Molia altora, ca pupăza din amintirile lui Creangă, ”… zbrrrr! pe o dugheană!…”

0 2.727

Despre ”alesul” clujenilor invizibili e de musai să luați la cunoștință. Pentru că Sabin Sărmaș își continuă periplul demagogic prin mințile rătăcite ale alegătorilor. Molia vrea să contrazică orice atlas zoologic și să demonstreze că el este un Emil Racoviță al modernismului neterminat. Molia adultă, în cazul lui Sărmaș vorbim despre cariera politică a acestuia, nu se rezumă la intervalul 2-4 săptămâni ci la păstorirea câtorva generații de ale(r)gători prin viață. Majoritatea semenilor trăiesc doar pentru că sunt, iar destinul lor nu este unul pe care-l aleg, ci unul simplu, aleatoriu și nesemnificativ.

Cei care au votat nesiliți de nimeni, în marea lor majoritate fiind una care tinde spre absolut, au dat un vot negativ administrației Boc, mai exact negație și reacție la numele de ”scenă” Emil Boc. Faptul că un om politic este contestat nu este nimic nou sub soare, faptul că se practică un vot negativ la adresa vreunui personaj politic – iarăși nimic nou sub soare, faptul că s-a trișat și s-au fraudat niscavai voturi este un deziderat natural într-o democrație infestată de suficiență și manipulare, însă faptul că trădările au acumulat un număr prea mare de adepți este deja o noutate pe principiul simulării democrației.

Discrepanțele neverosimile obținute de două partide cu participare în Consiliul Local și candidații lor la Primărie este un facto care ar trebui să pună alegătorii pe gânduri. Sunt convins că mult prea puțini vor fi cei care sunt interesați de ce s-a așternut culisele acestor alegeri locale, însă votul dat de alegătorii ADU și PSD candidaților desemnați pentru Primărie versus lista pentru Consiliul Local, a lăsat în sediile lor de campanie, impregnat în pereți, mirosul pestilențial al trădării. Pentru mine, astfel de personaje (numiți generic trădători) sunt niște caractere mediocre angajate să lucreze în detrimentul rațiunii și a bunului simț, iar sediile de campanie, străzile Clujului sau spațiile aferente așa-ziselor dezbateri s-au dovedit a fi abatoarele unor cariere politice a unor oameni care au demonstrat că dacă se vrea se poate, atât în plan personal cât și în plan politico-administrativ.

Dacă PSD ar fi avut un bazin electoral municipal mai mare, Aurelia Cristea ar fi fost măcelărită pe vot, dar la cum stau lucrurile, ea a ieșit mai puțin șifonată decât ”colegul” de suferință, USR-istul Viorel Băltărețu.

Molia avangardistă, Sabin Sărmaș, care este un destoinic interpus al unor interese care depășesc inclusiv puterea lui de înțelegere (fiind foarte sărac mobilat la mansardă) a ieșit după alegeri să ne explice marele merit al luptei lui cu sistemul obosit și îndestulat al administrației Boc. Molia nu va recunoaște niciodată că este atrasă de întuneric nu de lumină, pentru că toți cei care i-au promis și/sau i-au dat directive pe campanie și precampanie, sunt ceva sforari din umbră cu influență trecătoare, dar la acest moment actori fără diplomă al teatrului de păpuși care performează pe scena numită România. Să nu credeți că doar aici s-au făcut jocuri mizerabile, s-au făcut peste tot. Dar să rămân la molia locală și ”făcutele” ei.

Sunt convins că voi deranja multe minți luminate, dar și mai multe minți umbrite de prostie și suficiență, respectiv cei care au votat un astfel de personaj. Sărmaș a încercat să o joace în fel și chip, ”strategii” punându-i pe masă mai multe variante. Varianta Sărmaș susținut la primărie de ADU și cu Băltărețu candidat la președinția CJ Cluj a căzut pentru că deputatul USR a jucat cartea naivă a presupusului ”politically correct!. Oricum și cu cele 5,9 procente ale lui Băltătrețu, molia tot nu reușea să murdărească biroul primăriei. Și la PSD s-a încercat infiltrarea unei soluții ”eu, Molia, primar și pe negocieri ulterioare primiți un viceprimar”, dar social democrații sunt suficient de încăpățânați să demonstreze celor din Kiseleff că la Cluj stânga își poate adjudeca victoria cândva, și ei au sperat la pregătirea anticipată a acelui ”cândva”.

Nici cele 4,6 % ale Aureliei, alături de cele ale lui 5,9 ale lui Băltărețu nu ar fi cocoțat molia pe dugheană (Primărie), însă diferența de două-trei procente putea fi ”mătrășită” de numărătorii voturilor.

Credeți că molia cocoțată pe dugheană salva Clujul? UITAȚI!!! Nu spun că Boc este salvatorul Clujului și nu voi spune asta niciodată, indiferent cine va fi primar, pentru că mereu este loc de mai bine, dar să vă intre bine în tărtăcuță, Molia nu ar fi lucrat niciodată pentru Cluj, pentru că molia s-a vândut demult sistemului. Sărmaș ca primar, ”Doamne feri!”, va încetini până la a frâna definitiv, orice tentativă de dezvoltare urbană și regională, pentru că Sărmaș este obligat să-și respecte angajamentele față de cei care l-au sacrificat aruncându-l în luptă. Molia de la mansarda moliei este putrezită demult, iar acolo locuiește un singur neuron onanist, neuron care nu știe lecția reproducerii ci doar lecția supunerii.

Veți vedea și veți afla că până la alegerile generale, molia va reveni în PNL pe ușa din dos și îl vom regăsi pe listele pentru Parlamentare prin alte județe, așa cum a fost cazul deputatului Steluța Cătăniciu (care nu a mai fost pe placul structurilor de forță locale) sau cel al deputatului Emanuel Ungureanu, cel care  demonstrat pe viu că nu a depășit statutul fetusului, atunci când explica poporului cum dorm aparținătorii prin spitalele clujene. E foarte adevărat că nici Clujul nu mai este al clujenilor, pentru că p’acii s-au aciuit mulți, dar toți aciuții își vor completa existența adaptându-se. Ca să fiu și mai simplu și mai explicit, molia Sărmaș este pregătit în insectarul controlat de Servicii-Cotroceni-Victoria-Modrogan pentru a-l înlocui pe Emil Boc când acesta se va sătura de administrație, sau administrația se va sătura de el.

Emil Boc, în ultimul sondaj, era la un procent de Mircea Geoană (alt presupus independent) pentru alegerile prezidențiale, cu peste 32 de procente, în timp ce urmăritorii Ciolacu și Ciucă erau pe la 26, respectiv 24 de procente. Boc a adus Clujului, chiar dacă deocamdată doar pe hârtie, TREI miliarde de euro, în proiecte pe care le-a forțat în campanie, dar care se pot realiza dacă toate părțile implicate vor dovedi responsabilitate. Cum naiba să nu-ți stea în gât Boc când alte regiuni sunt văduvite pentru că la Cluj trebuie? Nu asimilați acest paragraf anterior ca un ”laudațio” la adresa primarului, nu este cazul, luați-l ca un facto și atât.

Concluzie! Molia nu se uită la Cluj cu drag pentru clujeni, se uită la Cluj ca la o rampă de lansare pe dugheana politicii mare. Nu vreau să vă încarc memoria cu povești și scenarii inutile, doresc doar să știți și să gândiți pentru voi. Iar celor trădați în aceste alegeri, le spun că nu au altă alternativă decât să facă curat în jurul lor, obligatoriu înainte de a merge înainte!

Leave A Reply

Your email address will not be published.