19 august 1958, Iolanda Balaş a cucerit pentru România primul titlu european la săritura în înălţime

0 833

2005 – China şi Rusia au început primele exerciţii militare comune în aşa-numita „Misiune de Pace 2005ˮ; exerciţiile au durat opt zile şi au stimulat invadarea unei ţări imaginare, în zona Vladivostokului şi a regiunii chineze Shandong.

1994 – A murit Linus Pauling, chimist, cel care a descoperit structura atomică a hemoglobinei şi a unor proteine; a primit Premiul Nobel pentru Chimie (1954) şi Premiul Nobel pentru Pace (1962).

1991 – A avut loc Puciul de la Moscova, în care puciştii au preluat controlul Televiziunii şi Radioului, iar Boris Elţîn a dat un decret prin care toate hotărârile Comitetului de stat nu aveau valabilitate pe teritoriul R.S.F.S Rusă.

Această tentativă sovietică de lovitură de stat a fost o încercare a unui grup de conservatori comunişti sovietici de a-l răsturna de la putere pe preşedintele Mihail Gorbaciov şi de a prelua controlul asupra ţării. Liderii puciştilor erau comunişti radicali, care considerau că reformele lui Gorbaciov au mers prea departe şi că noul tratat unional făcea ca puterea guvernului central să scadă prea mult, iar cea a guvernelor republicane să fie prea mare.

1989 – Într-o periferie a oraşului nemţesc Hanovra a fost inventat CD-ul.

1983 – A decedat Octav Onicescu, matematician, membru al Academiei Române, membru al Uniunii interbalcanice a matematicienilor, creator al şcolii matematice româneşti de teoria probabilităţilor şi statistică matematică.

1974 – S-a desfăşurat, la Bucureşti, Conferinţa Mondială a Populaţiei, organizată de ONU, care a adoptat Planul mondial de acţiune în domeniul populaţiei.

1960 – URSS a lansat Sputnik 5, având la bord căţeii Belka şi Strelka, 40 de şoareci, 2 şobolani şi o varietate de plante la bord. La întoarcerea pe Pământ, toate animalele erau sănătoase.

1960 – La Moscova, pilotul avionului american U-2 doborât, Francis Gary Powers, a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru spionaj.

1958 – Iolanda Balaş a cucerit pentru România primul titlu european la săritura în înălţime, la Campionatele Europene de Atletism de la Stockholm.

1946 – A văzut lumina zilei William Jefferson „Billˮ Clinton, cel de-al patruzeci şi doilea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, servind ca şef al executivului Statelor Unite două mandate complete de patru ani între 1993 şi 2001, fondator şi preşedinte al fundaţiei care îi poartă numele, „William J. Clinton Foundationˮ.

1943 – S-a semnat acordul de la Quebec, Canada, dintre SUA şi Marea Britanie, cu privire la realizarea bombei nucleare.

1940 – În urma tratativelor româno-bulgare referitoare la contenciosul Dobrogei de Sud, România a revenit la frontierele din 1912, cedând Cadrilaterul către Bulgaria.

1939 – Preşedintele Americii Franklin Roosevelt a proclamat ziua de 19 august ca fiind Ziua Naţională a Aviaţiei, un omagiu adus istoriei şi dezvoltării aviaţiei în SUA.

1934 – După moartea preşedintelui Hindenburg, cancelarul Adolf Hitler a preluat şi funcţiile de preşedinte şi şef al armatei, autointitulându-se Führer, prin primirea a 89,9% din voturile germanilor care erau de acord cu noile sale puteri.

1920 – Guvernul francez, prin mareşalul Joffre, a decorat oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară: „Crucea de războiˮ.

1920 – A fost înfiinţată Agenţia de Presă BELGA (Agence Télégraphique Belge de Presse), cu sediul la Bruxelles, considerată cea mai importantă agenţie de ştiri belgiană.

1917 – Apariţiile Sfintei Fecioare la Fatima (Portugalia). Sfânta Fecioară a apărut pentru a patra oară celor trei copii (Lucia, Iacinta şi Francisc), întristată de arestarea lor. Le-a cerut acestora zilnică rugăciune, pentru ei şi pentru oameni, a promis vindecarea unor săteni, iar din donaţiile credincioşilor a indicat să se contruiască o capelă.

1916 – A avut loc Dezastrul de la Turtucaia, bătălie în care armata română a fost înfrântă şi nevoită să se predea în faţa atacului germano-bulgar; au fost ucişi mii de soldaţi români şi alţi 25000 au fost luaţi prizonieri.

1905 – A murit William Adolphe Bouguereau, pictor academic francez, considerat a fi unul dintre cei mai mari pictori ai lumii, desemnat în anul 2009 ca fiind „cel mai mare pictor francez al secolului al 19-leaˮ.

1881 – A decedat George Enescu, compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor, considerat cel mai important muzician român, celebru pentru „Rapsodia Română Nr.1ˮ, popularizată de Leopold Stokowski la pupitrul Orchestrei Filarmonice din Philadelphia.

1876 – A luat fiinţă, la Iaşi, primul teatru profesionist evreiesc din lume, prin strădania scriitorului de limbă idiş – Avram Goldfaden, teatru ce şi-a desfăşurat activitatea până la data de 30 decembrie 1962.

1662 – S-a stins din viaţă Blaise Pascal, matematician, fizician şi filosof francez, având contribuţii în domenii ale ştiinţei, precum construcţia unor calculatoare mecanice, consideraţii asupra teoriei probabilităţilor, studiul fluidelor prin clarificarea conceptelor de presiune şi vid.

La vârsta de 16 ani, Pascal a prezentat primul său rezultat original cunoscut sub numele de „triunghiul lui Pascalˮ („teorema lui Pascalˮ), iar la 18 ani a construit primul calculator mecanic. A fost primul care s-a gândit că, cu ajutorul barometrului, poate fi măsurată diferenţa de altitudine dintre două puncte şi a atras atenţia că modificarea lungimii coloanei de mercur mai depinde şi de umiditate şi temperatura aerului. De asemenea, a calculat mărimea presiunii hidrostatice, a descris paradoxul hidrostatic, legea vaselor comunicante şi principiul presei hidraulice.

Pascal s-a ocupat şi de filozofie, considerând că progresul ştiinţific este scopul existenţei omenirii. A oscilat între raţionalism şi scepticism, însă a ales credinţa, fiind influenţat încă de mic de credinţa în Dumnezeu.

1646 – A văzut lumina zilei John Flamsteed, primul astronom regal, cel care a organizat Observatorul din Greenwich şi a alcătuit primul mare catalog modern al stelelor, în care erau notate peste 3000 de poziţii ale stelelor.

1071 – A avut loc Bătălia de la Manzikert, o luptă dusă între Imperiul Bizantin şi turcii selgiucizi: sultanul selgiucid Alp-Arslan a înfrânt armata bizantină a împăratului Roman IV Diogenes, pe care l-a luat prizonier.

În anul 1071, sultanul Alp-Arslan pregătea o campanie împotriva fatimizilor aflaţi în Isauria, când a aflat despre încercarea bizantină de a recâştiga Armenia. În schimb, Diogenes avea pregatită o armată de o sută de mii de soldaţi, în comparaţie cu Arslan (treizeci de mii de călăreţi şi era permanent înştiinţat, printr-o vastă reţea de spioni, asupra mişcărilor inamice). Cu toate acestea, armata lui Arslan a trasformat orice contraatac bizantin într-o adevărată sinucidere, a hărţuit neîntrerupt tabăra bizantină, la lumina flăcărilor.

Leave A Reply

Your email address will not be published.