26 august 1910, s-a născut Maica Tereza, călugăriţă catolică de origine albaneză

0 724

2008 – Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a anunţat că Rusia a recunoscut unilateral independenţa fostei republici georgiene separatiste Abhazia, precum şi a Osetiei de Sud.

2004 – Preşedintele ucrainean, Leonid Kucima, a inaugurat canalul Bâstroe, în pofida criticilor occidentale; canalul traversează o rezervaţie protejată din Delta Dunării şi permite Ucrainei să aibă acces navigabil la Marea Neagră. România a înaintat la Curtea Internaţională de la Haga dosarul litigiului privind canalul Bâstroe.

1991 – România a recunoscut independenţa de stat a fostelor republici sovietice: Lituania, Letonia, Estonia, Moldova şi Gruzia.

1978 – Primul cosmonaut german, Sigmund Jahn, a zburat la bordul navei Soyuz 31.

1977 – Adunarea Naţională a adoptat Legea 101 sau „Carta limbii franceze” în Canada. Această lege prevedea utilizarea exclusivă a limbii franceze în provincia canadiană Quebec, în cadrul Adunării Naţionale şi a instanţelor de judecată, în afaceri şi publicitate, precum şi  instruirea în limba franceză, cu excepţia vorbitorilor nativi de limbă engleză.

1972 – A murit Sir Francis Chichester, câştigătorul primei curse transatlantice, cel care, în anul 1966, în 226 de zile, la bordul ambarcaţiunii „Gipsy Moth IV”, a realizat prima cursă solitară în jurul lumii, în urma acestui succes a fost înnobilat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

1941 – Carta Atlanticului, încheiată între Marea Britanie şi SUA în plină conflagraţie mondială, a propus un sistem de securitate generală.

1939 – Guvernul şi Marele Stat Major polonez au cerut României sprijinul pentru tranzitarea prin ţara noastră a materialului de război destinat Poloniei, încheindu-se cu acordul guvernului român.

1920 – SUA au semnat, prin intermediul secretarului de stat Bainbridge Colby, documentele celui de-al nouăsprezecelea amendament al Constituţiei, care permitea femeilor drept la vot.

1910 – S-a născut Maica Tereza (născută Agneza Gongea Boiagiu), călugăriţă catolică de origine albaneză, care a fondat ordinul „Misionarii Carităţii” în Calcutta, India, în anul 1950; laureată a Premiului Nobel pentru Pace în anul 1979.  Timp de peste 45 de ani, a îngrijit săracii, bolnavii, orfanii şi muribunzii, contribuind la extinderea „Misionarilor carităţii”, mai întâi în toată India, apoi şi în alte ţări. A fost beatificată de Biserica Catolică în 19 octombrie 2003.

1886 – A văzut lumina zilei Alexandru D. Rădulescu, medic, membru al Academiei Române, al Academiei de Chirurgie din Paris, fondatorul primului spital de ortopedie, la Cluj, în anul 1921, iar în 1931 a pus bazele „Societăţii române de ortopedie”.

1882 – A văzut lumina zilei James Franck, fizician de origine germană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, pentru descoperirea legilor care guvernează impactul dintre un electron şi un atom.

1873 – S-a născut Lee De Forest, inventator american cu peste 300 de invenţii în domeniile telegrafiei fără fir, radiotehnicii; a fost un important contribuitor la extinderea şi generalizarea radiodifuziunii, drept pentru care a primit titlul de „părinte al radioului”.

1871 – A avul loc, la Paris, Primul Congres Internaţional de Medicină.

1860 – S-a înfiinţat prima agenţie diplomatică a Principatelor Unite (Paris).

1834 – A fost prezentată, la Iaşi, prima lucrare dramatică românească inspirată din istoria naţională: „Dragoş, întâiul domn suveran al Moldovei” pentru celebrarea încoronării lui Mihai Sturza.

1834 – Au avut loc primele încercări de navigaţie aeriană. Cu prilejul înscăunării domnitorului Mihail Sturza, în Moldova, gazeta „Albina românească” relata că s-a slobozit un mare „glob aerostaticesc”, iar „după ce s-au ridicat la oarecare înălţimeˮ, din el s-au împrăştiat foi cu versuri festive.

1789 – Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului, carta fundamentală prin care au fost puse, în Franţa, şi în lume, bazele democraţiei moderne.

În 1789, Adunarea Stărilor Generale din Franţa, reunită la Versailles şi constituită în Adunare Naţională cu drepturi constituante, a hotărât să elaboreze o declaraţie de principii fundamentale care să stea la baza unei noi constituţii. Discuţiile privind „Declaraţia” au avut ca punct de pornire un proiect compus din 24 de articole, propus de către „biroul al şaselea” al Adunării.

1548 – S-a încheiat, la Iaşi, „Tratatul de închinare şi credinţă, de comerţ şi de procedură judiciară”, între Iliaş, domn al Moldovei, şi principele Ioan Sigismund Zapolya, rege al Ungariei şi Transilvaniei. S-a stabilit comerţul liber al negustorilor transilvăneni, în schimbul taxelor vamale.

1510 – A apărut „Octoihul”, a doua carte imprimată de ieromonahul şi tipograful Macarie de la Târgovişte.

1346 – A avut loc Bătălia de la Crécy, nordul Franţei, una dintre cele mai importante bătălii din Războiul de 100 de ani. Combinaţia de noi arme şi tactici a făcut ca mulţi istorici să considere această bătălie ca fiind sfârşitul cavalerismului clasic.

„Bătălia de la Crécyˮ a fost o bătălie în care armata engleză şi galeză, având circa 9.000-10.000 de oameni, comandată de Eduard al III-lea al Angliei, a învins o armată superioară ca număr, 35.000-100.000 de oameni, armată condusă de Filip al VI-lea al Franţei. Englezii au ieşit victorioşi ca urmare a unor arme şi tactici superioare, demonstrând importanţa conceptului modern al puterii de foc.

Leave A Reply

Your email address will not be published.