizarea sistemului de rachete antiaeriene S-300PS, pe 2 martie. Și că pe cîmp, în apropiere de epava avionului s-ar fi descoperit și alte obiecte metalice arse, ce nu erau de la MiG-21. Lucru de care eu n-am aflat.

Comentariu.

👉Este adevărat că MiG-21 Lancer românesc a fost decolat din serviciul de luptă pentru a executa patrularea în zona Dobrogei, datorită lansărilor de rachete Kalibr rusești de pe mare.

👉De la locul unde au fost găsite rămășițele avionului MiG-21 pînă la orașul ucrainian Ismail sunt 80-85 km. Raza maximă de acțiune a rachetelor sistemului S-300 PS este de 75-90 km, deci s-ar încadra cam la limită. Doar în situația că ucrainienii au mutat un lansator de rachete AA la granița cu România, deși nu am nicio informație în acest sens.

👉Autoritățile române afirmă că avionul MiG-21 s-a aflat în aer timp de aproximativ 10 minute. Radarul nu descoperă un avion imediat în decolare, ci după ce acesta a escamotat trenul de aterizare și flapsurile și a ajuns la altitudinea de cel puțin 500 m. Toate aceste manevre durează cam un 1 minut. După ce radarul de pe sol a descoperit MiG-ul, el trebuie să treacă în regimul de încadrare a lui, să-l identifice și dacă constată că este o țintă aeriană inamică să dea comanda de lansare. Toate aceste manevre durează 3 minute. După 1+3 minute de la decolare, avionul MiG-21 se află la o înălțime de 2.000-3.000 m. Cînd ținta are această înălțime, racheta AA are condiții optime de dirijare pe ea.

👉Totuși, coroborînd înălțimea de 2.000-3.000 m cu viteza medie ( 600-700 km/h ) față de sol a MiG-21, ceva pare să nu fie în regulă, întrucît după 4-5 minute de la decolare el ar fi trebuit să depășească cu cel puțin 4 km nord punctul unde epava avionului se spune că a fost găsită. La această înălțime pilotul este degrevat de alte manevre și poate să urmărească țintele de pe radar. Să fi făcut MiG-ul un viraj de axare spre mare, pentru a se înscrie în zona de serviciu în aer repartizată și pentru a cerceta spațiul aerian ? Cum ar fi putut interpreta această manevră militarii ucrainieni care-l vedeau pe radar ?

👉Viteza maximă a rachetei S-300 PS este de 2 km/s, ceea ce înseamnă că ea poate acoperi distanța de 85 km pînă la MiG-ul nostru, în 45-60 de secunde. Impactul cu ținta avînd loc la 6-7 minute de la decolare. Totuși, MiG-ul era urmărit pe radar și din punctul de comandă al bazei aeriene de la M.Kogălniceanu, iar navigatorul cu dirijarea nu avea cum să nu vadă racheta lansată din Ucraina și să nu-l atenționeze pe pilot. Dacă toate aceste lucruri s-ar fi întîmplat cu adevărat, pilotul odată informat, primea și o estimare a momentului în care să înceapă manevra de evitare a rachetei.

👉Deși ipoteza are foarte multe lacune, ar fi bine ca ea să fie avută în vedere de comisia de anchetă a MApN.

Leave A Reply

Your email address will not be published.