1985 – A avut loc o catastrofă aviatică: avionul Boeing 747 al Japan Air Cives s-a prăbuşit între Tokio şi Osaka, provocând moartea a 524 de pasageri.
1962 – A început primul zbor cosmic de lungă durată: sovieticii Pavel Popovici (foto) şi Adrian Nikolaev au efectuat un zbor cu nava cosmică Vostok-3, care a durat 94 de ore şi 10 minute.
1949 – 18 state au semnat Convenţiile de la Geneva.
Convenţiile de la Geneva reprezintă ansamblul a patru tratate formulate la Geneva, Elveţia, tratate care alcătuiesc standardele dreptului internaţional în ceea ce priveşte problemele umanitare.
Aceste tratate se referă la tratamentul necombatanţilor şi prizonierilor de război, şi nu la problema folosirii armamentului în timp de război sau în ceea ce priveşte folosirea armelor chimice şi biologice.
1928 – În cadrul ediţiei a noua a Jocurilor Olimpice, pentru prima dată, au fost admise femeile la probele de atletism. Medalia de aur în cursa de 100 m a fost câştigată de Elisabeth Robinson din SUA.
1923 – Enrico Tiraboschi a traversat înot Canalul Mânecii, într-un timp record de 16 ore şi 33 de minute.
1887 – A văzut lumina zilei Erwin Rudolf Josef Alexander Schrödinger, fizician austriac, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1933, considerat unul din părinţii fizicii cuantice şi fondatorul mecanicii ondulatorii, a cărei ecuaţie fundamentală îi poartă numele, a adus contribuţii însemnate la definitivarea teoriei culorii.
1881 – A decedat Walter Rudolf Hess, fiziolog elveţian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie în 1949, pentru descoperirea organizării funcţionale a diencefalului ca un coordonator al activităţii organelor interne.
1866 – S-a născut Jacinto Benavente, dramaturg spaniol, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1922), „pentru felul fericit în care a continuat ilustrele tradiţii ale dramei spaniole”.
Jacinto Benavente a debutat în 1893 cu un volum de versuri şi cu o culegere de nuvele, urmate de celebrele „Cartas de mujeres” („Scrisori de femei”).
An de an a oferit scenei spaniole piese, multe dintre ele scrise la cererea expresă, dar şi în conformitate cu necesităţile, lucru care i-a adus celebritatea în scurt timp. În 1912 a fost ales membru al Academiei Spaniole, iar în 1922 a întreprins un triunfal turneu în ambele Americi, în cursul căruia i s-a decernat Premiul Nobel, la întoarcerea în ţara natală fiind aclamat şi proclamat ca „principele geniilor spaniole moderne”.
1857 – Poarta Otomană a ordonat anularea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei.
Nicolae Vogoride, sprijinit de Austria şi Turcia, care-i promiteau lui Vogoride domnia, prin falsificarea listelor electorale de reprezentare în Divanul ad-hoc al Moldovei, o obţinut funcţia de Caimacam (locţiitor, regent) al Moldovei între 1857 şi 1858. După ce a fost numit Caimacam al Moldovei, Vogoride s-a manifestat ca un antiunionist convins şi dornic de a-şi face partizani.
Compromisul de la Osborne între Napoleon al III-lea al Franţei, susţinut de regina Victoria a Angliei, şi regii Prusiei, Rusiei şi Sardiniei, a contribuit la anularea primelor alegeri în Moldova. Poarta Otomană a ordonat anularea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei la 12 august 1857 şi a organizat la 18 august noi alegeri, care s-au soldat cu o majoritate unionistă.
Şedinţele Divanului ad-hoc din Moldova s-au deschis la 22 septembrie 1857, ulterior a fost deschis şi divanul din Muntenia. Având în vedere majoritatea unionistă zdrobitoare din ambele Divane, rezultatul a fost unul clar: Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România şi Prinţ străin, cu moştenirea tronului, ales dintr-o familie domnitoare a Europei şi ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării.
1833 – A fost fondat oraşul american Chicago.
Chicago este cel mai mare oraş din statul Illinois şi al treilea oraş ca mărime din Statele Unite ale Americii, după New York şi Los Angeles, fiind un centru important financiar şi industrial al Americii de Nord, cunoscut pentru diversitatea sa etnică, dar şi pentru importanţa sa în reţeaua de transport americană (are al doilea aeroport din SUA ca număr de pasageri)
1816 – A văzut lumina zilei Ion Ghica, personalitate marcantă a celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, academician, autor, diplomat, matematician, om politic şi pedagog român, prim-ministru al României de două ori, între 1866 şi 1867, respectiv între 1870 şi 1871, preşedinte al Academiei Române de patru ori.
În timpul Revoluţiei de la 1848, a fost trimis de către guvernul provizoriu ca reprezentant al acestuia la Istanbul, pentru a negocia cu guvernul turc. După înfrângerea Revoluţiei, a rămas în exil la Istanbul, ulterior a fost numit de autorităţile turce în funcţia de Bei (Domn, Conducător) al Samosului, unde a reuşit să stârpească pirateria care afecta în mod serios aprovizionarea pe mare a trupelor ce luptau în războiul Crimeii. La terminarea misiunii sale, în 1859, a primit de la sultanul Abdul-Medjid titlul onorific de Prinţ de Samos.
În 1859, după unirea Moldovei şi Ţării Româneşti, a fost chemat de Alexandru Ioan Cuza să se întoarcă, devenind prim-ministru în timpul lui Cuza, şi apoi în timpul lui Carol I al României.
490 – A avut loc Bătălia de la Marathon: Atenienii conduşi de Miltiade au înfrânt armata persană a lui Darius I. Legenda relatează că Pheidippides, un mesager atenian, a alergat distanţa de 42 de kilometri de la câmpul de luptă din oraşul Marathon până la Atena, pentru a anunţa victoria asupra Persiei în bătălia de la Marathon. A apucat să spună doar cuvântul „nenikikamen” („am învins”), după care a murit pe loc.
