25 iulie 1984, Cosmonautul rus Svetlana Savitskaya a devenit prima femeie din lume care a ajuns în cosmos
2001 – A fost adoptat, la Bonn (de către cele 180 de state semnatare), Acordul privind Protocolul de la Kyoto.
Acordul de la Bonn stabileşte modalităţile de aplicare a Protocolului de la Kyoto privind combaterea modificărilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze poluante.
2000 – Un avion Concorde s-a prăbuşit imediat după ce decolase din Paris, soldându-se cu moartea tuturor celor 109 pasageri din avion şi a altor 5 persoane aflate la sol.
A fost singurul accident cu victime al acestui tip de avion. Potrivit anchetei oficiale, condusă de Biroul de investigare al accidentelor din Franţa, accidentul a fost cauzat de o lamelă din titan, căzută de la vionul DC-10 al companiei Continental Airlines, ce decolase cu circa 4 minute mai devreme.
Acest fragment metalic a cauzat explozia unui cauciuc al trenului de aterizare stâng. O bucată din cauciucul explodat a lovit rezervorul de combustibil şi a rupt un cablu electric. Impactul a provocat o undă de şoc hidrodinamică, care a fisurat rezervorul în apropierea zonei de impact.
1984 – Cosmonautul sovietic Svetlana Savitskaya a devenit prima femeie din lume care a ajuns în cosmos.
A stat în cosmos aproximativ 4 ore, alături de colegul ei cosmonaut Vladimir Dzhanibekov.
De-a lungul carierei sale, Svetlana a condus numeroase experimente făcute la staţia spaţială Salyut 7, demonstrând, astfel, că şi persoanele de sex feminin sunt capabile să accepte aventuri provocatoare.
1978 – S-a născut, în Anglia, primul copil conceput prin fecundare artificială, fetiţa Louise Joy Brown.
Louise Joy Brown s-a născut prin cezariană la spitalul Oldham, din nord-vestul Angliei, şi a cântărit la naştere 2,61 kilograme.
După ce timp de 9 ani a încercat să rămână însărcinată, Lesley Brown a acceptat propunerea specialiştilor de la Universitatea Cambridge, printre care psihologul Robert Edwards şi ginecologul Patrick Steptoe, care tocmai puseseră la punct tehnica fecundării în vitro, după 10 ani de cercetări.
1969 – A decedat Wilhem Heinrich Otto Dix, pictor, desenator şi gravor german, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici germani ai secolului XX.
A fost influenţat de expresionism şi de curentul „noul obiectivism”, fiind interesat de critica socială. În compoziţiile sale, Dix prezintă războiul şi consecinţele lui tragice, între care şomajul şi privaţiunile proletariatului. A realizat picturi şi lucrări în acuarelă care evocă stilul renascentist.
1968 – Într-un interviu, Richard Nixon a declarat că, în cazul unor viitoare conflicte în Asia, asiaticii, mai mult decât americanii, trebuie să aibă responsabilităţi mai mari. Acest punct de vedere este denumit „doctrina Nixon”.
Venirea la putere a lui Richard Nixon a însemnat modificarea radicală a atitudinii intervenţioniste a SUA în politica internaţională.
Nixon era partizanul unei politici de destindere bazată pe ordine, stabilitate, menţinerea balanţei de putere şi pe înlocuirea birocraţiei cu controlul direct al Casei Albe asupra politicii externe.
1964 – A încetat din viaţă Cornel Medrea, sculptor şi profesor de sculptură român, membru corespondent al Academiei Române (1955).
Cornel Medrea a practicat toate genurile sculpturii, cultivând forme pline, robuste, având ca ideal simplitatea realităţii. Portretele, seriile de maternităţi, evocările istorice, reprezentările alegorice converg spre manifestarea unei plenitudini, a unui optimism bazat pe afirmarea imaginii umane.
A fost distins cu Diploma de Onoare la Expoziţia Internaţională de la Barcelona (1929), cu Marele Premiu la Expoziţia Internaţională de la Paris (1937), pentru relieful „Dragoş şi Zimbrul”; Premiul internaţional la Expoziţia internaţională de la New York (1939), pentru relieful „Cultura”; Titlul de Artist al Poporului (1957).
1951 – A murit istoricul britanic Robert William Seton-Watson, specialist în istoria Europei Centrale şi de Sud-Est, bun cunoscător al realităţilor româneşti.
A susţinut cauza unităţii politice a românilor, iar în 1923 a devenit membru de onoare străin al Academiei Române.
1946 – Statele Unite ale Americii au testat prima bombă atomică subacvatică în apropierea atolului Bikini, din Oceanul Pacific.
Scopul testului a fost de a studia efectele armelor nucleare asupra navelor militare şi personalului lor. 71 de nave au fost transformate în ţinte plutitoare.
Bomba a fost plasată într-o carcasă impermeabilă şi coborâtă în apă de pe nava LSM-60. Explozia a ridicat în aer milioane de apă.
1944 – Al doilea razboi mondial: cucerirea Normandiei de catre trupele aliate
Al doilea razboi mondial este un conflict armat generalizat, care a mistuit cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai mare si mai ucigator razboi neintrerupt din istoria omenirii.
A fost prima oara cand un numar de descoperiri tehnice noi, incluzand bomba atomica, au fost folosite la scara larga impotriva militarilor si civililor.
1943 – Victor Emanul al III-lea, regele Italiei, l-a destituit pe Mussolini, fiind cel care a contribuit la căderea fascismului în regatul Italiei.
1941 – A fost încheiată purtată de Armata română, alături de cea germană, pentru eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei.
1925 – A fost înfiinţată agenţia de presă rusă TASS, cu sediul în Moscova (Agenţia telegrafică a Uniunii Sovietice).
Din anul 1992 se numeşte ITAR-TASS, dispune de homepage în Internet, având o serie de filiale şi în străinătate.
1921 – A intrat în vigoare Tratatul de la Trianon, Versaille, Franţa.
Aplicarea Tratatului a consfinţit existenţa unui stat maghiar independent, trecerea către statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungară a Dublei Monarhii) şi a 63% din populaţie (ne-maghiari).
Tratatul de la Trianon a fost semnat în 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat de către 16 state aliate (inclusiv România) şi de Ungaria.
1917 – Margaretha Geertruida Zelle, cunoscută sub numele de Mata Hari, a fost găsită vinovată de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial, şi condamnată la moarte. Ea a fost executată de către un pluton de execuţie francez la 17 octombrie 1917, în Franţa, lângă şanţurile castelului Vincennes.
1909 – Francezul Louis Blériot, aviator, inventator şi inginer, a realizat prima traversare a Canalului Mânecii cu avionul. El este considerat prima persoană care a construit un monoplan funcţional.
Pentru această realizare a primit un premiu de 1000 de lire, oferit de ziarul londonez Daily Mail, pentru cel care va reuşi să traverseze cu un aparat de zbor Canalul Mânecii.
1876 – A văzut lumina zilei Mihai Codreanu, poet român, membru corespondent al Academiei Române (1942). A fost considerat drept cel mai prolific sonetist român.
A debutat în lumea literară în revista bucureşteană „Lumea ilustrată” (1891), cu poeziile Sonet şi Glossă.
Printre premiile dobândite se numără Marele Premiu Naţional de Poezie (1925), Cavaler al Academiei Franceze.
1864 – S-a născut Ioan Bogdan, lingvist şi filolog român, autorul unor studii referitoare la limba documentelor slavo-române şi creator al filologiei slavo-române.
A desfăşurat o asiduă activitate de cercetare, descoperind numeroase manuscrise slavo-române: Analele de la Putna, Cronicile lui Macarie, Codicele de la Tulcea.
A contribuit la elaborarea primului regulament unic al facultăţilor de litere şi filosofie din ţară (1897).
1857 – A avut loc întrevederea între Napoleon al III-lea şi Regina Victoria, în cadrul căreia s-a ajuns la o soluţie de compromis privind Principatele Române: Marea Britanie accepta anularea alegerilor falsificate din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială a Ţării Româneşti cu Moldova, şi renunţa la proiectul privind unirea acestora sub un principe străin.
1476 – Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504) a atacat o avangardă turcească, condusă de Suleiman-paşa, pe care a înfrânt-o şi a determinat-o să se retragă.
306 – Constantin cel Mare a fost proclamat împărat roman de către trupele sale.
Constantin cel Mare este cunoscut pentru faptul că a abandonat politeismul tetrarhiei în favoarea monoteismului creştin şi a pus capăt persecuţiilor creştinilor în teritoriile sale.